Page 20 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 20
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 9 IANUARIE 1970
LONDRA 8 (Agerpres) —
Ample mişcări revendicative ale oamenilor Contractul de livrare a unor Intenţia Angliei de a livra Pierderi
rachete britanice „Tiger-Cat"
către emiratul Qatar, din Gol
ful Persic, anunţat miercuri rachete emiratului Qatar americane
la Londra, a suscitat o contro
muncii din ţările capitaliste versă în rîndul cercurilor po suscită controverse
litice din Marea Britanie. Unii
deputaţi şi-au făcut cunoscu
tă intenţia de a Interpela gu în Vietnam
vernul în legătură cu această
Aceste negocieri
tranzacţie îndată după ce par
colective
Guvernul britanic în dificultate „inacceptabile, o nouă majo sînt urmărite cu atenţie de re. lamentul îşi va relua lucrări blindate, un număr de avloa rată ca „stadiul preliminar*
rare a preţurilor în acest an
fiind certă. şi. de aceea, au prezentanţii altor sindicate a- Ic la 19 ianuarie Deputatul ne şi vedete de patrulare. al reluării negocierilor. SAIGON 8 (Agerpres). —
Potrivit purtătorului de cu-
Totodată, Ministerul de Ex
LONDRA 8 (Agerpres). — cu o durată de 15 zile, în 355 anunţat că nu este exclus un merieane.' deoarece, in 1970. laburist Frank Allaun a deci* terne britanic a făcut cunos vînt, scopul tratativelor este Un purtător de cuvint al Co
O amplă mişcare revendica de şcoli. Revendicări asemă „lock out” (sistarea activităţii) vor fi încheiate noi contracte rat că vînzarea de rachete u cut că o nouă fază a tratati de a defini ansamblul relaţi mandamentului american de
tivă se dezvoltă în Marea nătoare au formulat sindica în cazul în care sindicatul colective în industria cauciu nei ţâri mici. cum este Qata ilor viitoare anglo-libiene. ca la Saigon, citat de agenţia
Britanie. Oamenii muncii se tele marinarilor. 300 000 de nu-şi va reduce cererile plnă cului. a cărnii şi industria de rul. riscă să declanşeze « velor dintre Anglia şi Libia urmare a acordului intervenit Reuter, a declarat câ, in săp
opun intenţiei guvernului de lucrători din sectorul poştal, la 31 martie. automobile cursă a înarmărilor în regiu referitoare. între altele, la li în decembrie privitor la eva tămîna ce s-a încheiat la 3
a prelungi actuala politică de poliţiştii, muncitorii de la căi nea respectivă. vrarea a 200 de tancuri dc a
control a salariilor şi preţu ale industriei chimice. La în A fost paralizată activitatea în Argumentaţia guvernului salt de tipul „Chieftaîn*, va cuarea bazelor şi a trupelor ianuarie, forţele americane au
le ferate şi din uncie sectoare
rilor. In acest sens, biroul referă la faptul că Marea Bri începe în curînd. Purtătorul britanice din Libia pînâ la 31 înregistrat 65 de morţi şl 477
preţurilor şi veniturilor, în treprinderile producătoare de tanie îşi asumă in continuare de cuvint al Foreign Office- martie. de răniţi.
sărcinat să aplice politica automobile „Ford“ s-a anunţat ului a precizat că ambasado In acest context — transmi Potrivit surselor oficiale a
guvernamentală, a primit că in curînd vor începe nego bazinul Asturiei sarcina asigurării apărării e- rul britanic la Tripoli. Do te agenţia France Presse —
miercuri ordinul de a nu au cieri cu patronatul referitoa miratclor din Golful Persic. nald Maitland. a avut la înce informaţiile din Paris potrivit mericane, numărul total al
toriza sporirea salariilor de- re la cererea a 40 000 de an MADRID 8 (Agerpres). — de mineri care lucrează in aflate sub protecţia sa pînâ în putul acestei sâptâmîni o în cărora Franţa are in vedere pierderilor S.U.A. dc la 1 ia
clt cu un procent minim. gajaţi de creştere a salariilor. Agenţiile de presă relatează subteran afectează întreaga 1971. Acest fapt î-ar da drep trevedere cu ministrul libian livrarea către Liţ?ia doar a u nuarie 1961 şi pină la 3 Ia
Cerind* majorarea salariilor, că greva minerilor din bazi activitate a zonei miniere. tul — potrivit argumentaţiei al afacerilor externe. Salah nor avioane „Mirage" şi nu a nuarie 1970 se ridică la 40 044
cadrele didactice au anunţat Un ordin de grevă a fost lan nul carbonifer al Asturiei cu Bazinul Asturiei furnizează oficiale — de a dota teritori Bouessir, şi că această între unor tancuri au fost recepţio
pentru începutul sâptâminii sat şi de sindicatele funcţin- nonşte o amploare deosebită, aproximativ 70 la sută dîn în ile în cauză cu mijloacele de vedere trebuie să fie conside nate cu interes la Londra. de morţi şi 263 003 răniţi.
viitoare iniţierea unei greve narilor de la percepţie. mai ales în urma hotârîrii treaga cantitate de huilă şi 50 fensive pe care le consideră
luate de marea întreprindere la sută din producţia dc căr necesare.
Repercusiunile acţiunilor sindi „Hunosa", de a concedia pc bune a Spaniei. Autorităţile Ziarul „Financial Times" a propiere de Bagdad. Noul ae
orice muncitor care nu se pre spaniole, alarmate do acest daugă că contractul amintit ar
zintă la lucru pină simbătă. val de greve, consideră că o fi în acord cu tecomandârile > C U R I E R roport permite aterizarea şi
pe
decolarea a 110 avioane
cale din Italia > Această hotărîre a patronatu lungă a lucrului ar avea con unui expert britanic însărci oră; se menţionează totoda
întrerupere pe o perioadă mai
nat anul trecut cu studierea şl
de
întîmpin.Vâ
lui a fost
muncitori printr-o largă miş secinţe deosebit de negative precizarea nevoilor militare tă că, pentru realizarea sa,
ROMA 8. — Coresponden Intr-un comunicat dat pu care de solidaritate. întregul asupra economiei ţârii, mai ale viitoarei federaţii, care ar au fost necesare investiţii de
tul Agerpres, N. Puicea. trans blicităţii de Ministerul Mun bazm a) Asturiei a fost ales In momentul de faţă, urma să se creeze sub egida 41 milioane dolari.
mite ! La Ministerul Muncii al cii după întîlnire, se spune în miercuri paralizat practic de Marii Britanii şi cu participa In anul 1969. totalul producţiei agiirolc bulgaro a
Italiei a avut loc o întîlnire a tre altele că. după reglemen acţiunile greviste. Agenţia cînd guvernul a anunţat mă rea a şapte emirate. La Lon fost cu 7 la sută mai mare dccît în anul precedent. Tot 4 0 4
ministrului Carlo Donat-Cat- tarea principalelor conflicte France Presse precizează că suri pentru redresarea balan dra se precizează că Anglia a odată, val ou rea producţiei realizate de fiecare muncitor
tin cu conducerile celor *rei de muncă, în unele întreprin greva celor aproximativ 12 000 ţei de plăţi. livrat deja Qatarului vehicule din agricultură a depăşit în medie cu 200 dc leva pc Femeile au preluat joi „pu
mari centrale sindicale, în ca deri se asistă la promovarea cea a producţiei corespunzătoare din anul 1968. terea“ în orăşelul grec Mo-
drul căreia s-a examinat si unui gen dc reacţiune din noclissla, bărbaţii fiind con
semnat! în case şi obligaţi să
tuaţia economică şi socială, par»ea patronatului, care ma- gătească, să aibă grijă de co
după reînnoirea contractelor i festă tendinţa de a sc ex
de muncă, cu referire îndeo f inde şi pe plan judiciar. „An pii şi să facă curăţenie. Po
sebi la măsurile patronatului samblul situaţiei — se spune *>■ : gXVÄKlä Senatorul democrat ameri 4 0 4 trivit unei tradiţii, ale cărei
origini se pierd în
trecutul
împotriva unor participanţi Ja In comunicat — va fi analizat mm can, Eugene McCarthy, care foarte îndepărtat, în fiecare
acţiunile sindicale. Participan rapid, iar între timp titularul face o vizită în Uniunea So Un număr de 105 militanţi
ţii au discutat problema gene acestui minister îi va prezen vietică, a avut la 7 ianuarie albi/ şi porloricani, care s-au an, la 8 ianuarie, populara
orăşelului
procedează La a
rală a unor reforme de struc ta preşedintelui Consiliului de o întrevedere cu Ivan Spiri baricadat In urmă cu 11 zile ceasta pitorească inversare a
tură, care să vină in întîmpî- Miniştri sugestiile sale, me donov, preşedintele Sovietu Intr-o biserică din cartierul atribuţiilor. Orice bărbat care
narea cerinţelor maselor nite să ducă la destindere şi lui U.niuniî. şi cu lustas Pa- newyorkez Harlem, în spriji îndrăzneşte să iasă din casă
populare (locuinţe, reforma a normalizare". leţkis, preşedintele Sovietului nul cererilor de a se acorda în cursul acestei zile este îm
sistenţei sanitare, transportu Presa de joi semnalează un Naţionalităţilor al Sovietului ajutoare dc stat copiilor ne proşcat cu apă rece.
rile urbane ete.), şi au făcut adevâra» „val de denunţări“ Suprem al U.R.S.S.. anunţă voiaşi, au fost arestaţi
un schimb de păreri privind în faţa organelor de justiţie, agenţia TASS miercuri de poliţie şi aruncaţi
reînnoirea contractului de împotriva a mii de muncitori In Închisoare. La această ac 4 0 4
muncă at unor categorii de participanţi la acţiunile sindi 4 © 4 ţiune au participat peste 40 Potrivit statisticilor oficiale
salariaţi care continuă lupta cale. Se apreciază că numărul de poliţişti care au înlăturat
(personalul care deserveşte acestora se ridică — numai în Winy Brandt. cancelarul baricadele şi au spart porţile publicate de autorităţile ar-
gentinicne în urma catastrofei
mijloacele de transport in co Sicilia — la circa 7 000 şi că Republicii Federale a Germa de la intrarea în biserică. care s-a abătut duminică asu
mun etc.). Totodată, s-a sta vizează să atace cuceririle niei, a sosit joi la Tunis, du pra oraşului Mendoza, prin
bilit o nouă întîlnire pentru pă două săptămîni petrecute 4 0 4
săptămîna viitoare, care să obţinute de oamenii muncii în Insula Djarba. In capitala ruperea unui dig al barajului
„Frias“ , 40 de persoane şi-au
discute politica economică a Italieni în ultimele luni. prin tunisiană, el a avut întreve In Peninsula Mangîşlak. pierdut viaţa, iar alte 104 au
anului 1970. lupte dîrze. deri succesive cu primul mi (U.R.S.S), de pe litoralul es
nistru Bahl Ladgham, precum tic al Mării 'Caspice, a fost fost date dispărute. Se apre
Negocieri dificile şi cu ministrul de externe descoperită, in adîncuri, o fi ciază că aproximativ 1 000 de
locuitori au rămas fără adă
Habib Bourguiba jr.
sură a scoarţei
pămîntului,
prin care se degajă intens post. Alte 2 000 de persoane
W ASHINGTON 8 (Ager de muncă pentru următorii 4 0 * căldura din interiorul plane au fost adăpostite provizoriu
în şcoli şi în cazărmi.
pres). — Prima serie de ne trei ani. Negocierile se anun Ca şi în alte capitale vizi tei. O sondă forată aici pînă
gocieri colective din anul ţă dificile, deoarece sindicatul tate, sosirea lui Spiro Agnew, la adîncimea de 3 937 metri a
1970 a început miercuri la şoferilor revendică sporirea vicepreşedintele S.U.A., la permis să se înregistreze tem ♦ 0 4
Washington- îhtre reprezentan salariilor, îmbunătăţirea con Kuala Lumpur (Malayezia). a peratura record de 191 grade Asociaţia naţională a criti
ţii sindicatului şoferilor diţiilor de muncă şi asigura coincis cu masive demonstraţii Celsius. cilor cinematografici din Sta
(450 000 de membri) şi ai ce rea unei indemnizaţii speciale R.P. Mongolă. Vedere exterioară a centrului de televiziune din Ulan Bator. ale populaţiei, organizate în tele Unite a desemnat filmul
lor 12 000 de Întreprinderi de în cazul creşterii preţurilor. semn de protest împotriva po
transport, în vederea încheie Reprezentanţii patronatului liticii promovate de Adminis „Z“ al reglzoruîfiJoŢgrcc. Costa
Gravas, ca cea?imaa:ib.iină':pe*
rii unui nou contract colectiv consideră aceste revendicări traţia americană în această
Convorbiri regiune. liculâ a anului 1969. Aceeaşi
PAP
Agenţia
anun|ă
Se preconizează construcţia unei căi algero-tunisiene 4 0 4 că, la 24 ianuarie, la alegere fusese făcută şi la 29
decembrie 1969 de către Aso
Econ om ia Fran fei în fr-o Frqnţa ar intenţiona să-şi Düsseldorf se vor deschi ciaţia criticlilor de artă din
New York.
TUNIS 8 (Agerpres). —
ferate între Tanzania şi Zambia In capitala tunisiană au con reia locul in organele Uniunii de „Zilele economiei po
loneze'*, manifestare care
Occidentale (U.E.O.),
Europei
evo lu fie fa v o ra b ilă tinuat convorbirile dintre de punînd astfel capăt boicotului va dura pînă la 1 februa 4 0 4
legaţia algeriană, condusă dc datind de aproape un an, scrie rie Cu această ocazie. în S o c i e t a t e a americani
LU SAKA 8 (Agerpres). — nind conductei petroliere din agenţia A.P., citind surse di oraşul vest-german men „Search Fuodation inc.“ din
Concluziile şedinţei de miercuri a Consiliului de Mi- ministrul de externe, Abdela-
niştri al Franţei Preşedintele Zambiei, Ken tre Tanzania şi Zambia ziz Bouteflika, şl membrii gu plomatice. Se precizează insă ţionat va funcţiona o ex Washington a anunţat câ a
neth Kaunda, a făcut miercuri Kenneth Kaunda a menţio vernului Tunisiei. In cursul că acest lucru se va tntimpla poziţie de mărfuri de ex pus la dispoziţie un milion
PARIS C (Agerpres). — Tr. forturile pentru moderniza o declaraţie in faţa parlamen nat. totodată, că în curînd va întrevederilor, reprezentanţii numai cînd ministrul de ex port poloneze, precum şî dc dolari pentru organizarea
şedinţa de miercuri a Consi rea industriei sînt mulţumi tului, în care a arătat că re începe construcţia noii căi fe celor două ţâri au procedat la terne francez, Maurice Schu o expoziţie de carte, a unei expediţii in căutarea ves
liului de Miniştri al Franţei, toare. gimurile rasiste din Rhodesia rate dintre Tanzania şl Zam un schimb de păreri privind mann, îşi va asuma funcţia fişe şl mărci poştale. tigiilor „Arcîi lui Noe“ tn la
ministrul economici şi finan Preşedintele Georgcs Pom şi Republica Sud-Africană în bia. care va deschide mari situaţia internaţională şi în de preşedinte al Consiliului cul glacial din Muntele Ara
ţelor, Valery Giseard d’Esta- pidou a declarat la rîndul cearcă, prin metode violente, perspective de dezvoltare e mod special actuala conjunc Ministerial, probabil tn fe rat din Turcia. Expediţia va
ing. a apreciat drept satisfă său că prima fază a operaţi să împiedice realizarea planu conomică celor două ţâri. în- tură a lumii arabe. Totodată, bruarie sau martie. încerca In 1971 să topească un
cătoare actuala evoluţie eco unii „devalorizare“ s-a înche rilor dc dezvoltare economică lâturlnd definitiv greutăţile ei au stabilit modalităţile dc gheţar de 150 metri lungime
şi 33 metri lăţime pentru a
nomică a ţării. El a subliniat iat cu succes. Acum —a apre a ţării sale. El a relevat că. aplicare a tratatului de prie ♦ O * 4 0 4 degaja anumite fragmente de
Generalul Emile Bustani, co
că producţia înregistrează o ciat el — trebuie să sc profite la sfîrşitul lunii decembrie, a întlmpinale in prezent de tenie algero-tunisian, semnat mandantul şef al armatei li Salvaţi crocodilii! Aceasta lemn considerate a fi resturile
creştere care lasă să se între de conjunctura economică in nul trecut, grupuri de sabo Zambia In comercializarea recent ^ baneze, a fost trecut In rezer pare a fi noua deviză a re celebrei ambarcaţiuni biblice
ternaţională pentru a se putea/ produselor sale. El a subliniat S-a hotârit. dc asemenea, ca vă prlntr-o decizie a Consi giunii vestice australiene, un
vadă o evoluţie favorabilă şl tori din Rhodesia şi R.S.A. au diversele comisii mixte insti
aduce la îndeplinire toate c- că această perspectivă neliniş liului de Miniştri, de o anchetă a conchis câ 4 0 4
pe viitor. Giseard d’Estaing a biectivele Franţei în ce pri aruncat in aer o staţie de tuite conform prevederilor a In fruntea armatei libaneze ■sfnt necesare măsuri urgente
menţionat, de asemenea, că e- veşte dotarea economiei. pompare de Ja Iringa aparţi- teşte regimurile de la Preto cordului să se întrunească de a fost numit generalul Jean pentru a asigura supravieţui Marea comediană franceză
ria şi Salisbury, care .nu vor mai multe ori pentru rezolva-- Noujaim rea crocodililor de apă săra Sylvie a decedat miercuri in
mai putea exercita presiuni rea unor probleme de proce tă Vînarea lor s-a intensificat tr-un spital parizian. Ea era
dură, pină in luna mai, cînd atft de mult, Incit numărul în virstâ de 88 de ani.
asupra Zambiei, exploatînd ♦ O *
urmează să aibă loc o reuniu La sfîrşitul lunii decembrie, extrem de mic a) animalelor Consacrtndu-şi toată viaţa
Conferinţa internaţională pentru studierea eşantfoanelor lunare lipsa căilor de comunicaţie în ne algeriann-tunisiană la nivel în Belgia existau 47 370 de râmase în viaţă periclitează scenei şi ecranului, Sylvie a
această ţară. ministerial. şomeri totali şi 145 570 şomeri supravieţuirea speciei; fost remarcată îndeosebi in
parţiali. „Bătrlna doamnă indignată“ ,
Există apă pe suprafaţa Selenei? ♦ 0 + film Inspirat după o nuvelă
In urma atacului la un depozit de arme 4 0 4 . . . . de Bertolt Brecht, în este a
Greva minerilor americani, In Irak a fost inaugurat joi realizat o creaţie de neuitat,
declarată în semn de protest noul aeroport construit în a- la virsta de 83 de ani.
îiOUSTON 8 (Agerpres). — făşoară la Houston, susţin 1- bandonat teoria sa prin caro împotriva asasinării lui Jo
Primele concluzii după pre poteza că pe Lună nu a exis susţinea că mările şi oceane Şedinţa extraordinară a Consiliului seph Yablonskl, unul dintre
zentarea mai multor rapoarte tat niciodată apă. le lunare ar fi putut conţine liderii sindicatului minerilor
ale oamenilor de ştiinţă in In cadrul unei conferinţe apă ce s-ar fi evaporat însă in de Miniştri al Ciprului din S. U. A., s-a extins
cadrul Conferinţei internaţio de presă. dr. Harold Urey, lau decursul mileniilor. miercuri, numărul celor ce au Anul trecut, agricultura albaneză a realizat o pro
nale pentru studierea eşan- reat al Premiului Nobel pen De asemenea, dr. Samuel NICOSIA 8 (Agerpres). — râ, cinci arme automate. 80 de încetat lucrul ridiclndu-se în ducţie dc 3,2 ori mai mare decit in 1938. In ultimii ani,
tioanelor lunare, care se des tru chimie, a anunţat că a a- Epslein, chimist al Institutu Tntrunit in şedinţă extraordi grenade şi muniţii. Se preci prezent la peste 10 000. Greva au fost mărite suprafeţele insâmlnţate, au crescut su
lui de Tehnologie din Califor nară, Consiliul de Miniştri al zează că „Frontul Naţional“ afectează minele din statele prafeţele irigate şi au fost livrate cantităţi sporite de
nia, a subliniat că cei 1-12 de Ciprului a examinat miercuri este o organizaţie extremistă Pennsylvania, Ohio şl Virgi îngrăşăminte chimice.
savanţi reuniţi la Houston au situaţia creată în districtul nia. In bazinul carbonifer din
constatat că eşantioanele lu a ciprioţilor greci care se pro vestul Virginiel, unde Ya-
Limassol ca urmare a atacului nunţă pentru Enosis (alipirea
nare aduse de echipajul navei blonski se bucura de mari
întreprins asupra depozitului Ciprului la Grecia) şi condam
spaţiale „Apollo-11“ sînt bo de arme din localitatea Omod- nă politica actualului guvern simpatii, minerii au anunţat
că vor lupta pentru înceta
gate in oxigen, dar foarte să hos de către un grup aparţi- cipriot. Reuniunea guvernului rea lucrului în minele din în
race in hidrogen. Aceasta con nînd organizaţiei clandestine a fost condusă de Glafkos treaga ţară, pînă cînd vor fi
„Frontul Naţional“. Un comu Cleridis, preşedinte ad-inte- CURI ER ■
firmă teoria că pe suprafaţa descoperiţi asasinii liderului
nicat oficial dat publicităţii rlm, deoarece arhiepiscopul lor sindical.
Selenei nu ar exista apă. nici precizează că autorii atacului Makarios se află într-un tur
chiar în cantităţi infime. au luat din depozit o mitralie- neu In Africa de Est.
In fiecare an, la 6 ianua mocraţjlor Fostul partid de
Partidului
rie, conducătorii
Stuttgart in amintirea 0 reuniune care nu a mai fost protocolara guvernâmint ar încerca, pe
liber democrat din
R. F. a
căi ocolite, să pună capăt ac
la
Germaniei se întilncsc
tualei coaliţii şl să reediteze
pri
vechea formulă
politică de
mului congres al partidului guvernare U C.D.-P.L.D. Fap
care a avut loc aici in 1946. tul câ ziarele controlate de
Această manifestare are de democraţii. Orice dereglare trustul de presă Springer,
cele mai multe ori o semni tn P.L.D pune. implicit şi i Afirmînd câ reducerea la 5 occidentalc. altădată forţe tidului dîn Hessen a cerul ostil actualei coaliţii, i-au
ficaţie protocolară şi de a la sută a numărului de vo politice influente, să fie as excluderea lui, Mende Ac-, pus la dispoziţie lui Mende
ceea nu suscită dccît un in mediat, in discuţie actualul turi acordate P.L.D. în sep tăzi reduse Ja grupări mino tuala conducere a P.L.D. paginile lor pentru a criti
teres restrîns. Dc data aceas echilibru din Bundestagul tembrie anul trecut ar fi un re, fără nici un viitor. Pe susţine că tocmai anii in ca ca conducerea P.L.D nu este
ta, însă, ca a depăşit cadrul vest-german şi deci cel din avertisment serios dat parti plan extern. Mende a incer re liber-democraţii au fost un argument care poate fi
unei reuniuni de rutină, de guvernul Brandt-Sehecl. dului, Mendc consideră câ ar cat să conteste tocmai acele alături de Uniunea creştîn- trecut uşor cu vederea. Dar,
oarece întilnirea a constituit Ceea ee a polarizat inte fi necesară o revizuire a li- elemente realiste care se democratâ au determinat re aşa cum remarca şi ziarul
prilejul unor înfruntări di resul cercurilor politice gresul devenit aproape con londonez „Times“ , „Mende
recte între diferitele tendinţe vest-germane în Jurul reu stant la fiecare confruntare slăbind şi divi2înd partidul,
care se manifestă in prezent niunii de la Stuttgart a fost COMENTARIUL ZILEI electorală. Partizanii actua ar putea sâ-i aducă daune
în rîndurile liber-democraţi- duelul de presă dintre fostul lei coaliţii sînt de părere câ considerabile".
lor. lider al partidului, Erich guvernul Brandt-Scheel ofe
Mcndc. şi actualul lider şi ră partidului şansa unei re La încheierea reuniunii de
Atenţia pe care a acorda ministru dc externe, Walter niel sale. politice. Potrivit manifestă în politica aetua dresări De aceea reuniunea la Stuttgart, preşedintele
t-o opinia publftâ vest-ger- Scheel. duel care a avut loc majorităţii observatorilor, a- lei coaliţii şi pe care Schecl. partidului, Walter Scheel, a
manâ, şi nu numai ea, si (n zilele premergătoare rcu lît in politica internă, cit şi In calitatea sa de ministru de la Stuttgart a hotărît declarat câ actuala coaliţie
continuarea liniei politice de
tuaţiei din P.L.D. este pe de niunii Intr-o serie de inter în cea externă, părerile lui dc externe, le formulează o pînâ acum De asemenea, s-a va continua să existe pînâ la
plin justificată. Liber-dcmo- v'iuri şi articole publicate în Mendc ar prezenta paşi se ficial cerut încetarea oricărei dis alegerile generale din 1973.
craţii fonrX'azâ eu Partidul presa vest-germană. fostul rioşi înapoi In politica in pute publice privind actuala Acest lucru se va şti mal
social-democrat actuala coa şef al partidului a criticai ternă cl porneşte dc la vechi Argumentele lui Mende nu politică a partidului. precis după congresul parti
liţie guvernamentală vest- noua orientare a libcr-dc- postulate ale ..liberalismului şi-au găsit prea mulţi parti dului. care urmează să aibă
germană in care pentru pri mocraţilor, susţinind câ ca tradiţional", de mult peri zani. aşa câ fostul şef al Unii observatori susţin câ loc la sfîrşitul lunii iunie la
P.L.D s-a aflat la Stuttgarl
Uniunea
creştin-democratâ
ma oară după 20 de ani ma sc subordonează liniei poli mate, care au făcut ca ma oarecum izolat. Ba mai mult. _n-ar fi străină de divergen Düsseldorf.
joritatea o formează social- tice a social-demoeraţjlor. joritatea partidelor liberale organizaţia dc tineret a par ţele din rîndurile liber-dc- C. VARVARA
T IP A R U L : Inlresrii Der«
44 Oft?