Page 11 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 11
im ajjM juigawawu^iwjjwmjumuj w g a DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 7 IANUARIE 1970 PAG. 3
DOCUMENTAREA IN SLUJBA
NE INFORMEAZĂ
ŞTIINŢEI Şl TEHNICII
Aşteptau
evoluţiei, a stadiului la core
AVANSATE ştiinţifice, orgonlc. legate de felicitări
au ajuns în lume disciplinele
procesul tehnologic respectiv.
Pentru că, de pildă, în jude
Documentele Congresului ol cercetare, la care lucrează pe ţul Hunedooro, există o In Intr-un număr din de
X-lea ol Port ¡dului Comunist ste 25 000 de cercetători şi tensă Industrie extroctivă şi, cembrie al ziarului nostru,
Român acorda o deosebită Im specialişti. Pretutindeni, în in deci, nu se poate ca un in informam cititorii că fac
portanţă promovării tehnicii a- stitute, în învăţămintul superi giner, fie că lucrează în labo torul poştal Ristici Milivol
vansote şi dezvoltării cercetă or, în fabrici şi uzine, se des rator sau în procesul indus din R.S.F. Iugoslavia reu
rilor ştiinţifice. in special a făşoară o prodigioosă activi trial, să nu ţină seamă de şise să Înghită circa o to
celor legate în mod stringent tate, mărturie grăitoare a spi ultimele noutăţi ştiinţifice obţi nă de sticlă, sub formă de
de producţie. Ştiinţa nu mai ritului Inventiv şi o capacităţii nute în geodinámica, geomag pahare. Vrînd, probabil,
trebuie să fie un auxiliar ol creatoare a poporului român. netism, radiooclivitate, geofi să-î urmeze exemplul, Do
producţiei, ci o forţă direct Volumul producţiei ştiinţifice, zică industrială, petrogrofie rin Sorea şi Grigore Bufea
productivă, contribuind masiv ce creşte neîncetat, a impus ş.o.m d. In metalurgie — de a din Hunedoara au spart o
la progresul bazei tehnico- ca o necesitate obiectivă crea semenea — sînt mult mai multe apreciabilă oantitate de
moteriale. Documentarea ştiin rea unor instituţii speciale, me probleme, de la cercetările ceşti şi pahare la restau
ţifică, ropida difuzare a rezul nite să valorifice sistematic in matemotice şi pînă Io nume rantul „Metalul". Protago
tatelor obţinute în lumea în formaţia ştiinţifică, în sprijinul roasele procese tehnico<ştiinţi- niştii aşteptau, desigur, fe
treagă, serveşte in mod nemij muncii de cercetare şi dezvol fice. licitări. Miliţia a apreciat
însă că fapta lor se nu
locit producţia industrială. tare rapidă a tehnicii. Hunedooro este un ţinut de meşte huliganism şl le-a
Cercetările şi descoperirile Aplicarea ştiinţei in produc prestigios potenţial Industrial, administrat amenda cuve
ştiinţifice se orientează spre o ţie. în determinarea procese dar pentru ca procesul tehno nită.
biective bine determinate, im lor tehnologice, nu poate fi logic să fíe tot moi ridicat
portante pentru economia na concepută în afara informării este nevoi© de o moi more an
ţională. Oameni de ştiinţă, in ştiinţifice, a rezultatelor obţi gajare a specialiştilor pe linia
gineri cu înaltă edificare şi nute în lumea întreagă, otuncl Informării ştiinţifice în speciali
ceilalţi specialişti intervin în cînd există un interes bine pre- tatea respectivă, a stadiului la Ceferişti
mod direct în procesul tehno cizot. care s-a ajuns în alte ţări, în-
la datorie
logic ol producţiei, iar progre Remarcăm azi pe glob o ex lesnlndu-se. astfel, o directă le- Aşa a fost cercetată se
sele ştiinţei determină schim plozie a publicaţiilor ştiinţifi aătură cu scopul major al ca
buri ole fluxului tehnologic ce şi tehnice, core redau re lităţii absolute, la nivelul ce
şi creează reacţii industriale sau zultatele cele mai noi abţi rinţelor tot mai moderne.. Mlloş Moldovan şi toan
chiar industrii noi. Pe fundalul unei arhitectonici moderne pe care a cunos Stejaru au furat mai mul
nute. Conştiinţa profesională a sizerea dumneavoastră
In ţara noostră ştiinţa a luat specialiştilor in felurite pro Dr. HORIA URSU cut-o in ultimii ani "oraşul Vulcan, ni se înfăţişează noul com te obiecte din locuinţa lui
redactor-şef la Centrul ríe plex comercial dat în folosinţă in preajma noului an. Andrei Stoic din llia. Im
o mare dezvoltare. Au fost fesiuni. Impune în mod cate documentare ştiinţifică al piegaţii de mişcare Viorel
dip.
Tovarăşa Elena Dan
create zeci de institute de goric cunoaşterea cît de cit d Academiei R.S.R. Foto : V. ONOIU oraşul Brad ne-a scris, in ur au fost sancţionaţi discipli Artizan (staţia C.F.R. Ilia)
mai fost1 informaţi
nar. Am
mă cu cîteva zile, că perso că în viitor toate mărfurile şi luliu Bugariu (staţia
nalul ce deserveşte parfume- ce sosesc în gară se vor trans C.F.R. Brânişca), cantonie-
ria din Oraşul nou a avut o porta la adresa indicată de reasa Ileana Pleş (halta
atitudine necuviincioasă faţă beneficiar în scrisorile de C.F.R. Bretea Mureşană)
împreună cu alţi cetăţeni
Dialog cu citito rii DOUĂ PUBLICAţll UTILE PENTRU LUCRATORII do dînsa, iar atunci cînd a trăsură.' urmînd ca solicitan au acordat un preţios spri
dorit să cumpere unele arti
din
ţii să se aprovizioneze
miliţie
jin organelor
de
cole, gestionara unităţii, Vio
depozite şi nu de pe rampa
rica Gheorghe. precum şi gării cum greşit s-a procedat care au arestat pe infrac
tori. Do unde se vede că
Anonimi — Crîstur. Orga gur recunoaşteţi că nu aveţi vinzâtoarea Etelca Sprîngea- pînă acum. Această măsură ceferiştii ştiu «â-ş‘ facă
nul căruia trebuie să vă a nici o calificare. Atunci cine nâ l-au luat pe „nu avem" in s-a luat tocmai pe consideren datoria în toate împreju
dresaţi este Uniunea judeţea e de vină ? DIN AGRICULTURA JUDEŢULUI NOSTRU braţe. tul de a se stopa tirguielite rările.
nă a C A P. Deva. Din cercetările făcute de in dintre cetăţeni şi muncitorii
Gheorghe Familie — Hu spectorul comercial de stat do întreprinderii de expediţii-
nedoara. Nu trebuia să refu Aurel Crîstea — Simeria. la Consiliul popular al oraşu camionaj.
zaţi postul ee vi s-a oferit. Cele relatate de dv. au fost Râspunzînd necesităţii de a insistă asupra metodelor de voltare şi perioadele de com lui Brad a reieşit că la uni Tovarăşul Ion Marton din Au scîrţîit
Redacţia nu se ocupă cu pla aduse la cunoştinţa preşedin contribui la sporirea produc utilizare raţională a ierbii şi batere. Cunoaşterea temeinică tatea respectivă se găseau din Uricanî ne-a sesizat că a ex
sarea oamenilor în serviciu { telui cooperativei meşteşugă ţiei agricole apariţia, prin gri modului de stabilire a priori a biologiei şi ecologiei parazi belşug produsele pc care le-aţi balamalele
sînt alte organe care se ocu reşti „Munca colectivă*'. Am ja Direcţiei agricole judeţene, tăţii de fertilizare în scopul ţilor este determinată de ne solicitată tovarăşă Dan. Pen pediat prin mandat telegrafie
pă cu această problemă — ofi fost asiguraţi că va dezbate a cărţilor intitulate „Fertiliza obţinerii unei eficienţe cît cesitatea evitării pierderilor tru refuzul de a vinde artico o sumă de bani unei rude a Miliţia l-a prins pe
ciile de recrutare şi reparti cu toţi salariaţii problemele rea pajiştilor naturale" şl mai ridicate. din producţia agricolă provo lele cerute — se spune în propiate, dar banii n-au maî Gheorghe Predescu, şofer,
zare a forţelor do muncă. legate de servirea clienţilor „Biologia şi combaterea dău Atenţiei lucrătorilor din a cate de boli şi dăunători, care răspunsul trimis la redacţie ajuns la destinaţie. In urma sustrăgînd din incinta
şi de comportare. Dacă ase nătorilor plantelor agricole", gricultura judeţului se impune pot ajunge la 20-25 la sută. cercetărilor făcute de către Combinatului slderurglo
Dionisie Giurgiu — Bulzcş- menea fapte, ca cele semna constituie un real sprijin pen şi „Biologia şi combaterea In cuprinsul lucrării sînt — gestionara, precum şi vin Direcţia judeţeană de poştă Hunedoara, 6 balamale
tii de Sus. Dacă nu vă poala late de dv„ se vor repeta, se tru lucrătorii din agricultura dăunătorilor plantelor agrico prezentate aspecte privind a zâtoarea au fost sancţionate şi telecomunicaţii Deva ni complete confecţionate de
ajuta Combinatul de exploa vor lua măsuri disciplinare judeţului nostru. le" — carte în care prof. ing. ria de râspîndire, plantele a contravenţional cu amendă s-a comunicat că aveţi drep cumnatul său, Dumitru
tare şi industrializare a lem Împotriva celor vinovaţi. Ocupîndu-se de abordarea Aneta Lefter, de la Liceul a- tacate, condiţiile care favori conform articolului 16 din tate. tovarăşe Marton. Banii Stan. „Marfa", nefilnd un
nului Deva şi organele cen problemelor privind creşterea zează atacul şi recunoaşterea Instrucţiunile pentru aplica in cauză au fost achitaţi des să bine, a scîrţîit, dlnd In
trale cărora v-aţi adresat, re producţiei pajiştilor naturale, acestora, precum şi măsurile rea H C M. 788/19G9. tinatarului in ziua de 17 de
inginerul Nicolae Simţea şi de combatere a bolilor şi dău Şi sesizarea dumneavoastră, vileag fapta nedemnă a
dacţia nu are cum. Noi nu ne D. Andrei — Hunedoara. In cembrie ac. A rămas ca to
ocupăm cu procurarea şi eli problema ridicată de dv. nu dr ing. I. Pasc, de la Staţiu Fişă bibliografică nătorilor culturilor de eîmp, tovarăşe N.S., din municipiul varăşii de la Direcţia jude celor doi cumnaţi.
berarea actelor privitoare la' se face vinovată conducerea nea experimentală agricolă legumelor şi viţei de vie. Pe Deva a fost lămurită. Munci ţeană de poştă şi telecomu
echimea in muncă. Fiecare staţiei C.F.R. Simeria. Pentru Geoagiu, reuşesc să pună în lingă cele arătate, o mare im torii secţiei I.E.C. ce-.şi des
nstituţic eliberează asemenea rezolvarea unor astfel de pro lumină rezultatele unor studii portanţă practică are şi capi făşoară activitatea in gara nicaţii să ne comunice măsu Rubrică realizată de
acte penţŢy; ,iţQţflalii şi foştii bleme este bine să Vă adre îndelungate efectuate pe une gncol din Geoagiu, înfăţţşea-. tolul care tratează stabilirea C.F.R. Deva, de care ne-aţi rile luate împotriva celor vi
ei ş^laciaţi.^ , saţi Regionalei C.F.R. Deva. le eîmpuri de cercetare şi lo zâ pe larg aspectele care pri ‘ modului'^de evaluare a pagube scris că v-au pretins bani în novaţi. A. DAN UT
turi de producţie, oferind tot vesc una din cele mai impor lor produse de boli şi dăună schimbul unui serviciu pen F. VARDARU
odată soluţii competente în tori.
loan Ilonca — Teliucu Infe N. ZAMFIR vederea ameliorării păşunilor tante acţiuni menite să con Ambele publicaţii la care tru care de altfel sînt plătiţi, N. PALTIN
rior Aţi avut serviciu şi l-aţi I. CODREANU şi fînaţurilor naturale. tribuie la sporirea producţiei nc-am referit sc adresează ca
agricole, respectiv prevenirea
părăsit. Vi s-a oferit, cum In prima parte, autorii ana şi combaterea paraziţilor ve drelor de specialişti, conduce
lizează situaţia agrocconomicâ rilor unităţilor agricole, briga
singur spuneţi, diferite locuri getali şi animali. Relevînd
a pajiştilor din judeţul nos dierilor,1 cooperatorilor şi tu
de muncă, dar le-aţi refuzat faptul că în cadrul comple
tru, subliniind că rezervele turor lucrătorilor care contri
considcrîndu-le că nu ar co de creştere a potenţialului xului de măsuri agrotehnice buie la asigurarea producţiei M O Z A I C
prevenirea şi combaterea dău
respunde pregătirii şi capaci-* productiv al acestora nu sînt nătorilor ocupă un loc deose agricole. Prin recomandările
nici pe departe epuizate. Este şi concluziile desprinse, ele o-
tâţn dv. de muncă. Dar sin- bit de important, că se jus
edificator, spre exemplu, fap tifică din punct de vedere c- ierâ o bază temeinică pentru viitori este nevoie de hoteluri restituie... ciocanul de lemn
tul că producţia pe pajiştile eonomic aplicarea tratamen aplicarea unor măsuri eficien Girafe pc măsura acestora", au apre cu care păstra liniştea in sa
de luncă, văi şi terase umede, telor fitosanitare, sînt prezen te care să contribuie la reali ciat specialiştii companiilor la de judecată, pe care îl pri
aeriene ..Air France", „BOAC"
RADIO faţă de situaţia actuală cînd tate scheme cu ciclul biologic zarea unor sporuri substanţia tranzistorizate şi „BEA" (Anglia), „Alitalia" mise din partea unui grup d©
se obţin cîte 4 000—C000 kg
le de producţie în fiecare u-
tineri intitulat
„Banda Co-
paraziţilor.
indîcîndu-sp
al
masă verde la hectar poate totodată, orientativ, eşalona nitaie agricolă. Electronica pătrunde şi în (Ralia), „Lufthansa" (R. F. a manches-ilor'1. intre timp s©
spori prin fertilizare de 4-(î Germaniei) şi „Swîsair" (El constatase câ ciocanul fuse
PROGRAMUL I: 6,05-9.30 M u iicó ;l ori. Un asemenea rezultat s-a rea in timp a stadiilor dc dez N. TlRCOB parcurile zoologice. La gitu 1 veţia). care au hotârît în acest se... furat de la un tribunal
o c lu o lito ii; 9,30 V iaţo ce rţilo r; 10,OS obţinut pe păşunile din comu girafelor din marele parc na
M uiicó populoró din M unienio; 10,30 ţional de animale sălbatice sens să construiască în comun dm Chicago.
Vreou sd jV u ; 11.05 Muzică uţoorâ nele Beriu şi Pui, unde pe su din Kenya au fost fixate mi hoteluri cu 300-500 dc camere,
de V oî'le Vos'loche Petre Andre 18.00 Deschiderea em isiunii. Emi prafeţe însemnate, în urma pentru cci 400 de pasageri ai Hoţul zburător
Prezent
In...
vocanţâ.
eseu: 11.20 A ni ;i scene din opere siune m uzical-disfrocl'vă pen administrării unor doze cores Bilanţ rodnic la Teatrul de estradă nuscule emiţătoare tranzisto
to m â n c ţli; IM S Sloiul m edicului: tru pionieri ţi fcolart ; rizate. Acestea vor permite fiecărui ..gigant al aerului"
12.00 M elodii cu d e d ic ó le : 12.30 In- punzătoare de îngrăşăminte, îngrijitorilor şi ghizilor să re de tipul „Boeing-747". Pînă in Surprins de poliţişti în timp
M nne cu m elodia oopuloio ;■ inter* 18,30 Tinereţea lui le n in - lilm ¡ s-au realizat cîte 24 000-28 000 Colectivul artistic .al Tea trecut, teatrul a întreprins 1975 se prevede construirea ce încerca să fure o maşină
prelul p re fe io l: 13.00 Rodiojurnol J 19.00 Telejurnalul de scară ; kg iarbă la hectar. trului de estradă din Deva un lung turneu cu revista pereze cu uşurinţă frumoasele parcată pe una din străzile
13.22 Două orchestre... două stiluri j 19,20 M elo d iile sâptâm inii ; animale, economisind astfel unor asemenea hoteluri la Pa
Electrecord ţi Tijuona 8 ro tj; 13,45 In In capitolele următoare sînt a prezentat pînă în prezent „Şarje umoristice" — spec timpul turiştilor care vor să ris (două), la Londra (două), oraşului Limoges, Jean-Pîerre
te rp ret' de muzică populară; 14,00 19,40 Ancheta Iv. ; tratate problemele referitoare pe scenele judeţului sau în tacol cu care a obţinut suc la Roma, Zürich, Frankfurt şi Uerault a luat-o la fugă pen
Coleidoscop m uzicol; 14,50 M urlcâ 20,10 Tele-cinemoteco : „F u rie * ¡ la folosirea îngrăşămintelor cese frumoase în cele 90 lc admire de aproape. München (cîte unul). Valoarea tru a-şi scăpa pielea. Frica ii
populară Inierpreloto de Titiano Mi* 21,50 Anunţuri - publicitate ; diferite oraşe din ţară un
lio i ţi Ion tip o « ; 15,00 Rodio jc o o ló ; chimice şi organice .precum şi număr de 1113 de specta dc localităţi cuprinse în iti Dificultăţi totală a acestor investiţii se dădea aripi parcă. Totuşi, a-
13.20 Din munco popoarelor; 15.30 22.00 Telejurnalul de noapte ; a amendamentelor pentru fer cole, care au fost vizionate nerarul turneului. ridică la 50 milioane de do ccste „aripi" nu l-au ajutat să
Com pozitorul sóplóm inil - Feti* Men* 22,15 Salonul litera r al televi tilizarea pajiştilor în funcţie lari. „zboare" peste lanţul ce de
delssohn-Borlholdy ; ,,Ciniece Iară cu* ziunii ; de peste 112 000 spectatori. „Ne îndreptăm către un de limita un loc de parcare. Im-
v in ie “ ; fă.OO Rodiojurnol. Buletin mc- 22,55 Canţonete interpretóle de de modul de exploatare a lor. In ultima parte a anului LIVIU COVACI
leo-rutier; 16.20 Formaţie de flu ie ra ţi M ario del Monaco ; O mare atenţie se acordă sta şert cultural", a apreciat Edo Sărbători la piedieîndu-se, Uerault a exe
;i bâC'ţe a C ojei de culturó dm Ho bilirii dozelor optime şi pe uard Bonnefous — persoană cutat) un „zbor planat" ca în
rezu ^ .Vilceo; 16,30 C o n su ltó le ¡un* 23,05 închiderea em isiunii. însărcinată cu problemele cul filme. Atît doar câ la „ateri
dicó¡ 16,40 Album coral; 17,05 Ante rioadelor dc aplicare a îngră închisoare
na tin ere tulu i; 17,30 Cintece fi jo c u ri; şămintelor. De 'asemenea, se turale în Senatul francez. zare" s-a lovit atît de râu de
15,03 S ilin ţă , tehnică. fantezie, 18,30 caldarlm îneît poliţiştii l-au
O m elodie pe ad'eso d».; 19,00 G o- Un nou depozit S-a redeschis La Versailles, două săli din Jules van Eyclc, un pungaş dus direct la spital.
xeio radio, 19.30 Sâpldm ino unui me trei sînt închise, la Luvru — din Bruxelles, n-avea nici un
lom an; 20,05 Tableta de scoro de Ion una din două. Motivul, invo chef să petreacă iarna pe
üodu Bălan : 20.10 365 de cintece : de mărfuri restaurantul cat de administraţiile respec Confreria
20.20 A rgheziană: Jignire- Recitó E b » ie "); Surcouf, tigrul celor 7 mori străzi. Fără să stea mult pe
mil B o ita ; 20.25 Zece m elodij prole- CINEMA ;i Reîntoarcerea lui Surcoul („R e- In prezent se lucrează la tive, este lipsa creditelor pen gîndurî, el s-a decis să aştep
io te ; 21,00 lectură dram atízalo ,,0 zl p u b lic o "); LUPENI; Zolton Karpoly din gara Simeria tru instalaţii, întreţinere şi te trecerea anotimpului rec© fumătorilor
cu Conrod Cireen“ de Rmg lo rd n e r; („M uncitoresc") ; Testamentul dr. montarea mobilierului in angajarea numărului necesar în... închisoare. Ca să-şi adu
21.20 Fo/m oţio Bebe Prisoaa: 21.30 M obusc („C u ltu ra l"); lO N E A : O terior la noul depozit de închis pentru lucrări de
Moment poetic; 21,35 Solistul serii — DEVA: W innetou In Valea M o rţii chestiune de onoare („M in e ru l") ; mărfuri al cooperaţiei de de paznici. Cu toate acestea, că proiectul la îndeplinire, La SainUCIaud. într-un a-
Dorm Anastasiu; 22,00 R odiojurnol, (C inem otogrolul „P o lria ") ; Cosă* PAROŞENI: V irile le omului („Enor- renovare şi modernizare, multe locuri de muncă sînt van Eyek a pîndit momentul devârat templu cu pereţii ta
buletin m eteorologic; 22,20 S port; 22,30 to ric p rip ită ? („A rta “ ) ; SIMERIA: g io "); PETRILA: Un glonte pentru consum, construit la Haţeg. restaurantul gării din Sime- vacante, deoarece salariul mic cînd... putea îi foarte bine vă petaţi în roşu, In faţa unei
Pentru magnetofonul dumneavoost/ó. Am două mame fi doi to ţi („M u * general („M u n c ilo rc ic "): VULCAN: Procesul de muncă în acest ria a fost redeschis în pri
Recital Grece Bumbry: 23,00 Concert r e fu l" ) ; HUNEDOARA: Apele p rj: Intre noi („M uncitoresc") ; URI* depozit va fi complet me oferit pentru aceste funcţii nu zut cum fură dintr-un imo inalte curţi, cu togi albastre,
de muzica u jo a râ : 0,05-5.00 Eitroda m âvcrii („C onstructorul” ) ; Fraţii C Â N I: Bun pentru serviciul au- mele zile ale anului 1970. atrage pe nimeni. bil. Apoi, cu un aer triumfă debutanţii cu panglica ordinu
nocturnă. Koromazov - je iille I II („F la că xiIiar („7 N oiem brie") ; ORAŞ* canizat, iar destinaţia sa Prin împărţirea în două tor, a plecat eu... prada, a că lui Ia gît pufăie regulat din
PROGRAMUL II: 7,00 R odiojurnol. ra "); Taina leului („S iderurgis- TIE: Lupii a lb i („P a lrio ” ) ; Planeta este de a asigura eu măr cu un planşeu a înălţimii
Buletin meteo ru lie r; 7.10 Program mu* tu l"); C A IA N : Arm ato codobatu m oim u(elor („F la căra ") ; GcOA- Hotelurile ţei valoare era de 9,5 franci. pipe, parcă. într-un fumat fă
zicol de dim ineaţă, 0.10 Tot in o m le j rilo r din nou în luptă (,,11 Iu G IU -B A I: Mieo rom anţă de vară; furi alimentare, de menaj vechii săli de mese, capaci Prevenit de martorul sparge ră sfirşit pînă cînd. obosiţi,
0 25 M ari interpreţi. Mstlslov Rostro- n ie "); TEUUC; M ode in llaty HAŢEG : F a lia liră de aut („P o p u şi chimicale toate unităţile tatea localului a fost du rii. unicul poliţist al suburbiei işi golesc pipa de cenuşă ple-
povici;. 9,00 Potpuriu moldovenesc da („M in e ru l"); GHEIAR : Sulle- lar") ; BRADi Baltagul („Steaua ro de desfacere ale cooperaţiei blată. la parter fiind insta viitorului cînd capul în jos în strigăte
Sobln D rogoi: 9,10 Curs de lim ba ş ie "); GURABARZA: Peretele vră Tisselt, unde a avut loc delic
germ ană. Ciclul I, lecţia a 4?*o; 9.30 te tor i - ¿erlile l- ll („M in e jitoarelor („M in e ru l"); IH A : Lovi de consum din zona Haţe lată şi o linie de autoser tul, l-a prins pe van Eyck fă le de „Ura !" ale asistenţei.
Noi ín re g iltró i! ale Corului de copil ru l" ); P E T R O Ş A N I : Stelele gului. vire. „Pentru transportul aerian ră prea multe probleme. în Este ceremonialul de intrare
al R a d io te le v iilu n ii; 9,45 M atineu de din Eger - seriile l-ll („7 Nolem- tură puternică („lu m in o "). cu avioanele gigant ale anilor în „Ordinul maeştrilor fuma
operă ..Beatrlce di Tendo* de B e llln ij ţelegător, poliţistul i-a oferit
1100 M elodii populare; 11,30 Muzică o bere înainte de a-1 duce în tului de pipă". Fondat în se
u ţo a ră; 12,15 Concert de prins; 13,30 fata judecătorilor. Nu mai pu colul X V III în Prusia de că
Undo vejelfl (reluare) ¡ 14,03 C inlâ tre Frederic cel Mare, ritua
Rodico Dlma. Emil Drosu >1 Aurică ţin înţelegători, judecătorii
P lculeoţă; 14,30 Poştei de lam ă — i-au îndeplinit dorinţa: van lul a fost reluat în 1966 la
muzică U îooră;l5.00 G olerio m orilor după ea vom alerga aşa, no Eyck a ajuns la închisoare. Saint-Claud şi confreria de a-
interpreţi do operă; 15.30 M elodii da Cetăţeanul aflat In deplasa lipsim... iei numără 30 d© membri ca
Viorel D ob o ţ; 16,00 R adiojurnal. Bule re nu poate lua cu el, acolo
tin m cle o -ru lle r. 16,20 A ctu a litatea Peste tot unde-am intrat ni Ciocanul judecă re se recunosc printr-o insig
m uzicolâî 16.55 Sfotul m edicului; 17,00 unde merge, şi bucătăria de-a- s-a servit „N-avcm". Persona nă pe care o poartă la buto
Canţoneta vejóle tin ăra ; 17,35 Teotru casâ. înghesuie in servietă - Iul dc serviciu pare somnoros nieră. Şi nu oricine poate de
serial Zodia cancerului jou Vremea ceva mărunţişuri şi pleacă, fi torului
Ducă. Vodă. de M iha il Sodoveanu. seria dimineaţa. Facem această a veni membru al confreriei ci
o lll-o. In tîln ire cu dragostea; 17.55 ind convins că în oraşul undo firmaţie fiindcă peste tot am numai cei selecţionaţi de „ma
Cinci stele in re cita l; 19 30 M eridiane va ajunge se va descurca cu întilnit o flagrantă lipsă de Judecătorul Saul Epton din rele maestru" în urma unor
lin ce , 19.50 Noopte bună, co p il; 20,00 mincarea. Va apela la restau Tanţc, Bebeluşi şi alte nume nişte. Femeia de serviciu mă La cofetăria clin centrul o Chicago a fost constrins să anchete riguroase.
Lieduri de com pozitori români pe ver tură aspru. Se vede că a in- raşului cu nume de floare — solicitudine Se răspunde foar
suri de M ihal Emlnescu! 20.15 Teotru rante, la cantine, iar micul de tineri care au trecut pe te telegrafic la întrebări Do-
radiofonic. Clu Yuon. de Go-Mo J o - dejun îl va servi la cofetării aici şi-au lăsat săpată adine tirzial. Dar nu e nimic grav’, „Trandafirul" — am fost pri uâ-trei vorbe. Atît. Apoi iţi
Traducere de Vlaicu Birno. Adoptare şi braserii. identitatea pe mese. Unii lip deoarece n-au venit nici... os miţi cu răceală. „Nu avem gaz
radiofonică ţl regio a rtistică; M .hoi Stăpiniţi de acelaşi gînd am pătarii Grăbită să termine în butelie — ne-a spus întorc spatele, ©spătarele se
Z irra ; 22.00 Cintă Lum iniţa Cosmin ţi siţi de cel mai elementar bun cuibăresc pe lingă sobe, calo
Luigi lonescu; 22.20 Jazz; 23,03 D is 9 plecat în Valea Jiului. Dimi simţ au zginat pc mese tot mai repede treaba, ne trage vinzâtoarea Viorica Râu. Ca rifere şi te privesc cu uimire. SECŢIA I.C.M. HUNEDOARA
curi ra>e; 23,50-1 00 Festivei muzical neaţa am pornit în căutarea felul de cuvinte triviale. preşul de sub picioare. Puţin feaua cu lapte stă dc două zile Numai câ nu tc întreabă ce
M oroi* - Fronţa 1969. micului dejun. Prima uşă pe A doua uşă pe care o des mai era şî făceam cunoştinţă „înţepenită" într-o cratiţâ. cauţi in local. Privirile lor a-
caro am deschis-o a fost a co chidem. în căutarea micului cu betonul Luăm cutia cii „Încercaţi la „Cerbul de ţintitc cu dispreţ şi tăcerea
fetăriei „Nufărul" din Petro dejun, este cea a magazinu brinzâ dc jos. fiindcă o pier aur" — nc-a îndrumat un ce care te apasă te obligă să pă cu sediul In Hunedoara
tăţean binevoitor.
VREMEA şani. Am cerut o cafea cu lui dc mezeluri nr. 5 Petro dusem in momentul cînd ni — Noi nu avem cu ce vă răseşti unitatea.
lapte. „Nu avem — nc-a spus
s-a tras preşul dc sub picioa
şani. Luăm o cutie cu brinzâ
vînzâtoarca Smaranda Sercş.^ proaspătă. Dar unde s-o mă re. şi plecăm .. servi — ne-a spus vînzâtoa Dacă tovarăşii de la T A P L. B-dul. Republicii nr. 5
Dacă doriţi ceai vă servim. Nu nînci ? Masa special amena .. Intrăm la rcslciuranliil Tic rca Miiria Copil, de la „Cer Petroşani vor să conteste con
PENTRU 24 ORE avem cornuri. însă îl puteţi jată c ocupată de doi cetă Tac. Un cetâiean. probabil bul dc- aut". Nu facem nici cluziile, n-au dccît să plece şi
servi cu prăjituri sau cozo ceai. nici cafea cu lapte. Mai dumnealor în căutarea micu A N G A J E A Z Ă :
Vreme călduroasa, cu cerul tem- ţeni. Şi-nu cumpărat o sticlă ospătar, ne invită să părăsim lui dejun. Să vadă şi cum îşi
poror noros. Vo ploua slob j! lo nac". cu rom şi-o degustă in liniş localul fiindcă personalul dc precis nu pregătim nici un fel
cal. Vintul vo sufla potrivit din Ceai cu prăjituri (!?) — o te. Parc-ar fi la restaurant. aici trebuie să înceapă o şe de cafea fiindcă nu avem apă. fac datoria salariaţii din sub pentru funcţia de jef secţie adjunct, inginer in specielitateo
sud-vest Tem peraturile minime vor fi bun un astfel dc mic de încercaţi la cofetăria „Trun- ordine. Nu de altceva, dar la
fi cuprinse între 3 }i 6 grode, Dacă vînzâtourcle nu-i deran dinţă de sindicat extraordi Petroşani sc califiqâ tineri metalurgie sau siderurgie cu o vechime de 8 ani în specia
ior mommelc între 5 jl 8 grade. jun, dar nu Ia toţi le place. jează. noi nici atît. Aşa că nară. Fără nici un fel dc co dnfirul". pentru reţelele comerciale. Şi
Plecăm. Deşi n-am servit ni plecăm să ne servim brînza mentariu. ne luăm valea. Am Nu ¡-¡im mai spus vânzătoa litate.
PENTRU URMĂTOARELE mic la cofetăria „Nufărul", nu la... restaurant. uitat cui ia cu brînzâ la restau rei câ „Trandafirului" ¡-am se pune întrebarea: ce vor în
2 ZILE ne pare rău c-am intrat. Am Intrăm la „Carpaţi". Kstc o rant.. fiâlcat pragul. Nc-am mulţu văţa dc la ..meseriaşii” mai Solicitanţii se vor adresa secţiei I.C.M. Hunedoara, telefon
vîrstmci ?! Din cîte am con
Vreme călduroasa, cu cerul văzut un lucru care în felul ra 7,20. Pe orarul afişat Ut uşă Ne-nm urcat Îrv primul au mit să mîncâm in stradă cile statat noî, puţine lucruri fo 1966 sou la I.C.M. Bucureşti telefon 13 17 34.
schimbător. Vor cădea p recip ita ţii lui dă un aspect „original" co un corn şi am plecat, renun-
slobe. Vintul vo sufla slab Io po fetăriei. Toate mesele sînt in scrie că unitatea sc deschide tobuz cu destinaţia Vulcan. ţînd la micul dejun, cu cîn- lositoare.
trivit din sectorul sud-vestic. Tem- la ora 7. In local însă e li Poate aici să găsim ceva... dul la masa de prînz. Dacă şi N. PANAITESCU
perotura, u jo r variabilă. crustate cu nume, Neluşi,