Page 14 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 8 IANUARIE 1970
PAG. 2
Comuniştii, întregul colectiv pot asigura — în comparaţie tantelor rezerve se impune cu nolit şi a bolţarilor pe 1 400 trol multilateral, eficace — I
de muncă de Iu l.M. Hu cu anul trecut — îmbunătăţirea necesitate, iar planul dc in m.l., sînt aspecte cărora meri arătau Mircea Baruţea, Ion 0 colabo
nedoara dau o înaltă a indicilor de utilizare la vestiţii prevăzut pentru 1970 tă să le consacrăm toată aten viadislav — se cer etcciuuu-
preciere conţinutului materia instalaţiile de extracţie şi ex creează condiţii!*' ca efortul de ţia şi priceperea. Alături dc şi in ce priveşte gospodărirea
lelor dezbătute la recenta ple cavatoare cu cîte 5 la sută, a investigaţie să dea rezultate îmbunătăţirea condiţiilor dc valurilor materiale. In timp rare
nară a C.C. ul P.C.R. <mgn- maşinilor dc încărcai In aba dintre cele mai bune La ple muncă rezolvarea acestor pro ce uzinei de preparare nu j
jindu-se să miliicze neobosit taje cu 10, iar la cele de trans nara C.C. al P.C.R. din bleme va conduce la reduce s-a livrat minereu de calita
ca sarcinile ce revin colecti port cu 15 la sută. Atingerea decembrie 19G9 a fost critica rea consumului specific Io te din cauza manipulării,
vului de mineri, in noul an acestor niveluri creează pre tâ cu Justificat temei tendinţa lemn de mină cu ccl puţin transportului necorespunzâtor, mai stri
de muncă, să t'ic îndeplinite mise concrete ca la producţia unor cadre de a împinge ter valoarea concentratului irosit
ritmic şi la loV» indicatorii. marfă să putem realiza su menele de punere în funcţiu 2 500 mc. reprezintă peste 1,4 milioane
Indicaţia deosebit de preţioa plimentar, in acest an 1 milion ne a lucrărilor spre sfîrşitul Alături de aceste preo de lei, activitatea economică şi eficient
să a tovarăşului Nicolae lezată fiind, de asemenea, de
Ceauşescu in legătură cu ne stocurile supranormative, Îm
cesitatea creşterii „gradului prumuturile restante şi alte
de mecanizare a lucrărilor şi cheltuieli nccconomicoase. A- ca secţ
mărirea vitezelor de înaintare eesle aspecte indică necesita
în galerii, perfecţionarea me mmm minereurilor de fier poate tea ca munca de partid să de
todelor de exploatare şi a teh vină mai cuprinzătoare, or
nologiilor de preparare“, are, dinea, disciplina, răspunderea, de meca
in acest important centru mi pentru suiviniic încredinţate,
nier, numeroase confirmări încetăţenite in toate compar
practice dar indică noi căi si ÎNREGISTRA NIVELURI SUPERIOARE timentele întreprinderii. nizare
posibilităţi care pot să spo Colectivul de mineri a ho-
rească considerabil aportul co târit ea pinâ la finele anului
lectivului la dezvoltarea in 1970 să obţină peste prevederi
continuare a producţiei de me ] 500 tone fier In concentrat, Pentru creşterea producţiei
tal a ţării. agricole, partidul şi statul nos
de lei, iar productivitatea, re perioadei. Din această condu cupări bune eficacitatea însemnate cantităţi de dolo- tru acordă o deosebită aten
— îndeplinirea prevederilor muncii ar putea cişti- La Viscoza Lupeni, in lumea mătasei artificióle. ţie dezvoltării bazei tehnîeo-
planului pe 1969 cu 20 de zile revine pe un salariat, să o zie trebuie să tragem învăţă mitâ, calcar, talc brut. Atin materiale, înzestrării agricul
mai devreme, începerea nou sporim cu cel puţin 2OU lei minte maxime, să facem to ga mult in profunzime dacă gerea obiectivelor încunu turii cu un număr sporit de
lui an de muncă in condici — Plenara Comitetului Cen tul ea orizonturile, carierele, brigăzile de mineri ar acorda nează eforturile stăruitoare ale tractoare şi maşini moderne,
atenţia necesară laturii cali
corespunzătoare — arăta ingi tral al partidului — sublinia modernizarea liniei nr. 1 dc colectivului depuse de-a lun de mare randament Eforturi
nerul Nicolae Jurcoane, — cs‘»c inginerul Francise Kischcr — prăjire de la Uzina de prepa tative a activităţii La EM le făcute în această privinţă
gul, repetiţia generală la sar ! Chlmiştii din Orăştie îşi păstrează I
un indiciu al creşterii pregă arată necesitatea ca, alături rare şi celelalte lucrări pre Teliue au fost rebútate peste gul anului, constituie prolo sînt cit se poate de eviden
19 0U0 tone de minereu. Acest
tirii profesionale, al maturi de preocuparea pentru spori văzute în planul de investiţii te. Numai pentru dotarea u-
tâţii şi responsabilităţii cu rea indicilor de utilizare, sâ să fie realizate in termen şi lucru a avut consecinţe nega cinile cincinalului urmă lor, es nitâţii noastre In ultimii ani
se stabilească programe con in bune condiţiuni. tive şi asupra uzinei de pre I renumele j
care colectivul participă In te expresia dorinţei minerilor au fost alocate sume de ordi
materializarea sarcinilor ce-i crete de acţiune pentru ficea Comisiile pe probleme* alo parare. Media conţinutului In din Poiana Kuscâi de a avea in nul milioanelor de Hei. Ca ur
revin din hotâririle partidului re mină în parte. Această a comitetului de partid — re fier a minereului livrat uzi | Colectivul Fabricii Chimice Orăştie a depăşit cu regn- j mare a Înzestrării unităţii
şi guvernului. Plenara C.C. a) preciere este valabilă şi pen marcau tovarăşii ing A- nei a fost inferioară celei pre întrecerea dintre organizaţiile I laritatc sarcinile de plan ale anului trecut. Acest fapt a j noastre cu noi tractoare, a
P.C.R. pune in faţa noastră tru noi, deoarece unele studii exandru Oargă. Culcca Cos de partid o prezenţă activă, I fost concretizat în raportarea îndeplinirii cu 23 de zile înn- j cum revin mai puţin de 60 de
noi obiective şi sarcini pri ee vizează dezvoltarea în per ma, Ghcorghe Gligor, Constan văzute. ceea ce a dus. In sco creatoare, o contribuţie tot inie dc termen a sarcinilor dc plan anuale şi realizarea u- ; hectare teren arabil pe trac
spectivă avi fost întocmite cu
vind valorificarea mai bună a tin Chirilâ — au în faţă o lar pul îndeplinirii planului, la : nei producţii suplimentare in valoare dc 15.3 milioane lei. j tor In unităţile agricole co
ani in urmă. timp in cai c con mai mare la îndeplinirea în
resurselor naturale, gospodă gă problematică. Corelarea ju prelucrarea unei cantităţi mai I Pregătirea minuţioasă a producţiei acestui an. aprovi- j operatiste pe care Ie deser
rirea raţională a mijloacelor diţiile materiale s-au schim dicioasă în toate sectoarele a mari de material extras, an- cele mai bune condiţiuni a ! zionarca fiecărei secţii cu materia primă necesară, precum j vim. Există asigurate astfel
materiale şi băneşti. Acccn bat, sarcinile cu care sintom sarcinilor ce le revin din ho- i şi folosirea la parametrii superiori n tuturor agregatelor j condiţii ca lucrările agricole
confruntaţi •— sensibil spori activităţii de investiţii cu ce trenînd cheltuieli suplimenta să fie executate Intr-un timp
tuarea preocupărilor privind lârîrile partidului şi guvernu | a determinat ca in primele 5 zile din acest an să fie ol)- j
organizarea mai temeinică a te. O largă acţiune politică şi le dc producţie, extinderea cu re. lui | ţinute rezultate dc valoare. Astfel, in cadrul secţiei dc j mai scurt şi de calitate supe
producţiei, folosirea raţională economică de identificare şi 3 000 m l. a susţinerii cu tor- întărirea simţului de răs ; mase plastice au fost produse 4 009 bucăţi navele dc dife- j rioară, ceea ce influenţează
| rilc tipuri, reolizîndu-se la acest smlimcnl o depăşire dc favorabil nivelul recoltelor Ja
a mecanismelor şi utilajelor punere In valoare a impor cret, utilizarea betonului mo pundere, exercitarea unui con- A. NAGY
i 700 bucăţi peste sarcinile de plan la zi. hectar
Demn de remarcat este fap
tul că paralel cu creşterea
parcului de utilaje se face tot»
mai mult simţită prezenţa
Casa de cultură si dotării cu tipuri noi de trac
toare şi maşini, permiţînd di
Completarea fondu versificarea gamei lucrărilor
9 executate mecanizat. Tractoa
lui de publicaţii rele cu setul de maşini pen
tru legumiculturâ, maşinile de
permanentizarea activităţii administrat îngrăşăminte, de
la Biblioteca mu recoltat cartofi şi altele, sint
nicipală Deva doar cîteva. din utilajele cu
ajutorul cărora se înlocuieşte
un mare volum de muncă ma
Pentru a răspunde cerin nuală, permiţînd utilizarea a-
ţelor multilaterale ale citi artistice proprii ccsteia la alte acţiuni in ca
torilor, de mare actualitate drul unităţilor cooperatiste.
este necesitatea îmbunătăţi Faptul că Întreprinderile de
rii permanente a noilor a Una din preocupările princi dc muzică uşoară „Sirius" — za unui plan de deplasare — mecanizare a agriculturii au
chiziţii, pentru îmbogăţirea pale ale Casei de cultură din formaţie cc luase o menţiune spectacole in municipiul şi ju fost trecute sâ funcţioneze pe
continuă a fondului de pu municipiul Hunedoara este a- la faza interjudeţeană de la deţul Hunedoara. Considerăm principiul gestiunii economi
blicaţii din bibliotecă. eeea de a desfăşura o activi Arad. Tinâra formaţie a a <â una din condiţiile esenţia ce proprii a creat posibilităţi
In anul 1969 au intrat In tate artistică care să răspun Iras intr-un timp relativ scurt le pentru păstrarea şi activi de îmbunătăţire permanentă
fondul bibliotecii municipale dă nevoilor spirituale din ce un numeros tineret, care in zarea acestor formaţii este a- a activităţii lor economlco-fi-
nanciarc, de folosire mai efi
un număr de G 026 volume, in ce moi mari ale publicu fiecare sâplâminâ — o dală ccca de a nu' întrerupe cltuşi cientă a mijloacelor mecani
In valoare de peste 55 000 lui hunedorean. precum şi ce sau de două ori — vine să-şi de puţin activitatea de afir zate Efectul măsurii respec
lei, ce au fost achiziţionate lui din localităţile unde se fac petreacă în compania orchcs mare pc scenă, precum şi res tive se resimte favorabil, în
prin colectura bibliotecii din deplasări trei „Recital" serile de dans pectarea, permanentizai ea re anul trecut unitatea noastră
Deva Printre colecţiile va Pentru a satisface aceste ce petiţiilor Pentru membrii for indeplinindu-.şi integral pla
loroase pe care biblioteca rinţe artistice, consiliul dc maţiilor artistice de amatori nul de venituri şi Uncadrin-
ie-a achiziţionat in ultimii conducere al casei de cultu aceste deplasări constituie şi du-se In limita cheltuielilor
ani, se numără şi colecţia ră a avut în permanenţă pre Scena şi viaja un stimulent. o rccrccre, o prevăzute Deoarece In acest
de documentare. Provenien ocuparea ca la această institu destindere personală. an ne revin sarcini sporite
ţa celor peste 5 000 de vo ţie municipală dc cultură să In anul acesta — respectiv privind creşterea volumului
existe în mod permanent a
lume care o constituie este şî alte activităţi culturnl-edu- în trimestrul I. Casa de cul de lucrări şi reducerea chel
foarte diversă proape toate genurile de for cative ce sînt prezentate cu tură Hunedoara şi-a planificat tuielilor la 1 000 de Ici veni
maţii. Aici activează o for
Spre a vă face cunoscut maţie de teatru, o formaţie această ocazie, cum ar ii con să prezinte cu formaţiile sale turi, comitetul de direcţie are
fondul acestei colecţii, ne cursurile de muzică uşoară un număr de 63 spectacole Ja permanent in atenţie factori
de muzică uşoară, o orches sediu şi in deplasare: 0 specta
vom opri asupra eîtorva e- tră de muzică populară şi o „Voci tinere", concursuri de care concură la« realizareaI 1 o
;:cmp!are pe care le consi formaţie de teatru de păpuşi drumeţii ele cole de teatru cu piesele „Ex biectivelor respective: execu
derăm mai valoroase. Formaţia de teatru, prezen Nu ar fi râu dacă pc lingă temporalul" dc Pctr? Guşti şi tarea unor reparaţii de bună
„Dezertorul” de Mi ha ii Sorbul.
Este vorba de „Psaltirea“ tă la Festivalul bienal de tea aceste formaţii ortislicc amin 0 spectacole de cîntece şi dan calitate, întreţinerea utilajelor
în perfectă stare de funcţio
U.M.M.R. - SImarlo. In secţia de întreţinere lucrează şl strungarul Mihoi Crişan care lui Coresi, tipărită In anul tru „I. L. Carngiale" din a tite, s-ar putea consemna .şi suri şi 40 de spectacole dc pă nare. creşterea timpului efec
•ieeutînd lucrări de bună calitate a (ost evidenţiat in fiecare lună din anul 1969. 1001, „Studiu asupra consti- nul 1900. a reuşit ca de atunci alte genuri dc formalii, cum puşi cu piesa „Micii muşche tiv de Jueru, evitarea depla
Foto : V. ONOIU tuţiunii romanilor' de GG. să pregătească încă două pie ar fi un ansamblu coral, o e tari“ . sărilor in gol, o mai fructu
Meilani. apărut in anul 1003, se de teatru — „Se face ziuă“ chipă de dansuri cu ajutorul La festivalul bienal de tea oasă colaborare cu conduceri
cărora să se poală alcătui un
Zaharia
de
Bîrsan
şi
—
„Contribuţii la istoria româ
imsmm Rodnic bilanţ al nilor ardeleni" 1700—1792, „Extemporalul" — prezenta ansamblu dc cintece şi dan tru ,,l L. Curagiale". ediţia servite' şi altele In această
le unităţilor cooperatiste de
de
Pe
1970. casa de cultură se înscrie
suri Desigur că această pro
tre
Guşti,
de L Lupaş, apărută in 1915,
piese
privinţă o deosebită importan
cu piesa „Dezertorul“ de Mi-
blemă va intra In viitor în o
16 localităţi
te In
Orches
ţă o prezintă prevederile Ho-
ha¡1 Sorbul cu
„Micii
muş
inovatorilor „Istoria românilor" de N tra de muzică populară a biectivul consiliului de condu chetari" şi cu un recital de târirii plenarei Consiliului
Iorga, apărută In 1910, „Cri
cere al casei de cultură
tica ştiinţifică şi Eminescu" prezentat spectacole numeroa poezie U N C A P din 22-23 decem
Pentru ca formaţiile artisti
de Mihall Drngomirescu, a- se In comunele şi satele mu ce existente să activeze per brie 1969 Rcfeiindu-se la
ÎNCREDERE a inovatorilor dc la C.S. părutâ In 1925 cte ţiunile balneoclimaterice pre manent. casa de cultură or directorul Cosei de cultură desfăşurarea activităţii secţi
nicipiului Hunedoara, In sta
Activitatea din anul trecut
FLORfN IZDRAllA
De mare însemnătate sînt
ilor de mecanizare, s-a stabi
Hunedoara s-n încheiat cu colecţiile dc ziare ca : ..Se cum şi cu ocazia unor zile ganizează irimeslrial — in ba Hunedoara lit ca din primăvara anului
festive.
mănătorul", din 1903 pînâ curent, in fiecare cooperativă
un rodnic bilanţ. A ii fost In 1909, „Luceafărul". din Teatrul dc păpuşi, care îm agricolă sâ se permanentizeze
formulări rusule cu aţă albă aplicate in procesul produc 1904. „Cosînzeana", din 1913. plineşte abia 10 Juni de* la în formaţiile de tractoare, care
de felul celei amintite. Dc re tiv 7 invenţii şi 122 inova In afară de rele arătate, fiinţare, a reuşit cu piesa „Co- Filme pentru cojrii şi tineret sâ lucreze sub directa coordo
oare nu sc putea spune des coşclul neaslîmpârat“ — să nare a inginerului şef al
chis. cu curaj, că această con ţii şi raţionalizări care sc la fondul documentar se prezinte peste 22 de spectaco In riele vacanţei, la cinematografii! „Patria" din De C A P Este neîndoielnic că o
strucţie poate fi considerată remarcă prinlr-o eficienţă mai găsesc şi alte volume dc le. cu participarea a peste va au fost pre/eiitatc n scrie do filme pcniiu copii şi ti asemenea formă de organiza
celor de transport, precum şi şi dependinţă a locuinţei me economică deosebită marc însemnătate pentru 0 000 dc copii nerel, cu un hognt conţinut mstrucliv-cducaliv. Spicuim, re oferă o scrie de avantaje,
faptul că unii angajaţi hu be dicului director care lucrea Economiile poslcalculalc cititorii ce doresc să le con Orchestra de muzică uşoa din programul acestei săplămini, peliculele : „Şcolarul concretizate in aceea eâ se a-
neficiat de servicii fără să ză ¡n condiţii speciale ? sulte ră. cea mai ttnârâ formaţie a Gcms şi păpuşa", „Aventurile lui Tom Sawyer“ şi sigurâ o bază mai temeinică
plătească contravaloarea lor. Construcţia trebuia făcută cu realizate în urma nplicării casei de cultură, a reuşit cu „Moartea Iul .loe Indianul". Azi. mîinc şi poimîine vor recoltei prin executarea lucră
Evident, organele de control respectarea strictă a legu. fă propunerilor făcute dc ino AGLAIA ŞERBAN succes să se impună şi să rula : „Momim dc )n ora 10 şi 10 minute", „Singur pc lu rilor agricole in condiţii a
au cerut intrarea in legalita ră a da posibilitate la echi vatorii hunedoreni se ridi Biblioteca municipală Deva completeze golurile lăsate prin me" şi un program dc desene animale. grotehnice superioare.
te. Dar faptele rămîn fapte, voc, la interpretări şi în final destrămarea vechii formaţii Paralel cu preocuparea pen
chiar dacă s-au încheiat ulte la acuza de a fi fost construi că la 9,5 milioane Ici. tru îmbunătăţirea formei de
rior forme legale, dacă casie tă in scopuri personale organizare, vom avea grijă sâ
ria a eliberat chitanţe. In discuţia purtată cu tova acordăm un sprijin mai sub
Curios este însă că. deşi or răşul Simion Grecu şi loan stanţial cooperativelor agrico
ganele de control ale Consi Vesa, precum şi cu alţi sala le slab dezvoltate repartizin-
liului popular judeţean au in riaţi ai spitalului Zam. ni s-a du-)e, ca şi pinâ acum. pe
vorbit deseori despre omenie,
dicat luarea de măsuri admi înţelegere, grijă faţă de om. Rigurozitate şi eficienţă înaltă în toate unii din cei mai harnici $i
nistrative — pe care, de alt pricepuţi mecanizatori Dc a
fel, Direcţia sanitară a jude despre crearea unor condiţii semenea. consider că un pas
ţului lc-a aplicat — după de viaţă menite să ducă la sta însemnat spre îmbunătăţirea
multe luni, se emit nişte a bilizarea personalului în acest B B Q B O B n calităţii lucrărilor şi creşte
drese semnate de directorul loc greu de muncă din dome rea producţiei la hectar se
amintitei direcţii, dr. Teodor niul ocrotirii sănătăţii, situat verigile economiei huneaorene va face prin întărirea răspun
Bâdâu, cu iz dc demenţă, de la limita judeţului. Nu con derii la recepţie şi obligarea
circumstanţicre, înccrcind par testăm aceste bune intenţii, ci celor vinovaţi sâ suporte pla
că să dreagă oalele sparte. La dimpotrivă Dar, nu puteau fi ta în cazul refacerii acestora.
I decembrie, prin adresa nr. făcute In limitele legalităţii, ror îndeplinire se impune chiar bilizatoare trasate întreprinderi produse efectiv de fiecare sala veşte Investiţiile miniere — moi Deşi la noi nu s-au semnalat
24f>7 i se comunică spitalului serviciul dc care a benefi din aceste prime zile de ianua lor hunedorene pe linia creşterii riat În oro sau ziua de muncă. cu seamă cele din Valea Jiului cazuri de refuzuri la recepţie,
din Zam că : „sînlcm de a ciat salariatul sâ fi fost plătit H E S U rie o muncă tenace in toate eficienţei, trebuie judecate şi Intre factorii determinanţi ai — din siderurgie, energetico, In nu se poate spune câ toate
cord cu valorificarea către la timp ? Desigur că da. Chiar compartimentele producţiei, fo abordate intr-un singur sens - ridicării eficienţei, reducerea dustria locală o judeţului. lucrările efectuate au eores-
sectorul particular a mate medicul director şi adminis losirea intensă, fără stagnări a acela al înfăptuirii lor exempla consumurilor specifice de ma Fireşte, o sumă atît de apre puns normelor agrotehnice şi
rialelor ce nu mai pot fi fo tratorul recunosc acest lucru. Corespunzător creşterii pro potenţialului tehnic, organiza re. terii prime, materiale, combus ciabilă de sarcini, atit ca vo cerinţelor
losite In cadrul spitalului, re .Imî dau seama că am gre ducţiei globale, s-au stabilit ni rea superioară o producţiei şi a tibil şi energie - mai cu sea
zultate in urma demolărilor. şit — spune medicul Simion veluri de producţie fizică supe muncii in fiecare întreprindere şi Intr-un mod energic şi mai mă economisirea metalului, coc lum, dar mai ales ca grad de Una din rezervele principa
In acest scop, se va constitui Grecu Sînt de 14 ani la acest rioare sarcinilor iniţiale, îndeo formaţie de lucru. stăruitor decît pînâ acum tre sului, lemnului de mină, energiei dificultate, incumbă in mod ne le de creştere a eficienţei e
o comisie şi se vor respecta spital-şi pentru prima oară sebi la produse tradiţionale ole După cum se ştie, in anul buie acţionat pentru creşterea cesar creşterea râspunderii ca conomice a activităţii IM.A.
preţurile stabilite prin nor sînt pus în situaţia jenantă judeţului şi de însemnătate vi 1970, sarcinile de ordin calita accentuată a productivităţii electrice etc, — ocupă locul drelor din aparatul economic, o va constitui încredinţarea
mele legale in vigoare“ . Dar de a fi sancţionat pe linie de muncii în toate întreprinderile central. Industria hunedoreanâ, ridicarea centralelor industriale, sarcinfi ca aceste unităţi sâ a
directorul spitalului aprobase partid, pe cale administrativă, tală pentru economia naţională tiv ating o amplitudine fără pre şi cu deosebire în industria mi cu rezervele şi posibilităţile largi a combinatelor şi întreprinderi sigure, pe lingă executarea
asemenea materiale cu multe obligat să plătesc imputaţii. Astfel, se prevede în acest an cedent. Este semnalul intrării e nieră, forestiera, de materiale de de care dispune in acest dome lor la capacitatea necesară mecanizată a lucrărilor în
luni in urmă. unele dintre ele Dacă respectam normele nu extracţia a 7,9 milioane lone de fective a economiei româneşti construcţii şi pe şantiere. Pe în niu are datoria - şi în acelaşi pentru a minui cu competenţă producţia vegetală şi In zo
fiind deja folosite, incluse în ajungeam In situaţia aceasta, cărbune in Valea Jiului, produ pe făgaşul nou al modernizării, treaga industrie a judeţului se timp este capabilă - să aducă şi eficacitate instrumentele de otehnie, exploatarea instalaţi
operă Oricine işi poate da situaţie de care mă fac pri cerea a peste 400 000 tone fier al ridicării susţinute a produc prevede obţinerea unei produc o contribuţie hotâritoare la ac conducere cu care au fost în ilor de irigat, a mijloacelor
scama de utilitatea acestei mul vinovat". în minereu marfă şi importante tivităţii şi eficienţei întregii ac tivităţi de 170 580 lei pe sala ţiunea pe scară naţională pen vestite, de a prelua noile alri- de transport, efectuarea lucră
adrese tardive, de „efectul'* Deci, faptele sînt recunos cantităţi de concentrate de cu tivităţi industriale. riat, superioară cu 6,3 la sulă tru reducerea consumului de buţiuni şi de a-şi manifesta din rilor dc mică mecanizare, re
pe care l-a avut. cute sincer, deschis, măsurile pru, plumb, zinc, metale preţioa In vedereo îndeplinirii oces realizărilor din anul trecut, cind metal, cocs şi lemn de mină. plin iniţiativa şl libertatea de paraţii şi întreţinere a tutu
Aceeaşi direcţie emite la 11 aplicate dc Direcţia sanitară se, creşterea cu 420 MW a pu lui deziderat fundamental, con s-a atins nivelul de productivi Amploarea şl eficacltctea aces acţiune în conducerea şi per ror mijloacelor mecanice din
cooperative. Astfel va fi po
decembrie 1969, lot sub sem judeţeană, de organizaţia de terii instalate în centralele elec ducerea partidului nostru a luai tate prevăzut Iniţial pentru fi tei acţiuni trebuie să se oglin fecţionarea producţiei. sibil ca fondul de timp al
nătura directorului şi a con parlid, sînt însuşite ca fiind trice. Sarcini deosebite revin măsuri de mare însemnătate nele lui 1970. dească in mod corespunzător În In mod cu totul deosebit, mecanizatorilor să fie utilizat
tabilului şef. Nicolae Dugaciu, realiste (eu excepţia imputa- siderurgiştilor care trebuie sa a pentru adoptarea mecanismului Realizarea in cele mai bune reducerea preţului de cost ol organele şi organizaţiile de par mai din plin, in care sens s-a
o altă adresă — 3032 — în ţiei care se află in discuţie la sigure economiei naţionale peste economic la cerinţele gestiunii condiţiuni a acestei sarcini im producţiei şl, alături de efortu tid stnt chemate să-şi dovedeas prevăzut de altfel şi posibili
care. printre altele, se spune: comisia de judecată — n n.). 1,9 milioane tone fontă, 3 mili moderne şi eficiente. Legeo con pune tuturor comitetelor de di rile pentru gospodărirea raţio că forţa de organizare şl mobi tatea ca in perioadele cind nu
..locuinţa unde stă dr Grecu deci gravitatea lor este sim oane tone oţel şi 2,1 milioane troctelor economice şl Legeo recţie, organizaţiilor de partid nală o fondurilor materiale şi au de executat lucrări meca
Simion este proprietatea spi ţită, greşeala regretată Alunei tone laminate finite pline. privind orgonlzarea, planificarea din întreprinderi, o preocupare băneşti, să-şi găsească cores lizare a colectivelor, să valori nice proprii, tractoriştii sâ
talului iar garajul construit de ce Direcţia sanitară jude In domeniul investiţiilor, ju şl executarea Investiţiilor, con constantă pentru folosirea de- pondenţă in creşterea cuantumu fice vasta lor experienţă in con participe Ja alte activităţi in
este inventariat în patrimo ţeană încearcă să justifice deţul nostru va purta mai de stituie un cadru deosebit de lui de produse de calitate su- ducerea activităţii economice, cadrul cooperativelor
niul spitalului Zam. Această faptele prin adrese tardive al parte amprenta unui vast şan fertil pentru înlăturarea fenome Dlinâ a capacităţilor de produc perioadâ şi venituri nete ale să Impulsioneze valorificarea re Pentru a crea condiţii cit
construcţie considerăm că căror ton degajă intenţia de tier Var trebui finalizate în a nelor de centralism excesiv sî ţie, a forţei de muncă şi a tim unităţilor. zervelor dîn întreprinderi şi să mai bune de îndeplinire a
poate fi necesară spitalului, aplanare ? cest an fonduri de investiţii in apropierea deciziei de locul c- pului de lucru, aprovizionarea u- canalizeze munco spre îndepli sarcinilor încredinţate, comite
fie folosită ea garaj pentru Revenind la acea învesti valoare de 2,6 miliarde lei, în xecutărîi el, pentru lărgirea ini nitâtifor, corespunzător ritmuri In sectorul de Investiţii, indi nirea riguroasă a tuturor sarci tul de direcţie va acţiona e-
autovehiculele spitalului, fie tură de încredere acordată oa deosebi pentru continuarea in ţiativei si otribuţiunîlor centra lor planului, întronarea reală caţiile plenarei C.C. al P.C.R. nilor pe acest an.
ca maga/ic pentru depozita menilor numiţi să conducă tensă a lucrărilor la Termocen lelor si întreprinderilor, pentru în toate verigile producţiei a spi din decembrie 1969 şi noua Pe temeiul realizărilor obţinule ncrgic asupra tuturor pirghi-
rea diferitelor materiale“ . Că activitatea unor colective, de trala Mintia, minele noi din Va manifestarea acestora ca reale ritului de ordine, disciplină ŞÎ reglementare a activităţii în a in anul trecut, pe baza condi ilor care condiţionează folo
construcţia amintită „poate fi care s-a vorbit la început, a lea Jiului, extinderea şi moder şi potenţiale nuclee de bază ole răspundere faţă de sarcinile în ceastă ramură, vizează In cel ţiilor existente şl a celor ce se sirea utilajelor cu randament
necesară spitalului“ , nu ne în pure flagrantă contradicţia in nizarea capacităţilor productive credinţate. Este necesar co În vor creo, al demarojului opti sporit, întărirea ordinii şi dis
doim. Dar surprinde această care au intrat persoanele ci în siderurgie, minerit şi trans economiei. fiecare unitate economico spe- mai înalt grad eficienţa, exe mist al producţiei din acesle pri
apreciere a conducerii Direc Evident, economia hunedorea- c'olistii si cadrele de conducere ciplinei In muncă, îndeplini
tate în articolul de faţă cu porturi, în construcţia de locu cutarea acestora in asemenea me zife ale anului, sîntem în
ţiei sanitare judeţene în faţa principiile echităţii Ele sînt inţe şi alte obiective social-cul- nâ cu aportul său indispensabil să privească productivitatea condiţii de durată, calitate şi dreptăţiţi să întrevedem în 1970 rea indicatorilor economici şi
organelor de stat care au ve doar un exemplu din care se turale. progresului economic naţional, muncii nu co un raport aritme un an de succese de prestigiu financiari ai unităţii şi creş
rificat faptele desprinde necesitatea creşte Enumerarea lapidară a preve nu poate rămîne în afara aces tic nesemnificativ Între produc cost, incit fondurile investi în economia judeţului nostru, terea producţiei agricole în
Directorul spitalului Zam şi rii răspunderii în exercitareo derilor cantitolive conturează ţia globală şi numărul mediu te să se regăsească integral in pe măsura potenţialului He care cooperativele deservite.
administratorul au fost sanc funcţiei pentru ca nimeni să proporţiile amplificate ole sar tui complex proces de elevoţie scriptic de solariati. ci ca un tr-un volum de producţie cit mai aceasta dispune la înălţimea
ţionaţi. iar pe de altă parte nu frustreze sub nici o formă cinilor ce revin colectivelor din calitativă a mecanismului pro indicator care exprimă cantita mare. Această optico se impu încrederii şi sarcinilor trosale I Ing. VALENTIN CRUCERU
se încearcă absolvirea prin avutul obştesc. Judeţul nostru fl pentru a că ductiv. Do aceea sarcinii« mo tea valorilor de Intrebulnţor« nă ou doaj«b(r« in ceea cm pri de partid. director al l.M.A, — llia