Page 2 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 2
PAG 2 g aMaaro.muaii, ■g ü i n m u w .n .B DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 4 IANUARIE 1970
V
Ca ramură principală a e că va trebui să acţionăm în
conomiei noastre naţionale, continuare mai energic şi cu
agricultura contribuie an de hotârîre în vederea punerii
an intr-o măsură tot mai în Agricultura in valoare a resurselor în
semnată la formarea venitu semnate de creştere a pro
lui naţional, la buna apro ducţiei agricole. O parte din
* vizionare a populaţiei cu pro măsurile preconizate în acess
duse agroaiîmentare, a in scop vor începe sâ prindă
dustriei cu materii prime şi lui în ctezvultare viaţă în 1970, iar altele se
la satisfacerea altor nevpi vor concretiza în anii viitori.
care asigură progresul ge Totodată, in vederea spo
neral al tării. Pe această li ririi aportului cooperativelor
nie se înscriu şi eforturile intensiva agricole la aprovizionarea
lucrătorilor din agricultura populaţiei şi creşterii veni
VICHENTE BALAN judeţului nostru, care s-au turilor băneşti ale mem
prlm-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean străduit să asigure o folosi brilor cooperatori, s-a iniţiat
re cît mai deplină a resur Ing. AUREL NISTOR realizarea a o serie de acţi
selor materiale şi umane directorul Direcţiei agricole uni intercooperatiste, ceea CLEMENT NEGRUT
Anii actualului cincinal au in anul acesta, este insă existente. judeţene ce va permite ca potenţialul secretar al Comitetului municipal Petroşani al P.C.R.
fost marcaţi şi în judeţul mult mai mare. Fa înmănun Datorită utilizării cu mat de producţie al unităţilor sâ
Hunedoara, ca de altfel în chează amenajări de străzi multă chibzuinţă a ajutoru fie valorificat în mod mai e-
întreaga ţară, de numeroase pe o suprafaţă de 30 000 me lui material, tehnic şi finan ficicnt. Intre altele, in anul Procesul neîntreruptei de Realizarea ritmică a aces
prefaceri in domeniul social tri pătraţi, extinderi de reţe ciar acordat do stat, precum realizării de construcţii agro special îmbunătăţirea radi viitor se va da in exploatare veniri, pc care-l trăim fău- tor sarcini şi la o înaltă e-
— materializare a hotârîrilor le de apă şi canalizare, în şl a mijloacelor proprii, u- zootehnice etc. cală a activităţii în legumi un complex de sere oeupînd rindu-1 prin aplicarea in viaţă ficienţâ economică constituie
adoptate de cel de al IX-lea treţineri dc străzi, parcuri şi nitâţilc agricole şi-au îmbu Analiza făcută de plenara cultura. zootehnie, extinde o suprafaţă de 12 hectare şi a politicii ştiinţifice elabo pentru comitetul municipal
rea acţiunilor intercoopera-
Congres al partidului. Acum. zone verzi, salubritate, ilu nătăţit permanent activita C.C. al P.C.R. din 10-13 de se vor organiza ferme de'ani- rate de partidul nostru, de partid, pentru organele şi
cînd păşim pragul 'ui 1970, minat public, a căror valoa tea de producţie, au contri cembrie a.c. privind dezvol tlste, întărirea disciplinei şi male, specializate şi mixle nc-am obişnuit să-l compa organizaţiile de partid, pen
an de interferenţă a două re se ridică la peStc 72 mi buit cu cantităţi însemnate tarea acestei ramuri şl con a răspunderii în. muncă, răm nu numai prin bilanţul tru colectivele de oameni ai
Paralel cu aceasta, se
va
cincinale, se cuvine scrutată lioane lei alocaţi din fondu dc produse )a fondul centra tribuţia eî la progresul ge planificarea producţiei şi al acorda o grijă permanentă rezultatelor obţinute in pro muncii din întreprinderile
tele. De asemenea, pentru a
perspectiva pentru a vedea rile stalului. lizat, s-au consolidat din neral al economiei a eviden ridicării randamentului la ducerea bunurilor materiale din Valea Jiului un înalt e
necesare
ce sarcini ne revin, ce avem Creşterea continuă a bună din punct de vedere econo ţiat însă faptul că rezervele asigura condiţiile obiectivelor hectar în sectorul producţiei şi spirituale, ci mai ales cu xamen al maturităţii politi
materializării
de înfăptuit in acest an de stării oamenilor muncii şi-n mic şi organizatoric. Faptul dc creştere a producţiei nu vegetale, extinderii planta ţelul stabilit, eu dezideratul ce şi organizatorice.
răscruce. găsit concretizarea şi in ge că în cei patru ani ai actua au fost nici pe departe epui stabilite de Congresul al major prefigurat de Congre Comitetul municipal de
neralizarea experimentării zate, existlnd- încă o serie dc X-lea al partidului, recenta ţiilor de pomi aplicării pc
Deşi pinâ la materializa lului cincinal în agricultura p l e n a r ă a Consiliului Scară largă a realizărilor şti sul al X-lea al partidului : partid, celelalte organe şi
rea cifrelor stabilite de ccl noului sistem de salarizare judeţului s-au investit pe neajunsuri legate de modul U.N.C.A.P. a adoptat o serie inţei agricole, întăririi disci făurirea societăţii socialiste organizaţii de partid din Va
de al X-lca Congres al par şi majorarea salariilor cu ste 100 milioane lei a permis de folosire a fondurilor şi de măsuri menite să contri plinei şi răspunderii În mun multilateral dezvoltate. lea Jiului au luat o seamă
tidului ne mai desparte un un an mai devreme deeît s-a ca baza tehnico-materialâ a mijloacelor cu care este do buie la îmbunătăţirea activi că. îndeplinirii tuturor sar în anul pe care l-am în de măsuri îndreptate spre
an. măsurile adoptate pri prevăzut la cel de al IX-lea unităţilor de stat şi coopera tată agricultura, de obţine tăţii economice a C.A.P. cinilor care revin unităţilor cheiat, oamenii muncii din crearea condiţiilor necesare
vind adincirea democraţiei Congres al partidului Aceas tiste să se dezvolte într-un rea unei eficienţe cît mai ri agricole din planul economic Valea Jiului, sub conduce îndeplinirii ritmice a sarci
socialiste, participarea efec ta va da posibilitatea sporirii ritm susţinut, ceea ce a creat dicate. In scopul înlăturării Privite prin prisma acestor do stat pe 1970- Pe această rea organizaţiilor de partid, nilor de plan încă din pri
tivă a maselor de oameni ai continue a desfacerii volumu posibilitatea dotării lor cu un lor şi fructificării mai de cerinţe, realizările înregistra cale, luerâtoWi din agricul au îndeplimit şi depăşit sar mele zile ale anului 1970.
muncii la treburile obşteşti lui de mărfuri către popu număr sporit de utilaje, cu pline a resurselor materiale te pînâ acum de către unită cina de creştere a producti Ele sînt îndreptate spre uti
laţie, creşterii puterii dc tura judeţului nostru îşi vor vităţii muncii cu 3,7 Ia su
a devenit o realitate pe care cantităţi mai mari de îngră şi umane existente, plenara ţile agricole din judeţul aduce o contribuţie tot mai lizarea raţională şi eficien
o găsim concretizată in fie cumpărare. Pe această bază şăminte chimice şi insecto- a pus în faţa lucrătorilor din nostru nu reflectă posibilii de seamă la materializarea tă; valoarea producţiei in tă a fondurilor materiale şi
care localitate a judeţului se prevede ca în 1970 valoa fungicide. extinderii iriga agricultură sarcini de o deo tâţile şi condiţiile de care obiectivelor puse de partid dustriale dată în plus ridi- băneşti, organizarea ştiinţifi
rea volumului de
mărfuri
nostru. Valorificarea iniţiati cîndu-se, după date prelimi că a producţiei şi a muncii,
vei creatoare a maselor în desfăcute prin reţeaua co ţiilor şi plantaţiilor de pomi, sebită importanţă, vizînd în dispun. Dimpotrivă, reiese in faţa agriculturii. nate. la peste 30 milioane creşterea calitativă a activi
acţiuni de mare amploare merţului de stat să crească lei. Au fost obţinute rezulta tăţii economice. Se va acor
care au ridicat aspectul lo ajungînd la aproape două te pozitive şl în domeniul in da toată atehţia problemei
miliarde Ici. iar cele desfă
calităţilor pe scara modernu cute prin unităţile coopera vestiţiilor, in special la in creşterii şi pregătirii cadre
lui, împletirea armonioasă a vestiţiile miniere şi con lor în toate ramurile de ac
tiste la peste 500 milioane strucţia de locuinţe. Dar, tivitate, pregătirii profesio
activităţilor patriotice cu ce
Iei trebuie sâ spunem deschis nale şi politice a celor ce
le realizate de la bugetul câ în anul care s-a încheiat muncesc, sarcină deosebit de
statului va (I şi în anul care Şi în domeniul ocrotirii au avut loc şi o seamă de
a început. în atenţia orga- sănătăţii se preconizează îm Importantă pusă de recenta
bunătăţiri ca urmare a ma lipsuri în activitatea econo plenară a C.C al P.C.R.
nelbr locale ale puterii de mică, mai ales in ramura
stat. Făcînd apel la cifre, se surilor luate in vederea asi minieră, cu care nimeni nu Dar măsurile luate pinâ
cer citate cîteva dintre ele gurării cu cadre medicale a ne îngăduie sâ mergem mai în prezent nu ne duc nici
ca fiind caracteristice anului tuturor unităţilor sanitare, a departe. Acest lucru e cu a- un moment la iluzia de a
1970. Oraşele judeţului nos îmbunătăţirii dotării tehnice tit mai necesar cu cît pen considera lucrurile încheiate
tru se vor îmbogăţi cu alte necesare investigării şi trata tru anul care a început ne aş deoarece viaţa* producţia —
4 000 de apartamente, din mentului teaptă sarcini mobilizatoare. in multitudinea şi complexi
care peste 3 400 vor fi îndeplinirea obiectivelor Colectivelor de muncă din tatea problemelor care le
realizate din fondurile sta anului 1970, dintre care au bazinul nostru carbonifer lo ridică mereu la fiecare loc
tului. Tot prin investiţii de ■fost amintite doar cîteva, revine, de exemplu, sarcina de muncă — solicită perma
nent iniţiative,
capacitate
stat se vor realiza şi alte va creţi premisele trecerii de a extrage şi prelucra dc selectare, de orientare şl
construcţii soclal-culturale la înfăptuirea prevederilor 7.9 milioane tone de cărbu soluţionare judicioasă a lor
ca şcoli. Internate, creşe. se Congresului al X-lea al par ne, Uzina de utilaj minier din partea organelor şi or
va termina centrul stomato tidului privind ridicarea din Petroşani trebuie sâ ganizaţiilor de partid. Toc
logic din Deva şi va fi spri cohlinuâ a nivelului de trai producă 12 000 de stllpi hi mai competenţa comunişti
jinită construcţia Unor noi material şi cultural al oame draulici şi 6 000 grinzi meta lor. a organelor şi organiza
săli de clasă în mediul rural, nilor muncii preconizat pen lice de susţinere. Tot în o- ţiilor de partid, capacitatea
obiective ce însumează peste tru viitorul cincinal, ridica nul acesta va intra in pro- lor de a şti sâ răspundă ce
12.7 milioane lei. Acestora li rea gradului edilitar-gospo- duclie, cu întreaga capacita rinţelor producţiei prin mă
se vor adăuga 12 cămine cul dăresc al Oraşelor şl satelor te. fabrica de brichdte de In surile eficiente, de a mobi
turale, 24 săli de clasă, un care vor oferi un înalt con Coroeşli care va produce liza masele de oameni ai
dispensar medical care se fort, îmbunătăţirea stării de 2 000 tone pe zi. Sarcini im muncii la înlăturarea unor
realizează prin contribuţia sănătate a populaţiei. â portante revin în anul a
populaţiei din mediul rural. Acum. păşind pragul cesta pentru colectivele Fa neajunsuri ce apar in pro
Celor 332 săte electrificate noului an, fiecare dintre rtoi bricii „Vîscoza" Lupeni, ter cesul de producţie, constitu
pînâ la această dată, în anul avem certitudinea înfăptuirii mocentralei Paroşoni, care va ie garanţia sigură a îndepli
1970 li se vor mai adăuga a tot ce ne-am propus să produce peste 2 miliarde nirii exemplare a sarcinilor
încă 6. al căror locuitori vor kWh energie electrică, U E L.
deveni beneficiarii luminii realizăm, certitudine pe care Petroşani ce va exploata peste de producţie pe 1970, a spo
ne-o dă conducerea neabătu
electrice. tă de către partid pe drumul 300 000 metri cubi masă lem ririi contribuţiei Văii Jiului
Aria de cuprindere n lu făuririi societăţii socialiste noasă. Valoarea producţiei la efortul poporului de fău
industriale va atinge peste rire a societăţii socialiste
crărilor ce vor înfrumuseţa multilateral dezvoltate pe
2,2 miliarde leî.
şi mal mult judeţul nostru pămîntul patriei. multilateral dezvoltate.
i ________
Am împlinit o lună de la sub tensiune a staţiei de 110 # In anii cincinalului, ală partîd în vederea moderni
data memorabilă, pentru noi, ItV şi a serviciilor interne; turi dc impresionantele pre zării şi perfecţionării învă
cînd primul grup de 210 MW darea in funcţiune a staţiei faceri din toate domeniile ţământului.
de la Termocentrala Mintia dc tratare a apei dc adaos : de activitate, pe planul în-
a fost conectat la reţeaua efectuarea spălării mecanice văţâmîntului am trăit împli Cadrele didactice din ju
sistemului eleetroenergetîc şi chimico a primului cazan nirea unor fapte de mare deţul nostru obţin rezultate
naţional; o lună de cînd in împreună cu toate circuitele importanţă în contextul pu bune pe linia dezvoltării
apropierea străvechii aşezări aferente; devierea Mureşu ternicei revoluţii tehnico- aptitudinilor generale ale e
romane Micia o nouă stea lui; terminarea montării tur ştiinţifice contemporane. levilor pentru octivitatea in
de mărimea întîi a început binei generatorului şl trans Inscriindu-se hotârit şi cu telectuală, a participării lor
să strălucească în constela formatorului de bloc; înche avînt in cloeotitoarea activi active in procesul de învâ-
ţia energetică a tării. Pen ierea cu succes a tuturor ve tate a poporului pentru în ţâmînt. în direcţia cultivării
tru noi, constructorii, mon- rificărilor şi probelor meca făptuirea progresului multi obişnuinţei elevilor de a se
torii şi energetlclenii — ca nico şi, în sfîrşit, ca o în lateral al ţârii, şcoala parti orienta şi acţiona in activi
re am înălţat din temelii a cununare a eforturilor — Intre elementele care defi logiilor şi organizarea superi mare ca cel al productivităţii reducerea consumurilor speci cipă activ la realizarea ţelu tatea practică de pe poziţii
ceastă cetate a luminii — c- momentul conectării la reţea nesc o economie naţională In oară a muncii, sarcinile Ini preconizate sâ se Obţină pc fice de cocs şi metal. Aces rilor politicii partidului, la ştiinţifice. Prin conţinutul
venîmontul a constituit în a primului grup şi produce tot ce arc ea Inal. eschtinl — ţiale ale cincinalului vor fi ansamblul Industriei republi tea sînt două domenii care, edificarea viitorului comu lecţiilor, prin antrenarea e-
cununarea unei activităţi rea primelor milioane dc ki- ritm înalt de dezvoltare, ten rhult depăşite, astfel că în cane. Creşterea productivită % cu toate progresele înregistra nist al patriei. Educaţia ti lcvilor într-o activitate con
desfăşurate mai bine de trei lowaţi-ore energie electrică. dinţa pregnantă spre moder 1970, Hunedoara va produce ţii, reducerea ‘cheltuielilor cu te, constituie o vastă arie de neretului a devenit princi tinuâ, prin cultivarea Inte
ani de zile. A constituit, în Coordonatele anului 1970, nizare şi eficienţă — metalul 1,725 milioane tone fontă, va peste 50 lei la 1000 lei produc investigare a posibilităţilor, de palul factor ce contribuie la resului lor pentru cuceririle
acelaşi timp, un prim exa an de confluenţă a două cin deţine indiscutabil un rol de atinge pentru prima oară In ţie marfă în 19G9 compa afirmare a priceperii, compe ştiinţei, am reuşit sâ le for
men, pentru care ne-am pre cinale, indică acel nivel al terminant. Cantitatea, diversi istoria sa 3 milioane tone o rativ cu 1905, au determinat tenţei şi iniţiativei noastre. Dc optimizarea procesului inte măm deprinderi de muncă,
gătit asiduu şi fără întreru activităţilor in care pricepe tatea sortimentală, rafinamen ţel şl va depăşi tot pen amplificarea continuă a cuan aceea, noi am şi întocmit grării funcţionale a indivi responsabilităţi sociale, sâ le
pere, avind acum satisfacţia rea, îndemînarca. talentul, tul calitativ şi costul scăzut tru prima oară producţia de tumului beneficiilor care s-au două programe de măsuri cu dului In societate. dezvoltăm personalitatea în
trecerii lui cu succes. Tim aptitudinile fiecăruia şi ale al oţelului înglobează ca în 2 milioane tone laminate fi cifrat în anul trecut la 1,6 aplicabilitate imediată şi de In judeţul Hunedoara, pre sensul unei înalte ţinute ci
pul a trecut foarte repede. întregului nostru colectiv au tr-un tot organic strădaniile nite pline. Socotesc vrednic miliarde lei. perspectivă privind toate la
unei ţări de a se ridica de de reţinut câ aceste produc Procedînd la o evaluare lu turile economisirii cocsului şl gătirea şcolară tot mai bu- vice şi etice. In rindurile ti-
sine stătător în ierarhia naţiu ţii planificate, împreună cu cidă a acestui bilanţ, la con metalului şi, sprijiniţi ca şi
nilor avansate, reflectă ca un depăşirile din anii precedenţi fruntarea lui cu sarcinile e pinâ acum de organizaţiile
barometru de mare sensibili ne vor permite sâ raportăm conomice în general şi ale si noastre de partid, vom face
tate forţa economică şi bună derurgiei tn special, stabilite din aceasta o acţiune de lun
starea materială, capabilă sâ la finele actualului cincinal prin planul de stat în lumina gă durată, cu larg ecou în
dea viitorului ţării şi po sporuri suplimentare faţă de Indicaţiilor plenarei C.C. al rindurile tuturor siderurglştl- Imperativele
porului temeinice şi îndreptă lor şi cu rezultatele scontate
ţite certitudini de împlinire. pentru economia naţională.
Reamintesc acest veritabil In măsură mai mare ca pinâ
postulat al progresului econo acum, sîntem preocupaţi ca
mic într-o lume modernă ca toate acţiunile legate de creş învăţămîntului
cca pe care o trăim, nu in Răspunderea pen terea indicilor de utilizare ai
virtutea profesiunii sau res agregatelor, reducerea consu
ponsabilităţii ce-ml revine în murilor specifice de cocs şl
domeniul siderurgic, ci por metal, îmbunătăţirea calitati
nind de la cîteva realităţi ca vă şi sortimentală a produc
re stau la baza realizărilor tru 3 milioane ţiei, sâ se regăsească pe de IOAN DAMŞA
noastre actuale şi a previziu plin în reducerea costurilor inspector fa Inspectoratul şcolar judeţean
Ing. IERONIM RUSAN nilor pentru 1970 şi deceniul de producţie şi obţinerea cu
director al întreprinderii electrocentrale Deva următor. aceleaşi mijloace materiale şi
In acest an de cumpănă a băneşti a unui volum sporit nâ, tot mai amplă a tineri
două mari cincinale, România tone de metal de producţie şi venit net. lor îşi găseşte expresie şi neretului şcolar studios din
Parcă Ieri, aici — unde am un larg clmp de afirmare, va produce 6,51 milioane tone înfăptuirea ansamblului de împlinire in cele 493 şcoli judeţul nostru există o at
mosferă bună, propice ma
înălţat acest obiectiv — nu se pot manifesta din plin. de oţet, din care 390 000 tone sarcini ce ne revin, finaliza generale, 17 licee de cultură rilor împliniri.
era nimic, sau mai precis, Volumul însemnat dc inves reprezintă oţelurile aliate. rea eficientă a preocupărilor generală şi 6 de specialitate, Hotârîrile luate la Con
erou lanuri de grîu şi po tiţii prevăzut pentru 1970 va Raportind totul la populaţia Ing. IOAN NITA şi căutărilor noastre, dintre II şcoli profesionale, 7 teh gresul al X-lea al partidu
rumb. Au apărut primii con asigura punerea în funcţiune de 20 de milioane a României director general adjunct al Centralei industriale Hunedoara care am evidenţiat doar cele nice şi 7 de maiştri, în ca lui în domeniul învâţâmln-
structori, care au marcat te a Încă două grupuri energe actuale, nu este greu sâ ne mal de seamă, presupun in drul Institutului de mine tului dezvăluie insufleţitoa-
renul cu ţăruşi. Au apărut a tice de mare putere. îndepli dăm seama câ, Snregistrînd o mod necesar perfecţionarea din Petroşani. An de an s-a rele orizonturi ale anilor ce
poi primele maşini care au nirea înainte de termen a producţie de 325 kg de oţel pe activităţii generale a centralei mărit şi s-a consolidat baza vin, ani de mare însemnă
început să sape pămîntul. Şi prevederilor planului pe cap de locuitor, ţara noastră prevederile iniţiale de peste P.C.R. din decembrie, colec noastr.e industriale, afirmarea materială a învăţămîntului. tate pentru dinamica pro
iată astăzi, de la înălţimea 1969 a creat condiţii reale se situează în rlndul ţârilor 300 000 tone fontă, 350 000 tone tivul de slderurgişti şi consi ei ca un adevărat complex e | Reţeaua şcolară în judeţ s-a gresului nostru multilateral.
unui coş de fum de 220 de ca problemele legate de do avansate din acest punct de oţel şi 100 000 tone laminate. liul de administraţie al cen conomic dc înaltă eficienţă, lărgit continuu şi s-a reîn Invâţâmîntul românesc de
metri, ţi se deschide in faţă cumentaţia tehnică, încheie vedere din Europa. Ridicarea Hunedoarei la tralei sintem perfect conştienţi conform viziunii ştiinţifice ce noit prin edificii impună toate gradele se prezintă cu,
o panoramă impresionantă. rea contractelor de livrare a Judecate în spiritul celor de rolul de principal furnizor de de amploarea şi însemnătatea a călăuzit partidul nostru la toare. ca cele ale Liceului o fizionomie modernă, crcîn-
Pc aproape 250 de hectare utilajelor şi alte aspecte or mai sus, cifrele ne dezvăluie metal al ţârii este elocventă obligaţiunilor şi răspunderilor crearea acestor noi mecanis din Vulcan, Liceului nr. 2 du-i-se toate ce*- cen
au fost săpaţi milioane dc ganizatorice să capele o ra dimensiuni şi proporţii, sen nu numai şi nu în primul ce ne stau în faţă. me economice. Experienţa pe din Hunedoara, Liceului de tru a asimila
metri cubi de pămînt, au ţională soluţionare, termene suri şi implicaţii multilatera rînd sub aspect cantitativ. As Sîntem în primul, rind da care am dobîndit-o, măsurile construcţii şi minier din De ştiinţifice '
fost turnóte zeci de mii dc le fiind corelate cu operaţi le, dintre care se desprinde tăzi, cu dotarea tehnică de tori sâ acţionăm din toate pu luate recent de conducerea va, Grupului şcolar energetic plan mon
tone de betón şi asamblate unile de construcţii şi mon ca un fir roşu valoarea Ines prim rang, cu specialiştii . şi terile. chiar din primele zile partidului şi statului pentru din Deva, internatului Li slujba s
multe mii dc tone dc me taj la viitoarele grupuri e- timabilă a opţiunii categorice muncitorii de înaltă clasă pro ale anului, pentru a asigura creşterea competenţelor şi răs ceului „Avram lancu" din mătorr
tal, pînâ cînd s-a construit nergetlce. a partidului nostru pentru fesională şi competenţă teh sporurile de producţie în rit punderilor centralelor Indus Hrad, complexului de cămi nedo»
tot ce se vede. pinâ cînd apa Aminteam mai înainte că promovarea consecventă, nea nică de care dispunem, elabo murile şi sortimentele impuse triale, cele privind îmbunătă ne şi cantină din Deva şi stru'
înfrăţită cu focul şi munca 1970 constituie şi pentru co bătută a industrializării socia răm peste 220 mărci de oţeluri prin plan, îndeosebi pe scama ţirea organizării şi moderni multe altele. crc
oamenilor au dat viaţă aces lectivul nostru anul de con liste, intensive a ţârii, indus şi 260 tipodimensiuni de creşterii indicilor de utilizare zării tuturor verigilor econo In ultimii patru ani, au pri
tui important obiectiv al cin fluenţă a două cincinale. Din trializare ce-şi trage seva dă laminate de calitate superioa a ugrcgatelor, unde dispunem mici noţlonale, ne dau temei fost date în folosinţă peste sk
cinalului. problematica ce ne stă in tătoare de forţă şi dinamism ră capabile să satisfacă în tot încă de suficiente rezerve. Dc sâ întrezărim şi pentru viitor 200 săli dc clasă, iar şcolile Iii
In această activitate febri faţă distingem necesitatea din producţia de metal. mai mare măsură nevoile e altfel, trebuie sâ menţionez menţinerea Hunedoorel în rin au fost dotate eu mobilier dc
lă, în condiţii care nu întot sporirii aportului propriu la Dincolo de sentimentul fi conomiei naţionale şi exigen câ sporurile de producţie la durile de frunte ale industriei şi material didactic în va cei
deauna ne-au fost favorabi creşterea producţiei de ener resc de mîndrie cc animă pe ţele exportului. fontă, oţel şi laminate se vor româneşti. loare de peste 15 milioane Iar
le, s-a scris o adevărată pa gie electrică care în 1970 vo oricare cetăţean al patriei, In Evoluţia spre randamente şi obţine totalmente fără a se Colectivul nostru de side- lei. Personalul didactic a Pf
gină do istorie, ce oglindeşte însuma la nivel de economie faţa unei asemenea realizări, eficienţă ridicată a fost mar construi noi capacităţi, prin rurgiştl păşeşte în ultimul an crescut; învăţătorii şi pro C»-
un crimpci din lupta multi naţională 35 miliarde kWh. noi sîderurgiştii hunedoreni cată de creşteri din cele mai mărirea Indicilor Intensivi şl de muncă al cincinalului ac fesorii noştri sînt stimaţi şi 10
milenară a omului cu natu Darea la timp in funcţiune a slntcm îndreptăţiţi sâ încer semnificative. In 1969, deşi extensivi de utilizare, perfec tual ştiindu-şi pc dc-a-n- preţuiţi, iar partidul şi sta IC»
ra pentru umanizarea aces grupurilor nr. 2 şi 3, atiVi- căm satisfacţii deosebite. In am realizat o producţie glo ţionarea tehnologiilor şi mo tregul măsura răspunderilor, tul s-au îngrijit şi se îngri 11 nu
teia din urmă. Anul 1969, pe gerea în cel mai scurt timp anii actualului cincinal, con bală cu aproape 1,8 miliarde dernizarea agregatelor exis a eforturilor şi greutăţilor jesc continuu sâ le creeze nizaix
care decurind l-am încheiat, a parametrilor proiectaţi, tribuţia Hunedoarei la dezvol lei moi mare ca în 1965 şi tente. ce-1 aşteaptă în producerea condiţii tot mai bune de larc
a fost pentru noi un an bo asigurarea tuturor condiţiilor tarea şi perfecţionarea pro s-au pus în funcţiune mari Aşa cum se subliniază tn celor trei milioane de tone muncă şi de trai Suflu,
gat in succese şi realizări de execuţie la grupul nr. 4 ducţiei dc metal s-a situat agregate siderurgice, forţa dc cuvîntarea rostita de secreta de oţel. Pe acest temei, pe garanţia
Aş aminti in ordine crono care în 1971 va produce din permanent peste nivelurile muncă a scăzut, fiind mai re rul general al partidului, to pasiunea şi hărnicia oomeni- Cele aproximativ 4100 de cutczâloot
logică doar citcva dintre ce plin, întregesc ansamblul stabilite. Prin construirea dc dusă astăzi cu 1 600 salarluţi varăşul Nicolae Ceauşescu la lor ne bizuim cu toată nă cadre didactice caic îşi des ce vor co
le mai importante: termi preocupărilor dc viitor,- a- noi capacităţi moderne în sec faţă de unul 1065. Aceasta mc recenta plenară a C. C. al dejdea cind ne angajăm ca făşoară activitatea' in şcoli la crearea
narea montării sistemului propic ziua cînd ..Steaua de toarele producţiei de fontă, reflectă în dinamismul acce P.C.R., sintem chemaţi sâ a metalul nostru să satisfacă le din judeţ contribuie per zaţici social
fierbător al primului cazan pe Mureş" va străluci in otel şr mai ales de laminate, lerat al productivităţii muncii, ducem o contribuţie substan — cantitativ şi calitativ — ce manent şi susţinut la înde sporirea pr<
şi efectuarea cu succes a toată plenitudinea puterii şi prin folosirea intensivă a a care va atinge în 1970 un ţială la creşterea eficienţei !a rinţele şi exigenţele progre plinirea întregului complex nici în rindu
probei hidraulice; punerea forţei sale. cestora, modernizarea tehno nivel de aproape 3 ori mai scara întregii economii, prin sului nostru economic. de măsuri elaborate dc mii.