Page 18 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 9 IANUARIE 1970

tehnic şi legumieultură. Coo­
R E C E P T IV I L A C U V ÎN - perativa noastră nu este o u-^ Posibilităţi spo-1
nitate mare, dar în toamna
trecută. Ia chemarea comite­
tului municipal de partid, am rite de trata- |
participat şi noi pc măsura
puterilor la suplimentarea
T U L O A M E N IL O R contractelor de legume şi a ­ ment şi odihnă I
nimale de unde am realizat
frumoase venituri băneşti. . . . - . I 1
învăţăminte, sugestii, pro­ Venind in intimpmnrea j
puneri interesante am reţinut cererilor muncitorilor, tch- j
O intîmplarc din primăva­ menii sînt săritori, pun mult xitatea operaţiilor de execu­ pentru activitatea viiloare eu nicicnilor, inginerilor şi \
ra anului trecut m-a făcut să suflet in lot ceea cc fac şi tat. Această acţiune cere mul­ prilejul dării de scamă nre- funcţionarilor dc a li sc o­
mă simt şi mai legată de sa­ am început exercitarea man tă operativitate, dar evidenţa zentate în fata alegătorilor feri posibilităţi pentru a
tul nostru, de preocupările şi datului de deputat in condi­ pc care o ţinem pe familii ne îmbunătăţirea aprovizionării beneficia dc tratamente şi
năzuinţele oamenilor, de ale­ ţii fireşti, ca de la om la om: ajută să cunoaştem precis în populaţiei, terminarea con­ odihnă în staţiunile balneo­
spiritul dc reciprocitate in re­ fiecare amănunt situaţia in strucţiei căminului cultural, climaterice. Consiliul jude­
gătorii din Boş cc mi-au dat
laţia dcputal-cetăţcnn cîşti- întrecere, aportul concret al participarea şi mai intensă -i ţean al sindicatelor a soli­
cu încredere votul. Despre ce gind, pe măsura trecerii tim celor ce participă la muncă. membrilor cooperatori la citat, anul acesta, Consi­
este vorba ? O ploaie abun­ pul ui, în conţinut şi formă. Pînâ acum. in medie. au muncile planificate au fost liului Central al U.G.S.R.
dentă umpluse şanţurile Acum căminul cultural estn fost efectuate de către fiecare principalele probleme» ridica- un număr sporit dc locuri
acoperit Am holârît ca pînă familie eite 4 zile de muncă. Ic. Printre propunerile făcute in aceste staţiuni. Pentru
proaspăt săpate pentru fun­
la 23 August, în sala dc fes Menţionez aportul deosebit al figurează şi cea referitoare la trimestrul I s-au primit şi
daţia noului nostru cămin cul­ repartizat sindicatelor din
înfiinţarea unei creşe pentru
tural „Nu vă faceţi proble­ copii. Problema in sine poale judeţ peste 4J00 bilete de
me tovarăşă deputată — mă nu are o importanţă deosebi­ tratament balnear şi odih­
Deputaţii şi alegătorii ea femeile noastre sâ poală te deeît in perioada cores­
încurajau oamenii O scoa­ tă. insă rezolvarea ei va face nă, cu 22 la sută maî mul­
tem noi cu găleţile". Totuşi, munci fără grijă şi cu randa­ punzătoare a anului trecut.
ca sâ scoţi atîta amar dc apă în dialog de lucru ment in tot cursul zilei. Staţiunile cele mai renu­
cu mijloace manuale. ne-ar In sectorul zootehnic noi mite din punct de vedere
fi trebuit vreo 3—4 zile. ne am propus sâ mărim nu­ La buna funcţionare a maşinilor-unelte de la U.M.M.R. Simeria, o contribuţie deosebită curativ — Herculano, Feîix.
mărul bovinelor de la 100 la şi-au adus-o şi lăcătuşii de întreţinere Pavel Moca şi losil Negrilâ, care au prevenit şi în­ Sovata, Călimăneşti. Slănic
Deputata judeţeană, tovară­
180 capete, cel al oilor sâ a- lăturat operativ, eficace defecţiunile tehnice. ctc. — vă aşteaptă I
şa Aurelia Crişan, mi-a suge­
tivitâţi, cu 200 de locuri, la familiilor Andrâşescu, Moise, jungâ la cel puţin 700 capete
rat ideea să merg pînâ la bibliotecă, să organizăm deja Pâeuraru, a tovarăşelor Voi- Un număr mare de femei
Consiliul popular municipal activităţi, să proiectăm filme, nea Ida, Dorica Bistriân, Do­ muncesc şi în sectorul legumi­ a rămas sub planul anual cu De la „Marmura" Simeria, I. M. Barza, I. I. L. Hunedoa­
Hunedoara, să cerem spriji­ să iniţiem diverse manifestări rica Barbu, a meşterilor zi­ col. Anul trecut am vîndut 4 056 mc prefabricate din be­ în ziua de 5 ianuarie, s-a co­ ra, Întreprinderea de industrie
ton — ceea ce echivalează cu
peste 30 000 kg castraveţi, im­
nul tovarăşilor din acest or­ cultural-educative. Deoarece dari loaehim Timpeanu. An­ portante cantităţi de varză şi producţia pe două luni din a­ municat prin adresă semnată alimentară Hunedoara, Ja ca­
ton Cicî şi a multor altora de persoanele ce angajează re, numeroasele neîndepliniri
gan A doua zi, o cisternă a mai este de executat un volum 0 000 kg de alte numeroase nul trecui ? Probabil se va întreprinderea că productivi­
care au depăşit media' amin­ ale planului fizic, deşi se 0-
isprăvit in vreo 3 ore un lu­ însemnat de lucrări, în aten­ tită in mod substanţial. produse. In 1970 ne-am pro­ dar înregistrează restanţe argumenta că au existat depă­ tatea muncii nu s-a realizat, glindesc in productivitatea va­
cru pentru care noi ar fi ţia noastră, a deputaţilor, stă Economiile realizate pinâ pus sâ sporim -şi maî mult substanţiale faţă de plan. Or, şiri la balastiera de la Sâu- iar numărul mediu scriptic de lorică a muncii, apare totuşi
societatea are nevoie de pro­
le.şti. Nu contestăm acest lu­
salariaţi a fost depăşit.
Dar
trebuit să cheltuim, după organizarea judicioasă a par­ acum sc ridică ia peste 70 000 veniturile, ceea cc, evident, duse fizice, de valori de în­ cru, dar nu trebuie omis fap­ aceste date nu au „rezistat“ o discrepanţă între indicatorii
Ici, ceea cc reprezintă o treime presupune, pe lingă o bună fizici şi cei valorici.
cum spuneam, vreo 3—4 zile ticipării Ja muncă în funcţie organizare a muncii. multă trebuinţare reale şi nu de va­ tul că balastul de la Sâulcşti dccit o zi. deoarece conduce­ In cuvîntarea tovarăşului
din valoarea întregii lucrări. lori abstracte. Apare evident
de muncă. M-am convins, a­ de cerinţele zilnice ale sta­ Cetăţenii satului au partici­ grijă, solicitudine fată . de ce­ deci faptul că depăşirea valo­ reprezintă materia primă pen­ rea întreprinderii le-a „abro­ Nieolae Ceauşescu Ja plenara
tunci, o dată in plus, că oa- diului lucrărilor, de comple- pat şi Ja alte munci. Lucră rinţele şi nevoile oamenilor rică a productivităţii muncii tru prefabricatele întreprinde­ gat", comunicind productivita­ CC al P.CR. din decembrie
rii; prin urmare el se regă­
tea ca realizată in proporţie
iile de aliniere a gardurilor, din aceste două importante are la bază trecerea produc­ seşte tocmai în aceste produ­ de 100,5 la sută, iar la numă­ anul trecut, s-a subliniat cu
amenajarea drumului către sectoare de activitate. ţiei globale prin mai multe se, care de fapt sint nomina­ rul mediu de salariaţi necesa­ tărie necesitatea realizării fără
„rabat" a indicatorilor fizici,
grajduri, unde s-au adus şi Recenta plenară a C C al circuite interne. schimbări lizate în planul de stat. rul egal cu efectivul. Deocam­ cei mai în măsură sâ caracte­
împiâstvat 10 camioane de P C R , hotărîrile plenarei structurale în nomenclatura In asemenea împrejurări, dată nu poate fi contestată
zgură şi 30 căruţe cu nisip, U N.C A P. pun In faţa agri­ planului, evaluări umflate dc comitetul de direcţie de la a- exactitatea acestei „rocade" de rizeze activitatea unei între­
Brigada ştiinţifică - la sint doar citcva din ele culturii sarcini deosebit de ■producţie neterminatâ etc., şi ceastâ întreprindere nu poate ultimă oră, Insă menţionăm nevoile economici. Comitetele
prinderi. singurii care slujesc
importante. In pregătirile pe
La aceste activităţi am re ­
marcat. fără n diminua cu care le facem pentru recolta de direcţie din întreprindere
nu trebuie sâ facă un para­
ceva aportul bărbaţilor, vred­ anului. în îmbunătăţirea în­
van din metodologia actuală
tregii activităţi
femeilor
nicia,
străduinţa
economico
nivelul exigenţelor spirituale care, de altfel, şi in coope­ se în cuvîntarea tovarăşului F o rţa p ro d u ctivă de calcul a unor indicatori ;
financiaro, indicaţiile cuprin­
ele trebuie sâ acţioneze in lu­
rativa agricolă se afirmă ca
mina sarcinilor trasate de pâr­
bune organizatoare, munci­ Nieolae Ceauşescu ne sînt în­ tiei pentru a fabrica cît mal
toare talentate şi pricepute demn si călăuză pentru ca multe produse fizice in con­
ale maselor Amintesc că cele 10 000 zile celelalte activităţi din satul diţiile unei productivităţi mă­
producţia agricolă şi
toate
rite. a unei înalte rate a ren­
muncă planificate în anul tre­
nostru să progreseze conti­ tabilităţii. Cele două elemen­
cut au fost consumate pentru a m u n cii
nuu. te ale definiţiei productivită­
activităţi productive. Printr-o ţii muncii — producţia fizică
studiilor, să se menţină me­
organizare corespunzătoare a LENUJA SIMERIA şi timpul de lucru — trebuie
reu în actualitate, să aducă
|URMA«C DIN PAG. >1 muncii, noi am reuşit sâ de­ deputată in circumscripţia sâ se regăsească în totalitate
ceva nou in expunere Audi­
toriul fuge de relatările păşim prevederile planului electorală municipală nr. 107 - nicidecum de cantităţi de sâ considere producţia reali­ că această unitate nu a rea­ în randamentul pe salariat.
„seci“ dar este receptiv la de venituri din sectorul zoo- Hunedoara producţie fizică de care eco­ zată pe un salariat ca un suc­ lizat conform planului o pro­ Prin folosirea fiecărei ore • »
ma vedere ar părea de mică conversaţii, dezbateri însoţite nomia şi consumul au nevoie. ces, ci mai degrabă un insuc­ ducţie fizică de 56 791 mp lucru in mod raţional, cant sjî
talea de produse trebuie
importanţă. Modul in care în­ de filme, diafilme, expunerea Cu alto cuvinte, sc caută — şi ces. Pentru că, 6â fim înţe­ dale mozaicate şi că nu ar fi sporească In acest fel econo­
trebările puse de oameni a­ devenind astfel un comentariu din păcate metodologia de cal­ leşi, respectiva unitate, in ca­ lipsit de interes pentru orga­
jung la cunoştinţa brigăzii al imaginii. cul mai permite — sâ se „fa­ re s-au investit multe milioa­ nele dc control ale sucursalei mia şi consumul vor beneficia
constituie o problemă foarte Ar ii greşit însă dacă am brice" productivitate. prin ne de lei, este o întreprinde­ Băncii naţionale Deva şi ale de valori de întrebuinţare, nu
importanta. Există in primul considera că numai prezenţa re care, cu salariaţii săi, tre­ Direcţiei teritoriale de control de valori abstracte, iar între
rînd aspectul „recoltării" a­ unor teme ştiinţifice .de ma­ raportarea unui volum cît mai' buie să producă prefabricate şi revizie sâ stabilească veri­ producţia fizică şi productivi­
cestor întrebări. Cum strin­ re actualitate este suficientă mare de producţie globală la din .beton, nu balast şi nici dicitatea datelor. Aceasta de­ tatea muncii va exista un ra­
gent întrebările, cum facem pentru a feri brigăzile ştiin­ numărul mediu scriptic de • „lei ; pe salariat" exprimaţi oarece la amintita întreprin­ port perfect.
ca ele să nu fie „fabricate'' ţifice de „îmbâti înire". Se salariaţi şi nu se urmăreşte simbolic în scripte. dere s-au mai descoperit ca­ In anul pc care de curînd
de directorul căminului — simte nevoia de a lega ştiin­ La Centrala cărbunelui Petro­ zuri de îndeplinire fictivă a l-am început, productivitatea
gazdă, ci să exprime in mod ţa de datele complexe ale ca sporirea forţei productive şani, inclusiv I. M. Ţebea, da­ productivităţii muncii. muncii în industria judeţului
sincer, real. curiozitatea oa­ producţiei. a muncii sâ se oglindească în că raportăm producţia fizică Exemple de genul celor e­ urmează sâ crească cu G.3 la
menilor, dorinţa lor de a-şi lă­ Pe baza problematicii largi masa reală, comensurabilă, de cărbune planificată la nu­ nunţate mai sus ar putea con­ sută faţă de realizările din
muri o serie de probleme, a întrebărilor 'se pot organi­ cantitativ şi calitativ a pro­ mărul mediu scriptic de sala­ tinua şi cu alte unităţi eco­ 1989 De aceea, toate comite­
constituie primul pas in reu­ za în continuare expuneri sau riaţi. stabilit pnn plan, iar nomice ca: IC M Deva, uni­ tele de direcţie, cadrele de
şita acţiunii cu brigada ştiin­ manifestări pentru a satisface duselor. De aceea, este cit se rezultatul obţinut îl comparăm tăţile de exploatare şi indus­ specialişti, organizaţiile de
ţifică in totalitate cerinţele audito­ poate de dăunătoare optica cu cel efectiv realizat, calcu­ trializarea lemnului din Orâş- partid trebuie sâ înlăture în
Oamenii pun astăzi între­ riului. acelor conducători şi comitete lat în mod asemănător, se ob­ tie, Haţeg şi Petroşani. I I.L. inlrepime lipsurile care s-au
bări cu mult mai grele deeît Organizarea brigăzilor ştiin­ de direcţie care confundă pla­ servă că producţia efectivă pe Deva şi Brad caic deşi reali­ manifestat j)ÎT\â‘'actim sâ
cu ani in urmă Ci vor'sâ fie ţifice la nivelul comunelor es- salariat este mai mică deeît zează productivilatea valorică acţioneze cu ‘hiăşurţ eficace
informaţi despre noile cuce­ Tc' un experiment nbb şi meri­ nul cu sarcinile stabilite Ja cea planificată In schimb, a muncii, înregistrează nume­ pentru realizarea intre/îului
riri ale ştiinţei şi tehnicii con­ tă din partea conducerilor că­ indicatorul producţiei globale productivitatea valorică a roase restanţe de produse .fi­ volum de producţie in canti­
temporane, vor să ştie ce rol minelor culturale o tratare a­ şi nu planul fizic sortimental muncii se îndeplineşte in pro­ zice, neindeplinindu-şi sarci­ tăţile şi sortimentele cuprinse
joacă in prezent noile ramuri tentă şi exigenţă pentru asigu­ precum şi întreg complexul porţie de 102,7 la sulă şi res­ nile conform cerinţelor dicta­ în plan. Aceasta şi numai a­
şi discipline ale ştiinţelor na­ rarea conţinutului ştiinţific şi pectiv sută Ja sută. Cu ase­ te de interesele economici De ceasta este calea ridicării sus.r
turii, cum se desfăşoară uria­ a accesibilităţii răspunsurilor de indicatori ce derivă din a­ menea procente in mod „jus­ asemenea, exemplele ar putea ţinute a productivităţii mui -
şele eforturi tehnico-ştiinţifi- Fiind mai aproape de preocu cesta Din moment ce pe a­ tificat" conducerea Centralei continua cu întreprinderi ca cii în fiecare ramură, în fie­
ce de explorare a spaţiului pârile cetăţenilor, brigada şti­ genda acestor organe de con­ cărbunelui Petroşani motivea­ care întreprindere.
cosmic sau folosirea energiei inţifică poate cu mai multă ză nerealizarea celor 310 579
nucleare in scopuri paşnice. competenţă să asigure infor­ ducere „globala“ iese la li­ tone dc cărbune brut în anul
Este limpede că improvizaţia marea ştiinţifică şi politică, man, nu-.şi mai fac proble­ trecut pe scama lipsei forţei
nu mai este posibilă in ase­ deoarece, studiind eu grijă ni­ me de muncă. Privite lucrurile
menea cazuri. velul întrebărilor, al discuţi­ De exemplu, ce eiştigâ eco­ însă prin prisma productivită­
De aceea este necesar ca ilor purtate intre brigada şti­ nomia naţională prin faptul ţii fizice, rezultă că o bună
fiecare membru al brigăzii să inţifică şi auditoriul ci, reiese parte din această restanţă sc
se pregătească el însuşi în eâ au crescut foarte mult ne­ că Ja întreprinderea de prefa­ datoreşte slabului randament
primul rînd. câutînd să fie la voile şi exigenţele maselor bricate din beton Bircca pro­ pc salariat, deşi chiar în pro­
curent cu tot ceea ee este nou pentru o largă informare şti­ ductivitatea muncii s-a depă­ blema lipsei efectivelor ar fi
in specialitatea lui. să nu se inţifică. fapt ce implică efor­ Siluetă de oţelar. multe de spus şi nu în favoa­
mărginească numai la cunoş­ turi sporite din partea inte­ şit cu 12 524 lei pe salariat, a­
tinţele dobindite in timpul lectualităţii noastre. tita timp cit această unitate rea conducerii centralei.
E V IT A R E A S U P T A IN C A R C Â R II L A L E C Ţ IE
învăţător şi cadru universi­ oferite de istoria civilizaţiei tic Se trec in revistă eveni­ faptul, psihologie dovedit, eâ ee a început, să socotească fabulei în general efce. Se scrie
tar, profesor in rcstrinsul la­ umane, a acelora care sint mente economice şi fapte de omul nu poate realiza două „în minte", sau sâ o ia de la şi de data aceasta mult pe ta­
borator al unei şcoli de cul­ capabiie să pună in exerciţiu luptă. îneepind dc la Mireca activităţi eoncomilent in con­ capăt ? Rezultatul problemei blă şi în caiete. (Precizăm eâ
tură generală ori cercetător in mintea, gîndirea. inteligenţa cel Bălrin. pînă la Ştefan cel diţii bune. am accepta doar nu-l ştia încă.. O altă parle ceea ee s-a scris pe tablă se
laboratoare moderne, incepâ- copilului. Este vorba de un Mare, inclusiv. Se umple de că, în lecţia respectivă, elevii din elevii clasei, mai înceţi, găsea intr-o formă mai uni­
tor în problemele şcolii ori exerciţiu care sâ-1 ajute pe două ori şi jumătate tabla cu au luat notiţe şi atit râmineau simpli spectatori, ti­ tară in manual). Lecţia a fost
virstnic prin bogăţia experi­ copil să treacă de la o struc­ ..schema" celor discutate. Pro­ Să ne referim la un alt e­ moraţi de rapiditatea în care încărcată A dat o cantitate
enţei adunate, prin analiza tură mintală la alta, de la un fesorul este avinlat în aduce­ xemplu: o lecţie‘ de aritmeti­ decurgea totul, fără sâ înţe­ mare de informaţie, prezenta­
fină a tot ce face. a tot ce specific calitativ, propriu u­ rea unor date rit mai bogate că la clasa I. Tema lecţiei a leagă mare lucru. tă in forma unui mozaic
se întîmplâ in munca de clă­ nei anumite vîrstc, la altul, a- in istoria patriei. Elevii tran­ fost : formarea deprinderii de Cc s-a realizat de fapt în greoi, care a cerut o concen­
dire a omului, oricare ar fi parţinind vîrstci superioare. scriu dc pe tablă şi mai com­ împărţire cu 9 Se aduce ma­ cadrul lecţiei? Cîtc.un sim­ trare istovitoare. A lipsit însă
treapta ierarhică pc care se Alegerea cunoştinţelor este pletează eu notiţe suplimcn terial didactic. Se fac exerci­ plu exerciţiu de rezolvare, o- o idee importantă, care ar fi
află lucrătorul din această gi­ o acţiune foarte importantă tare. ţii combinate, se dau proble­ fcctuat doar dc elevul desig­ rezultai din răspunsul la în­
gantică uzină, numită şcoală, din perspectiva celor care al­ Am urmărit lecţia, deşi n a me eu conţinut, sc cere elevi­ nat sâ răspundă dintre cei ca­ trebarea : De ce cere progra­
cl stăruie pentru găsirea u­ cătuiesc programele şi manua­ fost uşor. Materialul era mult, lor sâ alcătuiască proble­ re ridicau mina. Clasa avea ma analiza literară a acestei
nor răspunsuri, care sâ-1 aju­ lele şcolare Dar acţiunea de era bogat şi „foarte impor­ me cte Învăţătoarea în­ 32 de elevi; 12 dintre ci au fabule în clasa u VII-a ? A ­
te să meargă mai sigur, eu alegere este tot alit de însem­ tant". după cum afirma pro­ treabă elevii răspund Totul răspuns o dală, dc două ori, ceasta trebuia sâ fie întreba­
riscuri mai reduse, să nu piar­ nată şi pentru omul de la ca­ fesorul A lipsit totuşi din pare a merge minunat Iată de trei ori. Restul clasei a a­ rea de la care sâ înceapă pre­
dă nimic din valorile poten­ tedră, pus in situaţia de a sistat la aceste răspunsuri, gătirea pentru lecţie şi, in lu­
ţiale pc care omul in deveni­ realiza indicaţiile programelor fără a realiza o activitate rea­ mina răspunsului respectiv,
re le deţine. şcolare. A şti sâ alegi, din lă de calcul pentru formarea sâ se desfăşoare apoi lecţia de
analiză literară. In acest fel
deprinderilor corespunzătoare
Sînt multe problemele ridi­ conţinutul unei lecţii, proble­ ternei lecţiei. Ritmul propriu ar fi putut sâ se debaraseze
cate. in această direcţie, de ma de bază in jurul căreia C O L O C V II D ID AC TIC E de muncă, particularităţile a­ de o serie de date inutile, iar
procesul de invâţâmint Ne gravitează materialul faptic al tenţiei, ale gindirii fiecărui lecţia sâ dobîndcascâ o uni­
vom referi doar la unele pc acesteia, a şti sâ dezbaţi a­ elev n-au constituit o preocu­ tate, sâ creeze atmosferă, să
care lc întîlnim zilni» in şcoa­ poi, in aşa fel această idee pare a învăţătoarei nici pen­ dea un model de analiză lite­
la de cultura generală Se vor­ în cursul lecţiei, Incit ea sâ tru activitatea de alegere a e- rară a fabulei, care să devină
beşte. dc exemplu, mereu de se conecteze eu înclinaţii şi lecţie un „mic amănunt" de însă că învăţătoarea, la un xcreiţiilor spre rezolvare în pentru elevi un instrument de
modernizare, ca acţiune de interese ale elevilor, înseam­ concepţie. Şi anume, înţelege­ moment dat. întreabă pe unul cadrul lecţiei, nici pentru sta­ gindire, cu ajutorul căruia sâ
sporire a eficienţei invâţâ- nă un mare pas pe calea mo­ rea faptului eâ era vorba de dintre elevii care n-a ridi­ bilirea procedeelor didactice poată opera ori de cîte ori vor
mîntului. Dar modernizarea dernizării. Mai mult, adaptind evenimente din istoria patriei cat mîna. Elevul se ridică, folosite in desfăşurarea aces­ ii puşi in faţa unei specii li­
pare a deţine, in multe ca­ ideea de bază a lecţiei, cu a- încadrate in istoria universa­ vrea sâ răspundă, dar este in teia. Repetarea unor aseme­ terare asemănătoare.
zuri, un înţeles prea îngust : julorul materialului faptic şi lă. Acest „amănunt" ar fi pu­ încurcătură învăţătoarea il nea situaţii, evident, va gene­
cunoştinţa şi date cit mai al tehnicilor didactice, ritmu­ tut contribui la simplificarea mustră, pentru „neatenţie'1, şi ra greutăţi in însăşi dezvol­ Exemplele enunţate relevă
multe. In acest spirit sint con­ lui propriu dc asimilare, cali­ materialului prezentat, râmi invilîndu-l sâ şadă, dă cuvîn- tarea mintală a elevilor, care că, pentru activitatea didacti­
cepute unele manuale şi pro­ tăţilor atenţiei, ale memoriei, nind timp pentru a se dezbate lul altui elev, care, reprodu- în clasa I, prin exerciţiu de că in şcoala de cultură gene­
grame sau diferite planuri de ale gindirii fiecărui elev din problemele lecţiei, astfel incit cînd problema, efectuează ver­ micul efectuat cu ocazia rală, modernizarea înseamnă
invâţămînt pentru o clasă ori clasă, realizînd astfel contac­ elevii să inţelcagâ clar ideea bal şi calculul pentru afla­ numeruţici şi a celor patru o­ nu numai bogăţie de infor­
alta. Aşa este acceptată mo­ tul cuvenit cu alte cunoştinţe că ţările româneşti, prin lup­ rea rezultatului acesteia. Si­ peraţii. se exersează de fapt maţie, ci mai degrabă alegere
dernizarea şi de către o sea­ asimilate dc la obiectul res­ tele purtate »împotriva turci­ tuaţia de mai sus se repetă pentru trecerea la stadiul ur­ şi simplificare de aşa manie­
mă de lucrători ai şcolii. A ­ pectiv sau de Ia alte obiecte lor in secolele X1V-XV, au cu acelaşi elev, terminlndu-sc mător al „operaţiilor minta­ ră. incit la orice obiect de In-
poi este discutată în invăţâ- de Invâţâmint, înseamnă o constituit un 2id de apărare al cu o mustrare mai aspră la le“ , în care predomină sem­ vâţâminl, la fiecare lecţie să
mintul postuniversitar ea in­ conturare mai concretă a ele-"“ ţârilor Europei, lucru recunos­ adresa „neatenţiei". nificaţiile abstracte ale nume­ se poată realiza un exerciţiu
mintal, care să asigure asi­
formate Ja cel rT\ai înalt nivel mentelor de modernizare a în- cut de acestea. Astfel, eveni­ Ce se întîmplâ de fapt in relor.
ştiinţific Privită astfel, pro­ vâţâmintului In acest fel, pe mentele discutate in lecţia a- clasă ? Cînd se enunţa pro­ milarea reală a cunoştinţe­
de o parte se realizează un Importanţa alegerii, a găsi­ lor, in raport de ritmul si
blema modernizării este va­ nunţalâ nu râniîneau numai blema. un număr de elevi mai rii ideii dc bază in pregăti­
labilă dintr-o anumită optică. real exerciţiu de dezvoltare fapte importante pentru isto­ îndrăzneţi ridicau imediat mi­ particularităţile proprii fiecă­
mintală, pc de altă parte se rea şi desfăşurarea lecţiei re­ rui elev din clasă. Pe această
Este in ton cu evoluţia vre­ ria patriei, ci ele erau înca­ na pentru a da răspunsul, aşa zultă şi din alt exemplu. Lu
mii şi răspunde intr-o formă consolidează acea ierarhie a drate în şirul marilor eveni­ cum înţelegeau ei. şi nu pen­ calc, profesorul ajută treptat
cunoştinţelor care conturează limba română, in clasa a pe elevi sâ intîmpinc pregă­
directă acestei evoluţii. Răs­ mente din istoria universală tru a da rezultatul problemei, VIl-a, tema lecţiei se referea
punsul este adevărat, dar nu orizontul cultural al omului Prin această idee, profesorul cum cerca întrebarea Rezul­ tiţi trecerea de la o clasă Ja
pe care şcoala il formează. la analiza literară a fabulei alta, de la o vîrstâ la alta, de
suficient. trebuia sâ realizeze In lecţie tatul problemei ei il calculau
Pentru a vedea cum stau „Lupul moralist" dc Grigore la un specific al „acţiunilor
Cantitatea mare de cunoş­ lucrurile in realitate, ne vom doar o nouă ierarhizare, - cu numiri dacă erau întrebaţi. Alcxandi eseu. Aproape jumă­ mintale“ )a altul. Aceasta în­
tinţe. oricît de noi si impor­ referi la cîteva exemple din alt şir de legături cauzale, a Alţi elevi, după enunţarea tate din oră se scurge cu ve­ seamnă a deţine cheia pentru
tante ar fî, nu constituie sin­ lecţiile văzute la unele obiec­ unui material învăţat deja dc problemei, conform întrebării, rificarea cunoştinţelor: dale
gurul instrument pentru o te de invăţămînt La o lecţie începeau calculul mintal fără biografice privind viaţa şi o- unul din drumurile principa­
acţiune didactică reuşită. In de istorie universală la clasa elevi in clasa anterioară. să ridice încă mina pentru l>ora poetului. Considerîndu-se le ale formării omului prin
şcoala de cultură generală, a Vl-a, profesoara vorbeşte Nu am aflat ce au reţinut răspuns Dintre aceştia 'făcea apoi fabula cunoscută, se tre­ modernizarea învăţâmîntului.
mai mult deeît in alte forme despre „Luptele românilor îm­ elevii din lecţia citată, fiind­ parte şi elevul de mai sus. în­ ce Ja analiza fragmentară a
de mvăţâmînt, problema cea potriva turcilor in secolul al că ora s-a sfîrşit şi n-n mai acesteia: temă. clemente stilis­ Prof. S. CONSTANTIN Schelă hunedoreanâ.
mai importantă şi mai com­ trebat fiind, ncavînd terminat tice. morala, citate care repro­ Institutul central de Foto: V. ONOIU
plexă o constituie alegerea, XlV-lca şi al XV-lca". Sc pre­ fost timp pentru fixare. Dar. calculul, nu ştia ce sâ fa că : duceau diferite aprecieri asu­ perfecţionare a cadrelor
din multitudinea cunoştinţelor zintă pe larg materialul fap­ dacă ar fi sâ luăm în seamă sâ continue mai departe ceea pra activităţii autorului sau a didactice, filiala Cluj