Page 17 - Drumul_socialismului_1970_01

u .
PRO LE TA Pi PIN TOATE T&RHE, UNIŢI-VA! Redacţia
Anul XXII o ----------- '
şi administraţia
Nr 4669

ziarului
Vineri
DP7A, str. Dr. Petra Groza, nr. S3

9 ianuarie teleloone i redocloi jcl - 11588 | ra-
dacloi jel adjunct, secielai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1970 tuici-sport fi probleme cetăţeneşti -
72317 i secţia scrisori, documentare fi
extorne - 12317 ; secţiile industrie fi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu Intre orele 16-24 - 11585.
4 PAGINI, 30 BANI

TOATE EFORTURILE SĂ FIE

TELEX

SUBORDONATE REALIZĂRII

CENTENARUL
INSTITUTULUI
RITMICE A PLANULUI PE 1970 „DR. PETRU GROZA“
AGRONOMIC
DIN CLUJ
I Institutul agronomic „Dr.
Petru Groza" din Cluj a săr­
Foto : V. ONOIU
unui
Forţa productivă a secol dc existenţă. Cu acest
bătorit joi împlini rea
Se întrec înălţimile.., Imogine din noul oraş mineresc, Vulcan.
prilej a avut loc o adunare
Pentru anul in curs. Hu­
In aceeaşi zi a fost deschi­
nedoara trebuie să produ­ jubiliară.
să o expoziţie jubiliară şi s-a
că 2.1 milioane tone de la­
muncii să se reflecte minate linite pline. Un roi Noutăţi pe B rig a d a ş tiin ţific ă — dezvelit o placă comemora­
tivă
hotăritor, în realizarea a­
Festivităţile vor continua în
cestei producţii de perfor­
manţă, îl are laminorul zilele următoare cu o sesiu-
bluming de 1 300 milimetri, planşetă ! ne ştiinţifică, la care vor lua
în valori de între­ agregat ce exprimă, Ia cea la n iv e lu l e x ig e n ţe lo r I practicieni in domeniul agri-
| parte oameni dc
ştiinţă şi
mai înaltă cotă. tehnica mo­
j culturii din întreaga ţară.
dernă siderurgică şi care
Interlocutor — arhitecl
trebuie să alimenteze cu CONSTANTIN IAREIW- ! EXPOZIŢII
materie primă toate lami-
buinţare, nu în noarele ftnisoare SCHI. directorul D.S.A.P.C. sp iritu a le a le m a s e lo r i i | va găzdui o amplă expozi-
Capitala
In luna aceasta,
Deva :
Recent, aici au intrat in
— Noutăţi ? Toate obiec­
producţie, la termenul pre­
văzut, patru cuptoare pen­ tivele pentru care se elabo­ Activitatea cultural-edycati- ţifice in problemele ee-î inte­ brigada ştiinţifică ar fi „îm- : ţie a unuia dintre sculptorii
! de scamă ai epocii noastre,
rează proiectele sint în fond
lingourîlor.
tru încălzirea
■ Ivan Mcstrovjci. In sala Dai- 1
valori abstracte! prin care s-a dezvoltat sim­ noutăţi I proiectarea pentru vâ care se desfăşoară in ora­ resează. brigada ştiinţifică are bâtrinit", devenind o formă i Ies, iubitorii dc artă vor ad-
Colectivul nostru conţi- ,
depăşită in arsenalul nostru
şele şi satele noastre, orienta­
întotdeauna
un auditoriu re­
ţitor capacitatea de încăl­
| niira 50 dc lucrări ale macs­
nuâ
zire a laminorului btuming
noul ansamblu de locuin­ tă in lumina indicaţiilor ce­ ceptiv, ce manifestă un deose­ metodologie. Considerăm insă : Irului, caracteristice pentru
ulii orice efort pentru îmbu­
bit interes ori de cîte ori i se
de 1 300 mm. Referindu-se ţe Dacia din municipiul lui de al X-lea Congres al anunţă o intîlnire eu micul nătăţirea acţiunilor întreprin­ j diferitele sale etape dc creaţie,
; construite peste 1 000 de a­ sură din ce în ee mai largă colectiv de specialişti. se de brigăzile ştiinţifice, cit j ! Ia Muzeul Rodin din Paris, |
partidului, foloseşte intr-o mă­
Operele au mai fost expuse
Deva, unde urmează să fie
şi adaptarea lor la cerinţele
forme multiple de râspîndirc
• iar dc curînd la Budapesta, j
In anul 1966, în judeţul nos­
Peste cîteva zile, la Ate- i
Productivitatea muncii este indicatorul care reflec­ partamente Pe planşete se a cunoştinţelor cultural-ştiin- tru au existat 20 brigăzi şti­ şi nevoile cultural-ştiinţifice j ■ ncu va putea fi vizitată ex- j
află proiectele pentru 420
mereu crescînde ale publicu­
ţifîcc. care, în decursul ani­
tă cel mai fidel hărnicia, priceperea şi rodnicia mun­ de apartamente. La majo­ lor. s-au perfecţionat,' au de­ inţifice, constituite pe lingă lui. ! poziţia pictoriţei Ioana Ccli- j
cii oamenilor. însăşi prin definiţie, ea reprezintă can­ Debut indus­ ritatea blocurilor se va a­ venit mai variate, fiecare din­ comitetele municipale pentru Dacă unele brigăzi ştiinţi­ bidachc, soţia cunoscutului 1
titatea dc produse obţinută in unitatea de timp sau, vea în vedere industriali­ tre ele avînd o sferă de apli­ cultură şi artă şi casele de fice. ca cele de la Vaţa, Băi- dirijor. Picturile şi acuarele- j
altfel spus, timpul necesar pentru a fabrica o unitate zarea construcţiei, prin uti­ care proprie de cea mai ma­ cultură. In 1969, numărul lor ţa. Romos. Ghelar, nu reuşesc Ic reunite în expoziţie vor |
de produs Desigur, nu este posibilă exprimarea pro­ trial promiţă­ lizarea panourilor mari re eficienţă. Astfel, pe baza a crescut la 35, din care 15 să se afirme cu mijloace via­ oferi vizitatorilor o imagine \
ductivităţii muncii în unităţi fizice la toate întreprin­ au fost constituite pc Ungă
prefabricate. unei îndelungate experienţe, căminele culturale cu un nu­ bile si de prestigiu, aceasta edificatoare asupra facturii j
derile şi mai ales la nivelul judeţului şi economici na­ au luat fiinţă in judeţul nos­ este urmarea nesocotirii unor dc lucru şi stilului artistic. I
ţionale, forma de exprimare cea mai accesibilă, dar Sînt, de asemenea. în tru manifestări ca: „memoria măr mare de intelectuali. importante principii, dar şi a
nu şi fără dezavantaje, fiind cea valorică. tor la blumin- lucru proiectele pentru 120 pâmintului natal”, ,.intîlnirile Creşterea numerică de la an unor „amănunte" care la pri- ş FABRICA DE
Cele enunţate mai sus sint, fireşte, noţiuni elemen­ auartamente în microraio- cu specialişti din agricultu­ la an, ca şi faptul eă brigă­ j TRANSFORMATOARE MARI 1
nul 3 A din Vulcan. 20 a­ zile ştiinţifice sînt chemate NICOLAE ŞERBAN
tare. lucruri ce ţin de alfabetul economic, iar dacă le ră", „caravanele medicale”,
reamintim de Ja bun început nu o facem în scopul gul „1300“ partamente in Haţeg, lu­ „convorbirile hunedorene" şi cu insistenţă in centrele fo­ inspector la Comitetul judeţean j A intrat parţial in funcţîu- •
unei banale reîmprospătări a cunoştinţelor. La ora crări de îmbunătăţire a a- altele. Dar cum problemele a­ restiere şi în satele mai înde­ pentru cultură şi artă \ ne fabrica dc transformatoa- i
părtate, denotă că ele au de­
actuală, creşterea productivităţii muncii, ca latură in­ limentaţîei eu apă la Brad bordate în cadrul acestor ma­ venit o adevărată necesitate ■ re mari, din cadrul Uzinei j
separabilă, determinantă a ridicării eficienţei activităţii şi Orăştie. pentru moderni­ nifestări aprofundează numai în viaţa noastră culturală. Ia­ i „Elcctroputere“ din Craîova. ■
industriale a devenit un deziderat esenţial. zări în staţiunea balneo­ un singur domeniu, brigăzilor tă de ce găsim nefondată pă­ YlItTpjlO. 9 i • Intr-o primă etapă, aici
Aşa cum se arată in cuvintarea tovarăşului Nicolae climaterică Geoagiu-Bâi. de ştiinţifice Je revine sarcina rerea acelora care pretind că • urmează să sc producă 3 820 i
Ceauşcscu la plenara din 10-13 decembrie 1969 a C.C. la importanţa şi eficienţa şosele judeţene, schiţele de de a se ocupa de un spaţiu | MVA transformatoare pc an. :
al P.C.R.. „de importanţă majoră pentru realizarea noilor cuptoare, inginerul sistematizare pentru comu­ fitai vdst al popularizării şti­ • Primele produse ce sc rea- i
planului economic pe anul următor. în condiţii de efi­ loan Mihuţ. şeful secţiei, a nele Teliuc, Şoimuş şi Brâ- inţelor. j Uzează aici sint transforma- !
cienţă sporită este ridicarea susţinută a productivită­ nişca.
ţinut să precizeze : „Urmă­ Oferind oamenilor muncii i toarc dc 190 (MVA pentru e- :
ţii muncii în fiecare ramură,' in fiecare întreprinde­ rind. in ccl mai strict în­ cunoştinţe şi argumente ştiin- Cansiăluirca dc lucru î chiparca Hidrocentralei de la I
re". Totodată, în cuvintarea secretarului general al ţeles al cuvintului, eficien­ ■ „Porţile dc Fier" şi auto- :
partidului se atrage atenţia ca forţa productivă a ţa lucrărilor de investiţii, i transformatoarele de 400
muncii, potenţialul tehnic, material şi uman din în­ organizată dc Ministerul I MVA. care vor fi în curînd
treprinderi să se reflecte nu în indicatori globali, ci intrarea în funcţiune a ce­ : lansate in fabricaţie.
să se dea prioritate indicatorilor fizici. lor patru cuptoare adinei
O analiză din acest punct dc vedere a evoluţiei pro­ conduce Ia creşterea capa­ Agriculturii ţi Silviculturii ■ POD PESTE MUREŞ
ductivităţii muncii în unele întreprinderi ale judeţu­ cităţii de încălzire cu cir­
ca 250 000 tone de oţel lin­
lui conduce la concluzii demne de luat in considerare.
gou pe an. Prin aceasta se A fost inaugurat podul din
Producţia globală industrială a judeţului pe anul de $l uniunea Naţională a
asigură condiţii pentru rea­ : beton armat, recent construit
curînd încheiat depăşeşte substanţial prevederile. Fe­ i peste rîul Mureş, între loca-
nomenul cel mai de preţ ce trebuie consemnat îl consti­ lizarea sarcinilor sporite
prevăzute pentru primul lităţilc Vinţu dc Jos şî Vur-
tuie însă faptul că toată depăşirea cit şi o parte din cooperativelor Agricole
trimestru şi in continuare. | păr. Ef arc n lungime dc 200
prevederi au fost obţinute pe seama creşterii produc­ : metri şi a fost construit du- i
tivităţii muncii cu 2 401 lei pe salariat. De altfel, în Alături de cuptoarele : pă un sistem ingenios, potri-
această notă pozitivă se înscriu aproape toate între­ care au primit „botezul fo­ de Produefie : vit proiectului întocmit de j
prinderile din judeţul nostru. cului" se lucrează intens la ! specialiştii de la D S.A.P.C. i
Sporul de productivitate obţinut la finele anului construcţia altor două cup­ In zilele de 6-8 ianuarie a Consfătuirea a analizat nor­ i Deva, cu grinzi continui din
1969 asiguiâ îndeplinirea cu un an mai devreme a toare. Prin intrarea lor în avut Ioc la Institutul agrono­ mele de muncă elaborate de I beton armat monolit. Prin
prevederilor stabilite pentru actualul cincinal in in­ funcţiune în cursul pri­ mic „Nicolae Bâlcescu" din Ministerul Agriculturii şi Sil­ ; realizarea acestei lucrări s-au ‘
dustria judeţului nostru. mului trimestru al anului, i îmbunătăţit substanţial con­
se va asigura integral capa­ Capitală o consfătuire pe ţa­ viculturii şi Uniunea Naţio­
Un asemenea succes este incontestabil şi răspunde ră, în cadrul căreia au fost nală a Cooperativelor Agrico­ i diţiilc dc circulaţie rutieră, ^
sarcinilor şi nevoilor actuale ale societăţii. Mai ales citatea proiectată de încăl­ dezbătute măsurile ce urmea­ le, precum şi metodologia de | precum şi accesul populaţiei
dacă se are in vedere că sporul valoric este urmarea zire pentru blumingul de ză a fi luate pentru înfăptui­ normare a muncii corespun­ j dc pc malul drept al Mure­
depăşirii productivităţii in unităţi fizice in domeniul 1 300. rea programului stabilit de zător noilor condiţii create în i şului spre staţia de cale fe­
producţiei de metal, minereuri dc fier, mase plastice conducerea partidului privind agricultura cooperatistă. Noi­ I rată Vinţu de Jos şi spre
ctc. După primele zile de dezvoltarea agriculturii co­ le norme, adaptate la condi­ j centrele industriale din a-
Faţă de această realizare de prestigiu, apare lipsită muncă, colectivul care de­ operatiste, pentru realizarea < coastă zonă.
de substanţă îndeplinirea şi depăşirea exagerată a serveşte lamînoarele blu­ hotârîrilor recentei plenare a ţiile concrete din fiecare uni­
planului productivităţii muncii într-o scamă de între­ ming a depăşit sarcinile tate, vor fi aplicate dîn acest I SECŢIE DE LAPTE PRAF
prinderi în condiţiile in care o seric de produse fi­ Consiliului Uniunii Naţionale an in toate cooperativele agri­
zice. dc importanţă pentru economia naţională, nu nu­ de plan cu aproape 100 de a Cooperativelor Agricole de cole. In cadrul Combinatului in- ;
mai că nu se realizează cu o depăşire corespunzătoare, tone. Este un prim pas pe Producţie. La consfătuire au fost, de a­ duslriei alimentare din Timi- j
drumul ascendent spre a­ La consfătuire au participat semenea, analizate noile for­ şoara a intrat în funcţiune :
A. MOLDOVAN preşedinţii şi vicepreşedinţi ai me de retribuire a muncii în secţia de lapte praf, cu o ;
tingerea celei mai înalte
uniunilor judeţene ale coope­ unităţile cooperatiste şi mo­ j capacitate de 1 800 tone pe j
producţii. rativelor, agricole, directorii şi dul in care se vor aplica în | an. Primele 24 tone de lapte i
M. NEAGU directorii adjuncţi ai direcţi­ funcţie dc condiţiile materia­ i praf, produse dc la începutul :
(COMIIMIMftt M PAO. a Jet
ilor agricole judeţene, specia­ le. economice şi sociale din j anului, au şi fost livrate be- ;
lişti din Ministerul Agricul­ fiecare cooperativă şi sector i nciîciarilor.
turii şi Silviculturii şi de la de activitate.
Uniunea Naţională a Coopera­ La consfătuire a fost pre­ CUPA „JULES RIMET“
tivelor Agricole de Producţie. zentat şî adoptat programul A SOSIT ÎN MEXIC
elaborat de Ministerul Agricul­
C IT IŢ I ÎN Z I A R U L N O S T R U DE A Z I In expunerile prezentate şi turii si Silviculturii cu privire CIUDAD ,DE MEXICO 8 î
(n codrul Atelierelor cen­ în dezbaterile ce au avut loc I (Agcrprcs). — După cum 1
trale Crişcior se execută ra- au fost înfăţişate măsuri refe­ la înfiinţarea secţiilor de me­ transmit agenţiile internaţio- |
A botoreo unui lot de lagăre ritoare la perfecţionarea orga­ canizare eu caracter perma­ naic de presă, cupa „Julcs I
în pagina a H-a In pagina a Ill-a destinate clasoarelor mecani­ nizării producţiei in coopera­ nent în cooperative, agricole j Rimct", care sc decerne din !
dotate eu tractoare şi maşini­
ce de la I.M. Dobreşti. Aceas­ tivele agricole, la constituirea j 4 in 4 ani echipei cîştigătoa- i
tă operaţie este executată în de ferme specializate eu ges­ le necesare executării munci­ re a campionatului mondial !
cadrul sectorului de moşim- tiune economică internă, pre­ lor agricole, transporturilor şi dc fotbal a fost asigurată |
m Deputaţii şl alegătorii în dialog mCronica spectacolului „ M o t a n u l unelte de către rabotoru! cum si atribuţiile inginerilor celorlalte lucrări din unităţi. a pentru suma dc 20 000 de do- i
In încheierea lucrărilor
Bogdan Crăciun — in stingă - şi economiştilor din coopera­ luat cuvîntul tovarăşul Virgil tari. Trofeul care a sosit joi '
tive. A fost expus programul
de lucru î n c ă l ţ a t “ sub atenta supraveghere a de dezvoltare a activităţii in- Trofin. membru al Comitetu­ dimineaţă la Ciudad de Mc- j
xicn, adus dîn Anglia de un j
şefului de echipă loan Cri - terenoperatiste, cooperării cu lui Executiv, al Prezidiului trimis special at forului bri- i
^ Evitarea supraîncărcării elevilor m Foiletonul „Joiana umblă cu... scuze“ şan. întreprinderile agricole de Permanent, secretar al CC al tanic dc specialitate, a fost !
Foto : O. VIRGIL stat şi de redresare a unită­ P.C.R., preşedintele Uniunii asigurat dc o marc societate |
Naţionale a Cooperativelor A ­ mexicană pentru perioada 8 !
ţilor slab dezvoltate. gricole de Producţie. ianuarie — 23 iunie 1970.
O i
Sir Stanley Rous, pre.şedin- î
telc Federaţiei internaţionale J
Creşterea contribuţiei fiecă­ de învăţăminte. Ca urmare, zeze culturi succesive. Acum J de fotbal (F.I.F.A.), a dccla- j
rei cooperative agricole la VOM ACŢIONA ENERGIC PENTRU între altele, ne-am îngrijit de în atenţia consiliului de con­ j rat în cadrul unei confcrin- j
formarea fondului centralizat organizarea loturilor semince- ducere al C.A.P. se află ex­ j ţc dc presă desfăşurate la
de produse al statului şi, pe rc pentru culturile dc griu, tinderea suprafeţei de răsad­ > Ciudad de Mexico că trage-
această bază, consolidarea e- cartofi şi trifoi, evitind o ma­ niţe şi organizarea muncii la | rea ta sorţi nu va fi „diri-
conomicâ a unităţilor consti­ re parte din cheltuielile su­ grădină. | jată“ , după cum au afirmat
tuie sarcini de maximă în­ plimentare făcute pentru pro­ Pentru îndeplinirea în mod J unii tehnicieni dezinformaţi.
semnătate pe care partidul SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE curarea seminţelor. exemplar a obiectivelor ee ne Preşedintele acestui for a a­
le-a pus în faţa cooperatori­ In lumina sarcinilor trasate revin în acest an, Hotârîrca rătat că „toate echipele por­
lor, cadrelor tehnice şi mecani­ de plenara C.C. al P.C.R din nesc cu aceleaşi şanse“ . In
zatorilor. Analizind. Sn lumi­ f plenarei Consiliului U.N.C.A.P.
decembrie anul trecut, ne vom creează un cadru deosebit de legătură cu realegerea sa,
na cerinţelor respective, re­
strădui să îmbunătăţim radi­ favorabil fiind stabilite mă­ In postul dc preşedinte al
zervele de care dispune co­ brie 1969. Una din pîrghiile c- rea acţiunii respective, pînA culturile, în funcţie de ferti­ lui. De asemenea, o cantitate cal activitatea in legumicultu­ suri dc mare importanţă pri­ I F.I.F.A, Stanley Rous a spus
operativa agricolă dîn Ilia senţîale de ridicare a nivelu­ in primăvară se va termina c- litatea solului şi cerinţele însemnată de azotat se va ad ra. De altfel in> planul de vind întărirea răspunderii, că „nu arc nici un motiv să
pentru a spori producţia glo­ lui producţiei este folosirea xccularea canalului de scurge plantelor, ne-am preocupat şi ministra fazial pe tarlalele producţie pc earc-1 va aproba disciplinei şi ordinii In mun­ refuze mai ales că starea să­
bală şi marfă, reiese eă exis­ cit mai judicioasă a pămintu re a apei. avem permanent in atenţie a­ unde vegetaţia culturilor este adunarea generală a coopera­ nătăţii sale este acum bună“ .
tă suficiente posibilităţi pc ca­ lui. In acest scop, în unitatea Pentru a asigura utilizarea plicarea întregului complex mai slabă. In scopul asigură­ torilor se prevede ea faţă de că. de valorificare mai de­
re va trebui să le fructificăm noastră au fost iniţiate deja mai intensivă a terenului s-a dc măsuri agrotehnice specifi­ rii încă din toamnă a unei 1969 să livrăm la fondul de plină a potenţialului uman şi B O X
cu eficienţă mai ridicată în o seric de măsuri care au e întocmit un proiect in vede­ ce fiecărei culturi. Intre alte­ baze temeinice recoltei, pe stat o cantitate de două ori material existent în fiecare
acest ultim an al cincinalu­ fecte favorabile asupra recol­ rea extinderii suprafeţei iri­ le, punem accentul pc fertili­ .întreaga suprafaţă ee se va mai mare de legume. Unele unitate cooperatistă. Acţionind Ca urmare a tratativelor
lui. tei. iar altele urmează să se gate pe 80 de hectare, din ca­ zarea terenului, folosind can­ însâminţa au fost executate o din măsurile preconizate în în spiritul acestor sarcini ma­ începute anul trecut, s-a sta­
Principalele obiective spre înfăptuiască in continuare. Mă re 40 vor fi date in exploata tităţi sporite de îngrăşăminte goarc, urmînd ca in ccl mai acest scop s-au concretizat jore, rezervele de sporire a bilit ca meciul dc box din­
realizarea cărora nt* vom con­ refer la faptul că prin lucră­ re in cursul acestui an Ast­ organice şi chimice In afară scurt timp să realizăm şi fer­ deja. Mă refer la faptul că producţiei agricole de care tre echipele României şi
centra eforturile au fost evi­ rile de îmbunătăţiri funciare fel, avem posibilitatea să du­ de cele 170 de hectare pe ca­ tilizarea lor eu cantităţile de s-au executat arături, o parte S U.A. să aibu loc în luna iu­
denţiate eu claritate Ia ple­ ce s-au realizat in anii tre­ blăm sau chiar să triplăm re­ re s-au incorporat îngraşă îngrăşăminte disponibile. din teren s-a fertilizat, iar pc dispune cooperativa din Ilia nie la Bucureşti. Intîlnirea
coltele la culturile repartiza­ vor putea şi vor fi valorifi­ urmează să sc desfăşoare în-
nara C.C. al P.C.R, din 10-13 cuţi s-a reuşit să fie scoasă de minte în toamnă, vom aplica Din neajunsurile manifesta­ 20 la sulă din suprafaţă s-au
te pe suprafaţa ee se va iri­ cate în mod superior. îre 15 şi 20 ¡unic. Data c- !
decembrie 1969 şi in Hotărî- sub influenţa excesului de u- ga. încă 2 000 tone îngrăşăminte te în anii trecuţi, privind pre­ insâmînţat legume in toamnă, XiHlâ a meciului urmează să j
rea plenarei Consiliului mîditate o suprafaţă de circa Concomitent cu orientarea organice, dînd prioritate lrgu gătirea unei baze trainice pro­ ercindu-se condiţii ca pc te­ VALENTIN CIOBANU fie cunoscută zilele acestea, j
U.N.C.A.P. din 22-23 decem- 600 hectare. Pentru finaliza­ de a amplasa cit mai judicios melor, cartofilor şi porumbu­ ducţiei, am desprins o serie renul respectiv să se reali­ inginer la C.A.P. Ilio