Page 21 - Drumul_socialismului_1970_01

proletari din toate tarile, uniţi-VĂ! Redacţia
Anul XXII

Nr. 4670 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă
DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 15

10 ianuarie telefoane; redactor şef - 11588; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul­
1970 turó-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 j secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ¡ secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 ; telefon de
serviciu între orele 16-24 - 11585.
4 PAGINI, 30 BANI

0 datorie esenţială a comitetelor

si comisiilor de femei Un nou abataj

frontal în TELEX
H F I W « T A ţll exploatare

EDUCATIVE ÍN SPIRITUL RĂ8- in exploatare in primele zile DOCUMENTE INEDITE
La mina Aninoasa a intrat
din acest an un abataj fron­
tal dotat cu echipament me­ Recent, la Sighişoara
talic de susţinere. Tavanul au fost identificate patru
documente inedite,
pur-
acestei lucrări miniere este
EATA DL H i susţinut cu plasă de sirniă, tind semnătura lui IMihai
Viteazul, documente pre-
cxcluzindu-se in totalitate fo­
losirea materialului lemnos. zentînd o deosebită im­
Abatajul are o lungime a portantă ştiin|ifică.
documente
Cele patru
frontului de 28 metri, asigu- identificate în Arhivele
SI SOCIETATE rind o producţie medie zilni­ Sighişoarci, emise dc Mi-
că <le 240 tone de cărbune,
productivitatea muncii fiind hai in anii 1599 şi 1600,
cu 2,7 tone pe post mai ma­ şi purtîud semnătura au­
ELENA BORZA re dccît cea obţinută la me­ tografă şi sigiliul voivo­
preşedinta Comitetului judeţean toda de exploatare cu abata­ dul, reflectă politica
domnitorului dc apropie­
al femeilor je cameră. re şî atragere dc partea
Aici lucrează brigada con­ sa a unor comunităţi o-
dusă de minerul Traian Ni-
Intesificarea muncii de edu­ „Te cint şl te slăvesc Româ­ coară, care a şi obţinut pînă răşencşli şi comunale
caţie comunista a maselor nie", călătoria imaginară „O­ acum la nou) loc de muncă mai hogatc din această
largi populare, creşterea con­ raşe noi pe harta ţării". La parte a tării
tinuă a conştiinţei socialiste, Orăştie, comitetul orăşenesc a o producţie de peste 1 000 to­ Una din ultimele noutăţi tehnice ale mineritului din Valea Jiului este şi Staţia de degazare de la E.M. Lupeni. Cle aduc dovcîi supli­
a nivelului ideologic, a dez­ organizat o serie de acţiuni ne de cărbune. Imaginea înfăţişează un aspect din hala pompelor de vid. Foto : V. ONOIU mentare privind politica
voltării orizontului cultural interesante împreună cu bi­ internă a lui Mihai Vi­
reprezintă o cerinţă de mare blioteca. Menţionăm între a­ teazul în Transilvania,
însemnătate a etapei actuale. cestea serile literare „Vîrste- complctînd cu noi aspec­
Omul epocii socialiste tinde le patriei" şi „Din literatura te concrete activitatea pe
ţ,pre o dezvoltare multilatera­ eliberării". care voivodul a desfă­
lă. are o viaţă spirituală tot In întreprinderi şi instituţii, RIGUROZITATE $1 EFICIENŢĂ şurat-o în cci mai prodi-
mai bogată, tot mai variată, comisiile femeilor au spriji­ gioşi ani ni domniei sale.
manifestă vădite preocupări nit comitetele sindicatelor in
’pentru cunoaşterea celor mal atragerea femeilor la cursuri­ NOI TIPURI
noi realizări ale ştiinţei. le de calificare şi ridicarea ca­
Sub Îndrumarea Comitetului lificării, au organizat activi­ DC CEASORNICE
judeţean de partid, biroul Co­ tăţi educative pentru sporirea TOATE COMPARTIMENTELE PRODUCŢIEI
mitetului judeţean al femeilor răspunderii salariatelor faţă La Fabrica dc ceasuri
Hunedoara şi-a stabilit ca o­ de sarcinile din producţie, fo­ din Arad au intrat în
biective principale ale activi­ losirea integrală a timpului producţia dc scrie noi
tăţii cultural-educative în rin­ de lucru. Întărirea disciplinei Sarcina trasată de partid de tipuri dc ceasornice, exe­
dul femeilor popularizarea şl în muncă. Preocupări mai a acţiona pe toate căile în cutate inlr-o gamă variH-
cunoaşterea de către acestea deosebite pentru calificarea vederea reducerii consumului Efortul propriu m reducerea Mai multe laminate lâ dc modele, culori şi
a documentelor de partid şi femeilor există, în ultima pe­ de cocs a fost primită cu larg dimensiuni şi dotate cu
de stat, a hotârîrilor celui de rioadă, în sectorul cooperaţiei interes şi a întrunit adeziunea de calitate diferite accesorii care Ic
al X-lea Congres al P.C.H., meşteşugăreşti La cooperati­ sporesc utililatea. Prin­
răspîndirea cunoştinţelor ate- vele din Deva, Hunedoara. Că- tuturor furnaliştilor de la Câ- tre acestea sc numără şi
ist-ştiinţifice şi de cultură ge­ Jan, Orăştie. Haţeg au fost ca­ lan In spiritul hotârîrilor ple­ consumului de cocs se cere superioară un ceas decorativ dc ca­
nerală, întărirea educaţiei pa­ lificate la locul de muncă pe­ narei CC al P CR. din de­ Creşterea producţiei de meră, un deşteptător eu
triotice şi cetăţeneşti. ste 350 de femei în meseriile: cembrie, pe baza posibilităţi­ laminate, livrarea acestora calendar, unul cu averti­
Marile evenimente politice ţesătoare, croitorese, tricote- lor şi experienţei de care dis­ către beneficiarii din ţară zor muzical şi un mini-
din anul 19C9 — Congresul al re etc. Planul de perspectivă punem. s-a stabilit prin plan şi la export in condiţii ca­ ccas cu sonerie reglabilă.
X-lea al PCR. şi aniversarea al U.J.C M. prevede deschide­ să realizăm în acest an un litative superioare şi redu­ O dată cu diversifica­
a 25 de ani de la eliberarea rea unor noi secţii de ţesut consum specific de 890 kilo­ susţinut de forurile tutelare cerea consumului de mclal rea producţiei, fahrica dc
patriei — au captat majori­ covoare, marochinărie, modă, krame de cocs pe tona de constituie coordonatele dc ceasuri din Arad şi-a
tatea manifestărilor cultural- în Ilia, Deva, Hunedoara, Va­ fontă. Cifra reprezintă un con­ sporit şi numărul bene­
educative pe care le-am între­ lea Jiului. sum mai mic decît realizările cat, de pe o bază nu tocmai bază ale activităţii pe anul ficiarilor externi, produ­
prins. Expunerile ; „România In cooperativele agricole de anului trecut de 51.1 kg pe promiţătoare. In cursul anu­ de fier în încărcătura furna­ in curs a colectivului lami­ sele sale fiind solicitate
socialistă — înfăptuiri şi producţie, preocuparea comi­ tonă. ceea ce. raportat la pro­ Nota redacţiei lelor ridică sau micşorează norului „650" de la Hune­ în acest an in Anglia,
jerspective", „Bilanţul unui siilor de femei a fost îndrep­ ducţia pe 1970 a uzinei, echi­ lui trecut, ca urmare a unor consumul specific de cocs cu doara. Grecia, Israel şi în alte
sfert de veac de adinei trans­ tată îndeosebi spre atragerea valează cu o economie efecti­ greutăţi de aprovizionare cu Strădaniile la care s-au an­ cel puţin 1,5 la sută, atlt mi­ In vederea realizării a­ ţâri, unde vor fi expor­
formări revoluţionare" au fă­ cooperatoarelor la cursurile a­ vă de peste 10 000 tone cocs. materie primă şi a unei de­ gajat furnaliştii de la Călan nisterul cît şi centrala mani­ cestor obiective, laminalo- tate peste 25 000 ceasuri,
cut obiectul unor manifestări grozootehnice şi de aprofunda­ Menţionez că aceasta este cea fecţiuni tehnice, în primul se­ sint, incontestabil, valoroase. festă tendinţa diminuării scoa­ rii şi-au propus să îmbună­ cu 10 000 niai multe docil
culturale cu femeile in clu­ re a cunoştinţelor. Ca urma­ mai redusă normă de consum mestru, am consumat supli­ Dar concretizarea lor în con­ terii de metal în încărcătura tăţească metodologia dc in 1969
buri. casc de cultură, la lecto­ re, din cei 1 400 cursanţi în­ stabilită pînă acum la furna­ mentar I 500 tone cocs Motiv sumuri reduse de cocs nu este furnalelor de Ia Călan. programare a producţiei, să
ratele de cultură generală. scrişi la cursuri, 800 sînt fe­ lele noastre. in plus să declanşăm în 1970 posibilă atita vreme cit efor­ Survin apoi numeroase şl reducă durata schimbării
Mult apreciate de femei au mei. Comparînd însă datele Deşi dimensiunile, dificul­ o acţiune viguroasă şi eficace tul propriu al furnaliştilor nu serioase dificultăţi de aprovi­ cajelor şi timpul dc opriri F O T B A L
fost. de asemenea, montajele sUitistice pe ani de ¡nvăţâmînt tăţile şi caracterul deosebit pe întreaga filieră a reducerii este susţinut energic de foru­ zionare care exercită o presi­ accidentale, asigurînd un CU CINE VA JUCA
audio-vizuale „Cîntare Româ­ (anul III 402 femei, anul II de mobilizator al acestei sar­ consumului specific. rile tutelare. une permanentă asupra mer­ ritm susţinut dc laminare r o m A n i a I n g r u p a ?
niei socialiste", „Bogăţii şi 286 şi anul I 111 femei) se cini sînt fără precedent la Principala direcţie spre Conducerea Ministerului In­ sului furnalelor. Dacă în ce şi prin aceasta sporirea in­
frumuseţi din judeţul Hune­ constată o scădere a număru­ noi, ţin să precizez că am a­ care ne îndreptăm atenţia dustriei Metalurgice ' cunoaşte priveşte insuficienţa minereu­ dicilor intensivi si exten­ Astă scară, în jurul o-
doara", „Ocrotirea mamei şi lui cooperatoarelor cuprinse bordat cu luciditate şi răspun­ este îmbunătăţirea calităţii cu precizie câ realizarea nor­ lui există unele motive plau­ sivi de utilizare cu 0.13 şi
copilului în Republica Socia­ la învăţămînt. Această scăde­ dere norma de consum plani­ încărcăturii furnalelor, prin mei de consum de 898 kg de zibile. apare cu totul inexpli­ respectiv 0.1 la sută. reî 22,45 (ora Bucureşti),
va avea loc în sala de
listă România", cu ajutorul re nu este cu nimic justifica­ realizarea în 1970 a unui pro­ cocs pe tona de fontă la Că­ cabilă lipsa calcarului. La Hu­ Pentru asigurarea unui
cărora au fost transpuse In tă. Se impune, deci, mai mul­ ficată. considerînd-o pe deplin cent de scoatere de 44.8 li lan trebuie să fie însoţită de nedoara s-au luat unele mă­ nivel calitativ superior al festivităţi „Salonul Inde­
Imagini unele dintre cele mai tă preocupare pentru râspin- realizabilă. Aceasta, bineînţe­ sulă fier. Această problemă măsuri corespunzătoare pe li­ suri pentru acoperirea unei producţiei, reducerea con­ pendenţei", a hotelului
importante realizări din con­ les. cu condiţia creării tuturnr nia asigurării unor materii părţi din deficitul existent la sumului de melal şi satis­ „IMaria Isabcl" din Ciu­
strucţia socialistă în ţară şi dirca cunoştinţelor agrozooteh­ premiselor tehnice, materiale esenţială ţine de competenţi prime de calitate şi în^-canti- Călan, iar de la minister, în facerea cerinţelor benefi­ dad dc Mcxico, tragerea
centralei şi ministerului nos­
la sor|i pentru alcătuirea
in judeţ. nice în rîndul femeilor coope­ şi organizatorice necesare, a- tru care trebuie să asigure o tăţi suficiente. Ministerul In­ urma unor insistente apeluri ciarilor, laminalorii dc la celor 4 grupe ale turneu­
La Brad. comitetul orăşe­ ratoare. Comisiile femeilor tît din partea noastră cit şi a să nu şi-a onorat această e- ale conducerii uzinei, s-a pro­ ,,G50'' acordă o atentîc spo­
nesc. împreună cu casa de forurilor de resort — Centra­ balanţă de minereuri de struc­ lementarâ obligaţie, iar con­ mis îndreptarea lucrurilor. So­ rită respectării prescripţii­ lui final al campionatu­
cultură, au organizat in faţa la industrială Hunedoara şi tură şi calitate corespunză­ ducerea Centralei industriale luţiile de moment nu sînt de lui mondial dc fotbal
femeilor simpozionul „Hune­ Ministerul Industriei Metalur­ toare. Tot în domeniul mate­ Hunedoara s-a îngrijit prea natură să ofere garanţii de lor tehnologice şi structurii Ceremonia va fi trans­
doara socialistă în creaţia (CONtlNUMC IN PAO, o Z o> gice. riilor prime, menţionez con­ puţin de situaţia materiilor durată. sortimentale programate, misă în direct, în cele
Ecriitorilor", scara literară In ce ne priveşte, pornim la strucţia staţiei de eoneasare- prime pentru Călan. Aprovizionarea furnalelor, intensificării finisării cali­ 16 ţări calificate pentru
realizarea consumului planîfî- snrtare a minereurilor, ce va Urmarea se poate deduce ca de altfel a tuturor agrega­ tative a laminatelor, extin­ turneul final.
fî pusă în funcţiune în tri­ din cele relatate de tovarăşul derii laminării la lungimi
mestrul IIT. influenţînd pozi­ Nicolae Pilly. Dar nu numai telor siderurgice, nu este o fixe şi multiple, gospodăririi
chestiune conjuncturalâ şi de
tiv atit creşterea indicilor de atic. Directorul uzinei, tova­ aceea se impune lichidarea judicioase a metalului
utilizare la furnale cit şî re­ răşul Drukcr Adotf şl ingine­ grabnică a anomaliilor exis­
n 'nteriorul ziarului ducerea consumului de cocs. rul şef adjunct, Ion Stoicoi, tente. Materiile prime cores­
De asemenea, am stabilit să
punzătoare cantitativ şi calita­
au prezentat redacţiei stări de
de
contractăm numai calcar
lucruri ce nu cadrează cu mo­
dul in care trebuie să se des­ tiv constituie principalul su­
port material al întregii ac­
NICOLAE PILLY făşoare activitatea de produc­ ţiuni de reducere a consumu­
SINDICATUL TREBUIE SA-ŞI SPUNĂ MAI HOTARlT CUVlNTUL IN CREAREA CLIMA­ ţie la furnale.
şeful secţiei furnale lui de cocs şi in acest sens
TULUI DE DISCIPLINA Urina „Victoria’' Colon Balanţa minereurilor nu este se cere făcut totul, pe toată
încă precizată sub raport can­ ierarhia răspunderilor, înce-
LA CONFLUENŢA TALENTULUI CU DĂRUIREA titativ şi al structurii calita­ pînd cu secţia de furnale a
tive. Deşi se cunoaşte şi se uzinei din Călan şi pînă la
REPORTAJUL : ITINERAR SOVIETIC recunoaşte câ fiecare procent centrala industrială şi minister.
crearea serviciului de deran­ cesare şi de solicitate s-au zidarul de la deranjamente a­ în casă. După cinci zile au re­ sau instalaţii care a fost ne­
jamente — ne confirmă tova­ strecurat erori care conduc la re şi el o normă şi un plan clamat din nou. Inginerul şef cesară din cau2â exploatării
LA I.G.C.L. răşul Viorel Râceanu, prim- nemulţumirea cetăţenilor. de îndeplinit — ne sugerează al întreprinderii a rămas foar­ necorespunzâtoare. se suportă
vicepreşedinte al Comitetului Cum slnt organizate aceste maistrul instalator Ştefan Mo- te contrariat de acest lucru dc către chiriaşi. Cum se în-
In cadrul întreprinderilor executiv al Consiliului popu­ servicii ? Cel de la I.G.C.L. goşan de la serviciul deranja­ Fusese informat câ lucrarea timplâ în mareo majoritate a
de gospodărie locativâ au luat lar municipal Hunedoara. Deva e încadrat cu 17 instala­ mente al I.G.C.L. Hunedoara. s-a făcut de mult. Ulterior s-a cazurilor ? Vine meseriaşul,
fiinţă servicii de remediere a Situaţia are însă şi un re­ tori de diverse specialităţi. 2 De acord şi cu una şi cu al­ dovedit câ in acel timp, nici repară defecţiunea, completea­
deranjamentelor. A fost sa­ vers. Un cetăţean reclamă câ canalagii şi 3 zidari. Cel de nu existase măcar tablă în ză pe loc situaţia dc lucrări
tisfăcută în acest fel o nece­ au venit instalatorii şi i-au ta; adică de acord cu afirma­ magazia I.G.C.L. şi îi cere locatarului s-o con­
sitate acută în exploatarea şî spart peretele sau mozaicul, la I.G.C.L. Hunedoara numără ţiile, căci cu faptul câ cctăţea- Dacă la capitolul operativi- firme Mai întotdeauna loca­
întreţinerea fondului locativ. tarul e dezinformat spunin-
Crearea. încadrarea lor cu du-i-se câ I.G.C.L. suportă
personal a constituit, desigur, costul reparaţiei. Confirmînd
o problemă pentru fiecare situaţia de lucrări cl nu ştie
I.G.C.L., o problemă pe care col mai adesea ce materiale,
aceste întreprinderi au rezol­ Drumul spre operativ şi echitabil cu ce caracteristici şi ce di­
vat-o Principiul de funcţiona­ mensiuni au fost folosite, căci
re a serviciilor respective a partea din bonul dc lucru cu
fost conceput foarte simplu. extrasul de materiale e com­
Cetăţeanul anunţă la telefo­ pletată la Deva. ulterior, şi
nul dispecerului defecţiunea şi pe loc dar foarte confuz la
comunică ora la care ponte fi al serviciului de remediere a Hunedoara. Neavînd elemente In curind un nou tablou de distribuţie a energiei electrice
găsit acasă. Vin lucrătorii. în precise după care să facă cal- va lua drumul Uzinei de preparare Gurabarzo. Ultimele verifi­
multe cazuri chiar în aceeaşi culaţia cel care calculează si­ cări ale instalaţiei sînt făcute de şeful de echipă loan Mun-
zi, repară stricăciunea şi în­ tuaţia de lucrări, alege din teanu din cadrul sectorului electric.
tocmesc pc ioc situaţia de lu­ lista sau catalogul de preţuri Foto : O. VIRGIL
crări. Am greşi dacă am spu­ deranjamentelor mai trebuie netezit ceea ce-i mai convenabil
ne câ lucrurile nu se petrec pentru preţul de cost ul în­
astfel în mai mult de 75 la treprinderii. Aşa se face câ
sută din cazuri. Volumul in­ înlocuirea unei porţiuni de
tervenţiilor nu e de loc mic. circa 40 cm de ţeavâ de plumb
La I.G.C.L. Deva de pildă, au reparat defecţiunea de 10 instalatori. 6 canalagii şi nul aşteaptă o săptâminâ cu tate lucrurile stau aşa cum presiune la chiuvetă il costă De la Universitatea serală
intr-un an s-au efectuat peste instalaţie, dar zidarul n-a ve­ un zidar. Pentru oricine e spărtura deschisă in perete am arătat, suportarea costului pe cetăţeanul Târâban Abel
3 000. iar la I.G.C.L. Hune­ nit decît după mult timp şi simplă explicaţia de ce vine sau pardoseală nu mui slntem reparaţiilor şi al intervenţiilor din blocul X 3 din Hunedoara de marxism-leninism Deva
doara peste 4 500. după repetate insistenţe. Altul zidarul abia după o sâptămînâ de acord. O contradicţie exis­ e o veşnică sursă de nemulţu­ 57 de lei ! In cazul descris e
— Nu avem deranjamente reclamă câ a fost taxat cu tă, iar cel chemat s-o înlătu­ miri pentru cetăţeni. Şi a- vorba de o eroare evidentă la
restanţă — ne-au asigurat cei contracostul unei reparaţii ca­ să repare unde a spart insta­ re nu e altul decit I G.C.L. ccasta din cauză câ nu se cu­ încadrarea lucrării în articolul Programul zilei de luni 12 ianuarie 1970.
doi dispeceri — Gheorghe Cri- re cade în sarcina proprieta­ latorul. Iată insă şi un caz în care noaşte sau nu se respectă le­ de catalog. DEZBATERI Ia tema :
şan de la I.G.C.L. Deva şi Ma­ rului. Am putea, desigur, — Zidarii de la deranjamen­ dezinformarea încurcă şi mai gea. In legea 10/1968 care sta­ ION CIOCLEI „PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE POLITICII EXTERNE A
rin Drăghici de la I.G.C.L, concretiza cu nume, fapte şi te sînt luaţi şi duşi la alte lu­ râu lucrurile. Locatarii din bileşte raporturile şi obligaţi­
Hunedoara. adrese afirmaţia. crări — ne spune dispecerul imobilul de la nr. 10 clin Pia­ ile reciproce ale proprietari­ PARTIDULUI Şl STATULUI NOSTRU"
— Numărul reclamaţiilor de Prima concluzie, deci. e că ţa Unirii Deva au sesizat câ lor şi chiriaşilor .se spune clar Dezbaterile se organizează pe grupe de studiu,
această natură a scăzut simţi­ în organizarea şi funcţionarea de la Deva, vîntul a desprins tabla de pe câ orice reparaţie interioară L . u zam în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" - Deva
tor la consiliul popular de la serviciilor acestora atlt de ne- — Trebuie să vă gîndiţi câ acoperiş din care cauză plouă sau exterioară, de construcţii
Programul începe la orele 18.