Page 15 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 15
Bem w iB w iM B B DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 8 IANUARIE 1970 PAO. 3
Aşa a fost cercetată Noi patinoa
re în Valea
sesizarea
Jiului
dumneavoastră Recent a fost dat în fo Tăiaţi-vă
losinţă patinoarul natural nasturii !
Auer Emeric, din Deva, novaţi de sâvîrşlrea Infrac „Minerul" din Lupcni. Pe
str. George Eneseu nr. 35, ţiunii de ultraj contra bu fostele terenuri de tenis,
ne-a trimis o sesizare la a nelor moravuri şi tulbura volei şi handbal, de la ba Nu-i nici o glumă. Tăiaţi-vă
dresa responsabilului uni rea liniştii publice' — ne za sportivă, a fost amena nasturii şi aruncaţl-i ! li pu
tăţii de legume sl fructe răspunde I.M.J. Hunedoara. jat acest patinoar, care dis teţi pune la loc fără să vă
nr. 35, din Hunedoara, Iile Deci, cel doi «eroi“ îşi pune de instalaţie de ilu faceţi probleme cu procura
Radu. Dorind 9â cumpere vor primi pedeapsa cuve minat pentru nocturnă şi rea lor. Au grijă vînzătorii
un kilogram de struguri de nită pentru fapta lor. de vestiarele necesare. A — nu toţi au această cali
la această unitate, respon Sesizarea dumneavoastră, fost organizat şi un curs de tate — să vă înzestreze cu
sabilul l-a servit cu un ki tovarăşe Mlhai Danclu, blo iniţiere pentru cei ce do nasturi. Trebuie numai să
logram de struguri stricaţi, cul Efl, ap. 5, Deva. a pri resc să înveţe patinajul. cerefi aţă pentru macramé
pe care îi avea pregătiţi sub mit următorul răspuns, din In curînd vor fi date în sau... ciorapi dc mătase pen
tejghea, în timp ce cunoscu partea Consiliului popular folosinţă şi patinoarele „Mi tru femei, desigur. „Dine,
ţilor le servea struguri fru nerul* Vulcan, „Jiul' Pe dar nasturii ?" urt veţi în
al municipiului Deva : „Blo
moşi. „S-a 6tüt de vorbă cul E B este în întregime troşani, precum şt cel de treba. Nasturii îi primiţi,
cu Ilie Radu, responsabilul proprietate personală şl la la Şcoala generală nr. 3 Lu- vreţi ori nu, pentru că nu
In cauză — ne răspunde recepţia Iul au participat, peni. Avionul ¿•a*nelinat uşor şl... fotoreporterul nostru Virgil Onoiu □ imortalizat pe peliculă chipul nou al Devei conturai vi se dau ciorapi sau aţă fă
Consiliul popular al mu pe lingă reprezentanţii o- S, BAlOJ In ultimii on). ră... nasturi. De toate cate
nicipiului Hunedoara. Aces flciului pentru construcţia goriile, de la cei de 1 leu (1n
ta ţl-a luat angajamentul, locuinţelor proprietate per acest caz sc dau de la 3 în
In scris, că în viitor îşi va sus) pină la cei de 5 lei.
sonală şi o parte dintre
schimba atitudinea faţă de proprietari. Am constatat file i 22,20 S pori; 22,30 D in cele mo! rînde se găsesc aceşti gri
cumpărători şi că astfel de că ia data recepţiei antena RADIO cunoscuta rom onţe; 22.50 M utică u- julii care au înzestrat cu
abateri nu se vor mai Jn- {oară. 23.10 S iluete: Edith Pieho; nasturi, sute dc cetăţeni în
comună şi iluminatul pe DIALOG CU CITITORII 0,03-5,00 E itrodo nocturnă.
tlmpla In activitatea sa. casa scărilor funcţionau. Ilu PROGRAMUL II: 7.00 R odiojurnol. cursul, lunii decembrie ? Da
PROGRAMUL I: 6,05-9.30 M uilcă >1
Conducerea C.L.F, Hune minatul funcţionează în pre a c tu o lltâ th 9,30 O dă lim bi! rom âne; B ulelin m e te o ru tie r; 7.10 Program mu' Orăştie. Sint uşor de găsit,
doara l-a avertizat că la zent defectuos datorită ne- 10.05 M u ilcă populară; 10,30 M elodii zicol de d im m eoţă; 0,10 lo t ino in te ; indicăm şi locul : magazinele
prima abatere îl va desface întreţinerii automatelor. O, A. — Breazova. Am luat Ioan Cliiraş — Petroşani. Nu şl televiziune de pe strada Interpietote de Valentina Popejcu, Za 8 25 M ori im erpreţi. Mstislov Rostro- de mercerie şi cel cu mărfuri
9,10
povici; 9,00 M udco populară;
contractul de muncă". legătura cu conducerea coope ştim despre ce material este dumneavoastră sâ scape de fir H odjim anov ji Auro U m ceonu ; Curs de limbo ruso. Ciclul I. lecţia la preţ redus. Aşa că dacă
Tovarăşul Fedonciuc. şeful 11.05 D om uri de e itro d â ; 11,15. D>n
Din Peştişu Mare, Octa O.C.LP.P. s-a angajat să rativei meşteşugăreşti ..Rete vorba ..tremurat", vă sfătuim sâ ta rile to clollste ; 11,30 Din veacul lui a 47-o; 9.30 Ciniece de Liviu lonescu. vreţi mai multe gheme cu
9,45 Opere com ice: ..Căsătoria secre
vian Ilca ne-a sesizat că acorde sprijin pentru re zatul” din Haţeg. Am fost asi Constantin C. Nlculicioiu — luaţi legătura cu întreprinde S lra d lv o riu i; 11.45 Sloiul m edicului ; tă “ de Cimprosa (frogm ente); 10.15 aţă tăiaţi nasturii întregii
12.15
12.00 Recllol
M iho il
Am ăutu:
Gergely Carol şi Feher Dio- medierea defecţiunilor". guraţi că aparatul dumnea Lonea. Deoarece nu sînteţl su. rea de reţele electrice Deva. MuJlcâ ujoaro de Ion O ittm o iu : 12 30 R odio-eipediţie pionierească; 11.30 familii. Primiţi alţii. Sigur.
voastră de radio va fi repa
Dumnealor i-au eliberat auto
Numai să nu afle tovarăşii
M u jică uşoară de Constantin Anglie-
nisie au pătruns intr-o zi Este frumos gestul de a rat Intr-un timp scurt. Cînd ficient de explicit în scrisoa rizaţie de a utiliza energia e- 1 ntî 1 nire cu m e'odlo populară >1 Inter lescu, Gngore Flovlon şi Gelu M ihoi-
preferat;
pretul
R odiojurnol:
13.00
In cabina de serviciu a hal sprijini locatarii acestui mai trimiteţi scrisori, vă sfă rea trimisă, nu vă putem răs lectricâ pentru aparatul de 13,10 Avanpremieră co tidia n ă; 13.22 lâ : 12,03 Avonpremiero co tidia n ă; de la Uniunea judeţeană a
13.15 Dm folclorul m uiical al popoo-
tei C.F.R. Peştişu Mare, bloc în remedierea defec tuim să vă scrieţi numele ci punde. Motivul ? Nu ştim la sudură, cetăţeanului amintit M lnioturl d'Jtractive; 13.45 N eitem ote re lo r; 13,30 Cmo şlie. ciştigâ ; 1403 cooperativelor de consum că
unde era de serviciu soţia teţ. ce anume sâ ne referim 1 ole folclorului n o jtru ; 14.00 C olcido- Cît e Bonom i de mare — muzică popu rămîn vînzătorii fără nas
ţiunilor pe care ie au în a Un grup ele navetişti — Fin- în scrisoare. Dacă se consta xcop m u /tcol; 14.50 Progrom de d o i turi.
dlnsului, proferind cuvinte Petru Pleşa — Crişcior. Pen toag Cele sesizate de dumnea tă că 6e produc perturbaţii la no; 15.00 Aicneu ; 15.15 Compozitorul lară ; 14.30 Lexiconul com pozitorilor
partamente, numai că... e- lă p to m in ll, Fcli* M endeliiohn-Borrhol- rom om : M iha ll Jora; 14.55 Ş tiinţa Io
injurioase la adresa femeii. tru rezolvarea doleanţei este voastră au fost aduse la cu iluminat din această cauză, dy; 16.00 Rodiojurnol. Buletin meteo- j i ; 15,00 M uncă uşooro; 16.00 Radio
fectcle acestui sprijin nu se noştinţa tovarăşului inginer tot I.R.E. Deva este în măsu jurnal Buletm m eteo-rulier; 16.40 Cro Vă facem
„Miliţia municipiului Hu necesar să înaintaţi o plînge- ru tier; 16.20 Piese de vlrtu oilto te pen nica m u /icolă : 16.55 Sfotul medicu
prea văd ! Munteanu, de la întreprinde ră sâ-i ridice autorizaţia. tru ţa m b o l; 16.30 Ce e nou In Ju
nedoara continuă cercetă re la comisia de Judecată de rea de transporturi auto De Ştefan Crişan — 'Valea Dîl- d elui nostru. Mureş - Ianuarie 1970. lu i: 17.00 Clntâ Denne C om tontm ej- cunoscut că...
cu Rophael, Eleno Noogu şi Ret G il-
rile împotriva celor doi vi- G. IGNAT la consiliul popular pe raza va. Am fost asiguraţi că lu jii. Poezia trimisă redacţiei nu 16.50 Volsurl celebre în transcripţii do; 17,35 ieo lru serial. Zod ' 0 cance
corole; 17,05 Anteno tin ere tulu i; 17 30
căruia domiciliaţi. crurile se vor Îndrepta. este publicabilă. Album folcloric; 10.10 Orizont ştiin rului sou Vremea Ducâi Vodo. de Ml- Titlul seamănă cu un în
Dlvon
boli Sadoveonu- Seria a IV-o
Vasile Ghoorghiţâ — Crâ- Nicorîim Tamaş — Oblrşa. ţific . 10.30 O melodie pe odreso dv; de ju d e c a tă : 17.55 V orletăţi m u iico le ; ceput de adresă oficială des
19.00 G oieto rod>o;
19.30 Soptămino
ciuneşti. Din informaţiile pe Ne miră afirmaţia pe care o unul melom an; 20.05 Tobleto de seo- 19.30 Arte frumoaso; 19,50 Noople bu tinată... încă nu ştim cui.
care le-am obţinut rezultă că faceţi, cum eâ din anul 1967 râ de George Mocovescu; 20.10 365 nă, co pil; 20 00 Transmisiunea concer Poate întreprinderii de re
tului Orchestrei simfonice o Rodioie-
de clntece; 20,20 Argheziono. în to a r
Rezultatele nu Ignorarea cerinţelor în satul Crâciuneşti funcţio nu aţi primit nici un răspuns cere Io b roido, Redlă Irina Râcblţeo* le v ljiu n ii; 21.50 Vechi m elodii popu- ţele electrice Deva, poate
nează un magazin sătesc. Aş
lore; 22.05 M utică de Jazz: 22.30 Prie
de la oficiul de pensii, In le
nu-Şirianu; 20.25 Zece m elodii prefe-
Comitetului executiv al Con
tenii m rl scriitori. O clav Ş uluţiu; 22,45
teptăm alte veşti.
ro le ; 21,00 C onvorbirile do Joi: 21.20
Coruri celebre; 23.05-1.00 Opera se
M elodii lirice : 21,30 Moment poetic:
confirmă Am primit scrisoarea dumnea gătură cu dosarul înaintat de 21,35 Solistul serii - Sergio Endngo; de Zondonol (fragm ente). siliului popular Geoagiu,
Ion Ccrnescu — Hunedoara.
dumneavoastră. La Oficiul de
colului nostru. ..Froncesco do Rim ini"
Tuturor
poate deputaţilor.
pensii Deva
se găsesc două
B ulelin meleorolo-
22.00 R adiojurnal.
le facem cunoscut că au ne
posibilităţile cumpărătorilor este un voastră. Vom trece pe la u decizii ele respingere: una de glijat să verifice starea ilu
la Oficiul de pensii al fostu
nitatea amintită.
minatului public din
satul
Miron Popa — Banpotoc. La lui raion Brad, ee poartă nr. (,,M uncitoresc") ; Testamentul dr. Aurel Vlaicu. Pentru a se
4 504, alta de la comisia de
act. de indisciplină data cînd factorul poştal ne contestaţie, ceea ce înseamnă CINEMA neieţe fără bâtrineţe („M in e ru l“ ) : convinge invităm pe tovară
Mobuse („C u ltu ra l"); LONEA: Ti-
scrisoarea
dumnea
aducea
I-M ! T“~TT voastră şî soba pe care o re că dumneavoastră aţi făcut Suporoutom clul („7 N oie m brie "): şii care „se simt cu musca
pe căciulă“ să facă o vizita
clamaţi luase drumul spre întîmpinare împotriva deci DEVA; W innetou în Voleo M o rţii AN IN O ASA; Valaa („M u n cito re sc"); pe-nseral pe uliţele satului,
PAROŞENI: V irile le omului („E ner
ziei primite de Ia fostul ofi
tive şi de atracţie pentru tu în muncă! Banpotoc. ciu citat mai sus Din păcate (Cinem atograful „P a tria ” ) ; Comi g ia "); PETRlLA: Un glonto pentru dar pe jos nu cu maşina şi
Gh. Gheorghe şi Alexandru
general („M u n cito re sc"); VULCAN:
sarul X şi bando ,, 3 ci In I v e n i“
rişti. Ahâmoaiei — Hunedoara. Cele şi aici aţi pierdut. E şi nor (..A rta*) ; S I M E R I A ; Am A ngelica şl sultanul („M u n c ito fără lanternă. De ce şt to
re sc*); URICANI: Bun pentru ser
Comitetul executiv al con In repetate rînduri organele Am urmărit şl desfăşurarea sesizate dc dumneavoastră au mal. Cu trei ani vechime în două mame şi doi ta ţi (,,M u viciul o m ilia r („7 N oiem brie'*); varăşii de la consiliul popu
reşul") ; HUNEDOARA; Profil Ka-
siliului popular municipal, a- Inspectoratului comercial de procesului de vinzare Doar fost aduse la cunoştinţa muncă nu puteaţi fi pensio lom orov - seria o lil a (..Flocă- ORAŞTIE: Aruncaţi banco in oer lar şi deputaţii ? Pentru că
nalizind posibilităţile reale de stat au fost sesizate despre citeva minute, suficiente insă conducerii U.J.C.M şi respec nat. ra "); Toma leului („S îd e ru rg îi- („P a tria ") ; Fam ilia noastră iră m i- e de datoria lor să facă cu
GEOAGIU-BAI :
care dispune municipiul Pe abaterile grave ale gestiona pentru a descoperi o sume tiv 1.1 V L F . Hunedoara. Veronica Sâvuleseu — Ghe- lu l") ; CALAN: Armata codobolu- tâ („F la că ra ") ; de voră; HA- noscut întreprinderii sus-
M ico rom onţă
troşani .şi ţinînd seamă de rei Elena Ionel şi ale vînză- denie de alte nereguli şi defi Maria Icobescu — Bâcia. lar. Deocamdată nu. Tn cazul * I Iot din nou In lupta („11 Iu- JEG : Folio liră de aur („P o p u omintite starea iluminatului
contribuţia pe care vor trebui toarci Nioulina Poienar. de la cienţe. In prezenţa organelor că înfiaţi fetiţa beneficiaţi de nio") ; PETROŞANI: Femeia îndă lar") ; BRAD: Baltagul („S teauo ro public. Cum n-o fac, l.R.E.
Sur-
rătnică
(„7 N oiem brie") ;
s-o aducă toate unităţile eco magazinul din Luncoiu de de control, vinzâtoarea Nîcu- Pentru ca aparatele de radio tonte drepturile ce revin pă couf, tig rul celor 7 mări ţi şie” ) ; GURABAR2A: Peretele vră Deva crede că toate sint bu
nomico, instituţiile şi organi Jos. Nerespeclarea programu linn Poienar nu s-a sfiit să rinţilor salariaţi, respectiv de Reinloorccrca lut Surcoul („R e jitoa re lo r („M in e ru l"); ILIA: Omul ne şi nu trimite liniori pen
zaţiile comerHaic. a întocmit lui dc funcţionare a magazi înşele grosolan cumpărătorii, alocaţie etc. publica") ; L U P E N I : D acii core valora m iliorde („lu m in ă ” ). tru verificare. De ce să bată
planul acţiunilor patriotice nului, proasta gospodărire a vinzîndu-le mărfuri cu supra- N. PANAITESCU drumurile ? Aşa stind'lucru
pentru anul 1970, plan apro mărfurilor, nerespeclarea, în preţ Pe alţii refuză pur şi rile, vă facem cunoscut că
bat înlr-o sesiune a consiliu multe cazuri, a preţurilor şi simplu sâ-i servească cu anu nu-i singurul sat in această
lui popular, in cure s-au pre peafi.şnren lori comportarea mite produse. situaţie. Treceţi, deci, la e-
văzut sarcini sporite, in con necuviincioasă faţă de cumpă — Vă rog un kilogram de xercitarca deplină a funcţii
cordanţă cu cerinţele şi nece rători, nearanjarea corespun făină albă — a solicitat un Chemarea pîrlioîor lor şi responsabilităţilor cu
sităţile actuale, valoarea tota zătoare a mărfurilor in raf cumpărător. care aţi fost investiţi.
lă a lucrărilor ridieîndu-se la turi. erau citeva dintre nere — Nu este, a răspuns vîn-
1GHOOOOO lei, din care 550 000 gulile pe care le semnalau lo zâtoarea.
reprczentînd economii la lu cuitorii comunei Luncoiu de Dar în magazie erau peste Poate-i vine
crările finanţate Jos. 100 de kilograme făină albă. Sehiul nu aşteaptă numai căderea zăpezii.
Pentru îndeplinirea obiecti Am pornit spre acest maga Dar, sigur, era pusă pentru totuşi rîndul
velor acestui plan este, insă, zin într-una din zilele trecu cineva „de-al casei", nu pen
necesar un aport sporit din te. Şi iată, ne-am convins de tru oricine. Că de aproape doi ani tot
partea deputaţilor, a organi justeţea celor afirmate de oa Asemenea abateri grave, ca In sfirşit, după toamna tîr- cm,..". Krijela Carol — pre 10 000 lei, actualmente, cînd promite Consiliul popular
zaţiilor de masă şi obşteşti, meni. La orele 9,45 magazinul re nu se opresc la jignirea şi 17.30 Emisiune in lim bo m oghiorAi zie cu ploile-i reci ce se re- şedintele secţiei de schi din zăpada este acasă la ea, nu-i din llia că pune la dispozi
în special a tinerilor, a tutu era închis, deşi conform ora insultarea cumpărătorilor, ig 18.05 Film ie rio l : Aventura (n vârsaserâ aidoma şuvoaielor cadrul A. S. Minerul Lupcni poate materializa. Schiuri dc ţia Întreprinderii de trans
ror cetăţenilor care trăiesc şi rului trebuia să funcţioneze norarea cerinţelor lor, reţine m unţi : ,,DouA pochete de neîntrerupte, iarna s-a insta — încearcă zadarnic sâ prin fond nu sc găsesc, fondiştii porturi auto Deva o încăpe
ţigan" i
muncesc in localităţile muni pînâ la orele 11. Văzîndu-ne rile de mărfuri şi articole 18.35 M utl e dulce jl frum ooto... t lat de-a binelea, iar zăpada a dă în căuşul palmelor cîţiva fiind obligaţi să înfrunte con re in care să sc amenajeze o
cipiului nostru, pentru ca îm că aşteptăm la uşa magazinu pentru coi „de-aî casei” şi 19.00 Telejurnalul de leorâ ; căzut nestingh^ritâ, aşteptată fulgi de zăpadă. cursurile ce bat Ia uşă cu ce sală dc aşteptare pentru că
preună cu comitetele execu lui, un cetăţean binevoitor multe altele, se cer pedepsite 19.20 C irto mi dntece de bucurie deopotrivă de cei mari şi cei — E încă moale., er trebui mai au. lători. Ba mai mult, prin
tive ale consiliilor populare, ne-a explicat că ..doamna a cu toată asprimea, pentru o (m utieâ populara) ; mici. Citeva zile fulgii pufoşi pulin frig. $i ar fi numai bu Pregătirea schiorilor din lot, octombrie 1963, tovarăşul
in arest an să se desfăşoare plecat acasă, ca de obicei, la li se pune capăt Dacă color 19.30 Prim pion. Dram aturgul Au căzură continuu. acoperind nă pentru scliiat. în pragul actualului sezon, s-a Teodor Vasiu — primarul
O activitate susţinută pentru ora asta. şi nu rruii deschide”. două lucrătoare — gestionară rel Barongo | pâmîntul. Cărăruile ştiute mai Timpul trecuse pe nesim- făcut mai mult individual. comunei — spunea prin in
înfrumuseţarea localităţilor După indicaţia cetăţeanului şi vinzâloarc — dc la maga 20.00 Reflector ; din vară se ascunscserâ şi ele lite. Puştii se strînseserâ cior A. S. Minerul duce lipsă de termediul ziarului că s-a şi
Vâii Jiului Evident. aceasta am ajuns )a locuinţa vinză- zinul din Luncoiu de Jos (poa 20.20 Searâ de teatru tv. : privirilor scinteictoare ce cău chine în jurul nostru. antrenori cu clasificare. De
presupune iniţiativă din par toarci Niculina Poienar. le şi altora, din alte locali ..W alieck" de Georg Bucii' tau cu nesaţ „capul compas" — E lirziu Pînâ la cabană pirtii de schi nu se duce însă amenajat mult promisa sala
tea orcanelor locale ale pu — Am închis din cauză că tăţi), nu le convine sâ stea la n er; luat din vale. Urcăm agale nu mai putem urca. Pentru lipsă, colinele Lupeniului ofe de aşteptare. Numai că... n-a
terii dc stat. a deputaţilor, n-am avut cumpărători — în dispoziţia cumpărătorilor — 21.40 Avanpremiera ţ cale de aproape 2 km. Puştii azi ne ajunge O sâ ne întîl- ră condiţii bune de antrena văzut-o nimeni. Dc atunci
creşterea capacităţii lor de cearcă o scuză neîntemeiată, aşa cum legea le-o cere — 22.00 Telejurnalul de noapte ; din faţa noastră ne aruncau nim mîine pe cărăruile ce duc ment. In plus, masivul Vilean obligativitatea amenajării
organizare a energiei şi cali vînzâloarea. să-şi facă serviciul într-un bucuroşi bulgări de 2âpadâ spre Straja. este străpuns de pîrtii destul respective e pasată cînd în
tăţilor gospodăreşti ale cetăţe Cum s-a făcut însă că abia mod cinstit, trebuie sâ se ia 22.30 La b roţ eu linerefeo - pro* frâmtntaţi în fugă, invitîn- Viorel — piciul cu faţa pi de bune Pirtici de fond lun treprinderii dc transporturi
nilor. gala oricind să-şi facă adusă la magazin, după numai măsurile cuvenite. gram de mu:!câ ujoara. du-ne sâ-î provocăm la un struiată. cu năsucul roşu ca gă de fi km. de la Straja — (care spune că face amena
oraşul sau comuna mai fru citeva minute de la redeschi duel. racir- — se ţinea scai de noi: defrişată în 19G0 — i se mai a jarea dar n-arc unde), cînd
moase. să fie din ce în cc mai dere, unitatea s-a umplut de SILVIU NEAG „Dacă ţine aşa, după citeva — Nene. pe mine m-aţi daugă in perspectivă pîrlia de Consiliului popular al comu
bine gospodărite. cumpărători ? inspector comercial de stat zile zăpada va urca la 30-40 înscris ? Sint pe-a Il-a la... 2 200 m de coborîre cu o dife nei llia (care spune că n-are
Uită să mai spună şcoala. Dar renţă de nivel de GOO m, nea spaţiu disponibil).
ne va găsi el sigur... probată încă de organele sil Aceste promisiuni ale con
Coborim agale pe cărăruia vice ! ! siliului popular comunal nu
bătătorită printre brazii ce-şi şul Krijela Carol, se face sim mulţi dintre ei copii dc şcoa
După cum susţinea tovară
încălzesc
însă călătorii —
unduiesc crengile încărcate de
mao - com oi mmiisEJi mpom zăpadă Din vorbâ-n vorbă a schi-lifturi pentru probele al lă (noroc că acum sint în
ţită nevoia dotării secţiei cu
jungem pe platoul din „Gra
vacanţă) — care trebuie să
fit". Krijela mă bate priete
pine, lucru ce ar uşura mult
neşte pe umăr
in timpul
zului in frig. Cit o de plă
— Ii vezi ? — arâtîndu-mi efortul sportivilor şi chiar al oştepte ora plecării autobu
antrenamentelor
cută aşteptarea ? tntrebaţl-i
Nikko este poate cel mai din spatele templului, la oprit atît de îndelung pe Shima, din Golful ¡se, Ha- lor acoperiţi cu nori. Privit grupul de gălăgioşi ce-şi sco concursurilor pc el tovarăşe primar. Poate
frumos loc al Japoniei — o care ajungi ureînd o scară de culoarea albă pentru a-i des kone, din peninsula Izu şi, de la sud Nikko apare în seseră săniuţele ruginite — Schiori ca Grigore Cioflica, vă convingeţi personal şî-i
staţiune de munte, înzestra-' piatră cu 200 de trepte. De cifra nuanţele infinite, intre fără egal, muntele Fuji. Vă- luna mai şi în septembrie n-au răbdare nici un pic. Soos Anton, fraţii Peler, lo- va veni şi sălii de aşteptare
— N-ar strica sâ se orga
tă cu unul dintre cele mai aici priveşti întreaga sufla toate culorile spectrului şi zindu-lc am sr'mfit şuvoiul cînd l-am văzut ultima oară nizeze şi aici un centru de sif Aron, surorile Mariana şi rîndul la... rezolvare.
bogate monumente de- arM re $i simţi cum planează pe în toate combinaţiile posibile interior al naturii, am uitat ca o combinaţie de culori ce învăţare a schiului pentru co Voichiţa Sav şi-au cîştigat un
ale acestei ţări.. Şoseaua care ste războinici ordinul ame ca la templul acesta. Aid de griji şl mi-am impulsio licăresc în oceanul verde al pii. binemeritat prestigiu, confir
duce acolo este uşor de ur ninţător al şogunului Yeyasu totul apare ca rezultat al nat speranţele. Nicăieri în pădurilor. Fără copaci, fără — Cu 20 de schiuri pentru mat de locurile bune ocupa
mărit faţă de complicaţiile Tokugawa, fondatorul dinas unei stilizări naturale şi pri să nu am simţit ca la Nikko acest covor inegalat de ver copii, din care două perechi te la numeroasele concursuri
obişnuite întflnite pe alte tiei Tokugawa, cea mai pu vind percepi parcă momen atit sufletul naturii cit şl deaţă, străpuns de insuliţele sînt deja defecte şi cu-n sin la care au participat.
In afara derdeluşurilor care
artere de circulaţie. Nu se ternică tn istoria Japoniei fi tul de contact dintre formele cel al creaţiei umane îm de creaţie umană, cum sint gur instructor, a cărui scoa freamătă de gălăgia piticilor, PROHOEXPRES
poate spune insă că este fi de la care a rămas un tezaur primare ale sculpturii, pic brăţişate într-o strlngere per templul Toshogu şi altele, tere din producţie nu-i încă pîrtiile vor deveni din ce in ce
odihnitoare, mai ales dumi de artă şl bogăţie greu de e turii şi formele lor de de fectă din care înţeleg că a Nikko nu ar fi înălţător. Cu rezolvată, cînd au mal rămas mai mult punctul cel maî a
nica, intrucît spre Nikko valuat fie şi în aur. însăşi săvârşire. pare frumuseţea şi măreţia ele este de neegalat. doar citeva zile din vacanţă, tractiv pentru iubitorii schiu
merg de regulă coloane ne- templul Toshogu — o com- acestui oraş. Numai aşa tml Cînd cobori in oraş gă ce putem face. la miile de co lui Ar trebui ca organele Rezultatele concursului nr.
sfîrşite de automobile şi au hinaţie arhitectonică pe mo explic de ce japonezii spun i seşti aceleaşi străzi înguste, pii ai Lupeniului ? U T.C., cele sportive, sindica 2 din 7 ianuarie 1970.
tobuze speciale cu turişti. In tive budhiste şi sintoiste — „Nu spune „kekko“ (frumos) cele principale înţesate cu Experienţa anilor trecuţi a le şi „Casa pionierilor" din
ziua cînd l-am vizitat ultima este învelit tn aur, fără să pină nu ai văzut Nikko". puzderia de prăvălioare, cu centrului „Roşia" Lupeni, în Lupeni să impulsioneze mai Extragerea 1 : 45, 15, 1, 19,
oară aglomeraţia era şi mar mai vorbim de interioarele Pentru câ frumoase sint toa numeroasele bazare ce se iniţierea copiilor în tainele mult Îndrumarea elevilor, a 2G, 41.
mare intrucît avea loc un lui. 204 de ani de dominaţie te, dar Nikko este o frumu întrec în vlnzarca măiestriei schiului a clarificat doar în tinerilor spre cabanele Straja
mare festival anual al tem Tokugawa, ani de glorie dar seţe desăvîrşită. artizanilor locului înevustată parte cîteva din greutăţile i şi Cîmpu lui Neag, unde îşi Fond de premii : 330 009 lei.
plului Toshogu. In trei ore îl de izolare cu efecte nega Formele şi culorile nu sînl Aceste temple, apărute din în lemn, în ceramică şi în vite. Restul a rămas încă sub pot însuşi tainele schiului sau
eram totuşi la Nikko, găsin- tive pentru insulari între insă totul. Mai mult decti delectarea de a crea a ra alte obiecte. Peste tot aceeaşi un mare semn de întrebare. dobîndi măiestria sportivă. Extragerea a ll-a : 6. 9, 7, 2,
du-l ca pe o stranie combi popoarele lumii. orice în acest complex arhi ţiunii umane, /ac r> îmbina viaţă monotonă ca In orice Pasionaţii schiului vin în 20. 14, 33.
naţie de automobile, case ja Curtea templului este mă tectonic sint ideile despre re uimitoare cu natura mun staţiune de munte. Fa. Nikko număr din ce în ce mai ma EUGEN POPA
poneze tradiţionale, multe reaţă prin ornamentele ex viaţa epocii de creaţie. Pa toasă a regiunii. î,a umbra uiţi de imensul Tokio, situat re. Centrul dc la „Roşia” nu Fond de premii : 279 528 lei.
temple, samurai şl gheişe, terioare, între care rămîn sărea „Tori*' este motivul re întotdeauna umedă a *iru la circa 135 de kilometri dispune de o cameră în care
copii, femei şi bătrini Îm fără egal cele de pe poarta petat al complexului sculp rilor de pini seculari, drepţi spre Pacific, de zgumotul si copiii pnt sâ se mai dezmor
brăcaţi cu veşmintele purta Yomei-mon ( poarta soarelui). tural ca simbol al avîntului şi imnreslonant de înalţi, atmosfera lui. poluată, de. ţească puţin între două urcări
şi coborîri. Or fi ei animaţi
te la începutul perioadei Numai privind-o înţelegi de şi măreţiei, calitate descifra rare străjuiesc vechiul drum traficul sufocant. De aceea de dorinţa de-a învăţa sâ SECŢIA I.C.M. HUNEDOARA
Tokugawa (1603— 1867). Gru ce japonezii se refereau la bilă la locuitorii insulelor. spre Nikko. se odihnesc în poate ghidurilc turistice in schieze, dar nu-i putem lăsa
puri de preoţi, demnitari, sa ea ca la poarta crepusculului. Motivul „tort“ este prezent amintirea hrisoavelor bonă vită la Nikko pe cei care se pradă frigului. In anii trecuţi,
murai, slujitori in ale arte Ea expune migala in sculp in templu de la scările de . ţia si alaiul călătoriilor în plîng dc mutilarea naturii instructorul Simion Cioflica
lor şi spiritelor, cărturari cu tura lemnului şî arta colo piatră brută, spartă din nobilate ale marilor dregă în marile oraşe $t în apropie folosea bucătăria lui de vară cu sediul în Hunedoara
îmbrăcămintea şi coafura de ritului tn combinaţii atrănă- stîncile din împrejurimi, fa tori fioros dc miternici în ar rea lor, de „prea modernis în acest scop. Dar în acest
epocă se scurgeau ca intr-o toare, dar ascunde şi lumi copacii, florile şi plantele hipelag. Florile acestui drum. mul'' japonez. Nicăieri. nu an ? B-dui. Republicii nr. 5
avalanşă de trecut. Scunzi, nile soarelui, le diluează sub încrustate pe pereţii templu de un roşu portocaliu cum năsesc un remediu mai hun Indicat ar fî — părere sus
dar cu statura rigidă, merg streaşinile aurite. Vremea a lui. numai soarele creează în n- dacii la Nikko. Aici ei tră ţinută de întregul lot de schi
încolonaţi de-a lungul intră poleit poarta Yomei-mon şi înainte de toate Nikko este murguri rare, sau în revăr iesc grandoarea de altădată al A. S. Minerul Lupeni —
rii In marele templu Tosho întreg templul amplificind însă măreţ prin relaţia in sări de zori strălucitoare, au a insulelor, trăiesc o clipă a ra la şcolile din oraşul Lu A N G A J E A Z A j
gu şi apoi prin oraş peste o măreţia trecutului lor. Pri timă şi unică ce sc realizea fost poate modelul de inspi ..Japoniei eterne“, neschim peni. cu largi posibilităţi de
mie de luptători medievali, vind complexul Toshogu ai ză aici între arta monumen raţie al meşterilor rare nu, bată de secole. Fi nu se mai participare şi extindere a a pentru funcţia de şef secţie adjunct, inginer în specialitatea
reeditind parada din anul senzaţia că fără culori lumea tală şi natura ca monument. făurit complexul dc temple, pot plinge de ar/lomerarca de cestui sport, sâ fie repartizat metalurgie sou siderurgie cu o vechime de 8 ani in specia
J616 clnd cenuşa şogunului ar fi fadă, iar natura, deşi In Japonia sint mnîte focnri fabrici si dr şiruri grăbit.r un profesor de specialitate. litate.
Tokugawa Yeyasu a fost a vie ar părea moartă, tocmai care strălucesc prin frumu pe care f-au acoperit pe de muncitori rp se îndreaptă Altă problemă ce mai frâ-
dusă din Shizuoka la templu> pentru efl el este un conglo seţea peisajului scinteietnr dc coarne cu plăcuţele de aur zilnic către ele. . mintâ iubitorii schiului este Solicitanţii se vor adresa secţiei I.C.M. Hunedoara, telefon
Toshogu pentru a fi depusă merat de culori şi forme lumina şi culoarea lui Mir/a- ale nămiezii, iar în rest cu FLOREA ŢUIU aceea a lipsei din comerţ a 1966 snu la I.C.M. Bucureşti telefon 13 17 34.
tn mormintul de pe muntele Niciodată ochii nu mi s-au jima, de lingă Hiroşima, Ise- piomoroaca şi ceaţa munţi corespondent Agerpres Ia Tokio schiurilor necesare.
Deşi secţia de schi a A. S.
Minerui Lupeni dispune de v s n