Page 22 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 TO DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBÀTÀ 10 IANUARIE 1970

Sindicatul trebuie să-şi spună

Creste zes- Veşnicul îndrăgostit
»
mai hotărît cuvîntul în crea­ trea tehnică
de teatru

a agriculturii
rea climatului de disciplină trale de amatori din Simerio nescu este molipsitor. Este plă­
Optimismul lui Aurel Mari-
Instructorul
formaţiilor teo
şi Hunedoara, Aurel Marines cut sâ I asculţi, depănindu-şi
In fiecare an sc îmbucă- amintirile din teatru.
ţeşte zestreo ichnică a agri­ cu, este cunoscut, desigur, in
culturii, coca cc permite lumea artistică din judeţ. In - Cine poale uita vreodată
Rezultatele muncii colectivu­ porţie dc 93,47 la sută. S-au în­ tetului sindicatului să organize­ creşterea gradului dc meca- trecere prin Simerio, profitind o piesă ca „Trandoiini roşii*
lui, consemnate de darea de registrat 1 fli>4 orc-oin dc ab­ ze vizite la domiciliul celor bol­ nizore a lucrărilor în unită­ şl de faptul câ sfirşîtul anului o lui Zahoria Birsan. in care
seamă, sînt bune: planul pro­ senţe nemolivüte. Nu s-au pre­ navi Este şi un control, dar şi ţile ugricolc deservite do că­ trecut a coincis cu aniversa­ opăreau Nottara, Aristide Dn-
ducţiei globale ţi marfă pe a­ zentat la lucru muncitori ca un prilej de a vedea condiţiile tre IM.A. rea împlinirii a 150 de ani de melriad şi tînârul — pe o-
nul trecut a fost îndeplinit în­ Marin Dinu. Terezia Szabo, An. in care trăiesc salariaţii, de a-i Conform planului dc dota­ ta reprezentarea primei piese tunci - George Vraco ? Cu
că de la 11 decembrie, iar sar­ ghcl Vonicu şi alţii, dar au lip­ ajuta cînd au nevoie de o în­ re, în acest un întreprinderi­ de teotru în limba romană, om unii din marii noştri actori am
cina de creştere a productivită­ sit nemotivat şi Aron Cosmcs- grijire mni deosebită le dc mecanizare a agricul­ ţinut neapărat să cunosc moi fost prieten, pe alţii l-am vă­
ţii muncii in proporţie de 102.7 cu. şeful serviciului aprovizio­ Discuţiile în cadrul conferin­ turii din judeţul nostru vor Indeaproope o porte din opi­ zut ju:ind in roluri episodice
la sulă. nare şl Inginerul Viorcl David. ţei s-au oprit pe larg asupra primi un număr dc 34 trac­ niile. experlenţo, glodurile a* Maxlmllion, Tony Bulandro,
Şi, totuşi, delegaţii la confe­ Absenţele nemotivate echivalea­ celei de-a doua laturi a ordinii toare noi, din care 17 pen­ cestul om. Mârioaro Voicutescu, Venturo,
rinţa sindicatului Întreprinderii ză cu 9 oameni lipsă din pro­ şi disciplinei : grija faţă de tru lucrări in Ic* umicullură, ...Şi OŞO l om găsit intr-o Agepsina Mocri, Ion Morines-
dc materiale de construcţii Bir- ducţie timp dc o lună. Cit de condiţiile dc muncă, faţă de 6 cu dublă tracţiune pentru seară la Clubul sindicatelor cit. Petre Liciu. Cei de ozi ie
cea pentru darea de seamă şi mult dăunează absenţele nemo- întreţinerea utilajelor şi insta­ pomicultură, 5 pentru executa­ din Simerio. Venise mol de­ calcă pe urme Mă bucură
alegeri s-au oprit doar in trea­ laţiilor, faţă dc bunurile ob­ rea lucrărilor in pantă şi u­ vreme şi-şi aştepta „elevii". nespus de mult cînd citesc sau
căt asupra lor. Obiectul princi­ şteşti. La secţia de teracotă din nul pentru viticultură Tot­ Aurel Morinescu instruieşte in aud despre succesele obţinute
pal al dezbaterilor l-au consti­ Deva, la alimentarea cuptorului odată este prevăzut ca parcul
tuit întronarea unui climat de nr. 2 de la secţia de vată mine­ dc utilaje să sc mărească cu
ordine şi disciplină fermă în rală şi în alte puncte sc mun­ 26 prese dc balotul, 9 încăr­
întreprindere — ordine şi disci­ Alegeri în ceşte în condiţii grele (arătau Impunâtoarea instalare din fotografie este foorfeca outo- cătoare pi votante cu grei fer, La confluenta
plină în înţelesul complex al Petru Zoica, Octavian Ciortea), matâ a bluminguluî 1 300 mm de la Hunedoara. Sub forţa 47 remorci, combine dc siloz
acestui deziderat major al eco­ la unele instalaţii şi utilaje au cuţitelor ei, blumurile calde sini debitate şi trimise mai depar­ şi alte maşini destinate legu-
nomiei noastre — şi modalită­ organizaţiile loc dese defecţiuni mecanice te, pe calea cu role, in fluxul laminării. micullurii. talentului cu dăruirea
ţile în care sindicatul (comite­ pentru că reparaţiile sc fac pe Foto : V. ONOIU
tul, grupele sindicale) poate şi apucate (loan Bodea, Gheorghe
trebuie să-şi aducă contribuţia sindicale Onicaş) şl din această cauză
la formarea unei opinii intran­ sînt rebuturi pe care oamenii momentul de faţă trei forma­ de actorii noştri în ţară sau
sigente fată de lipsuri şi de le resimt la salariu (lefrem Las- ţii de teotru : cea a elevilor în străinătate. Acum, cînd s-ou
responsabilitate in muncă. S-a câu), vestiarele sc uflâ Intr-o si­ de Io şcoala generală, forma­ împlinit 150 de ani de la pre­
simtit, pregnant, din cuvîntul tuaţie cu totul necorespunzâtoa- Executarea la timp a lucrărilor agricole ţia „mare* a clubului din Si­ miera piesei „Hecuba" de Eu-
delegaţilor — muncitori, maiş­ rc, cu Instalaţii distruse.
tivate a reieşit pregnant din si­ merio şi echipa de teatru a ripîde, ce s-o jucat pe scena
tri, ingineri sau directorul uni­
tuaţia din ziua de 7 ianuarie Este drept că principala răs­ Casei de cultură din Hunedoo- din piaţa „Cişmeaua Roşie" de
tăţii — înţelegerea matură a
a.c. etnd soţii Ion şi Adeln pundere pentru condiţiile de ro. pe Podul Mogoşoalei, putem
spiritului documentelor recentei Zdrăneuţ nu au venit la lucru muncă, starea de întreţinere a Privindu-I, nu-ţl vine sa crezi afirma că om reollzat îndem­
plenare a C.C. al P.C.R , a eu- şi a trebuit să fie oprită timp utilajelor, respectarea progra­ asigură obţinerea unor producţii sporite că are şopleiecl de ani. E­ nul lui lancu Văcârescu rostit
vinlârii rostite cu acest prilej de un schimb o linie tehnologi­ mului de reparaţii ctc. revine nergic, spiritual, ca şi acum o cu acest prilej : „V-am dat
de tovarăşul Nieolae Ceouşescu, că de la secţia vaiâ minera.*, comitetului de direcţie, celor jumolale de veac, c*od o de- teatru, vi-l păziţi [ Ca un lă­
precum şi o importanţei sarci­ picrzîndu-se 6 tone de produse. care conduc şi organizează pro­
nilor economice pe acest an. Pe Ifngă absenţele nemotiva­ ducţia. Dar nici sindicatul nu butot pe scenă intr-un mic rol caş de muze / Cu el curînd
veţi fi vestiţi / Prin veşti de­
dintr-o piesă de Vosile Alec-
Un delegat spunea: Sarcinile te, la dezorganizarea producţiei poate sta pasiv; el trebuie să-şi la toate culturile sandri. parte duse / ...”
pe acest an sînt mari. Ele cer contribuie şi concediile medicale spună cuvîntul în comitetul de
să lucrăm aşa cum trebuie din de o zi-douâ. In multe cazuri direcţie. Dragostea foţâ de teatru a Vorbeşte cu pasiune Aurel
primele zile ale anului Şi pen­ acordate cu uşurinţă de medi­ — Dacă în comitetul de di­ am putut obţine rezultate tot moştenit-o de Io părinţii sol. Marinesca despre teotru. De
tru aceasta să întărim discipli­ cii de circumscripţie de la recţie, comitetul sindicatului Este ştiut eâ numai in mă­ minte şi ce cantităţi să admi­ aşu dc bune )a toate culturi­ Momo, actriţa Florica Steres- tot ceea ce l-a legat de sce­
na şi răspunderea la toti fac­ Sîntandrci sau Cristur. (prin preşedinte) a ridicat une­ sura in care este folosit de nistrăm la fiecare categorie de le? Pentru că dacă arăturile cu, a lost socieloră o Teatru­ nă. Despre roluri, despre cel
torii. j Tovarăşii Olimpiu Matei, Sil­ le probleme, nu în aceeaşi mă­ către fiecare unitate coopera­ teren şi plantă cultivată. s-au făcut la timp, terenul s-a lui Naţional din Craiova in­ pe care-l instruieşte şl mal
tistă potenţialul productiv al
Dacă pâmintul este îngrăşat
Intr-adevăr la I.M.C. Bîrcea viu Anghcl. losif Kallo, Petru sură a urmărit felul cum se a­ pâmîntului sporeşte şi pro­ şi lucrat la timp. in condiţii îngrăşat şi însâminţat în con­ tre anii 1920—1937, iar tatăl puţin despre el. Totuşi, am a ­
Zoica. Gheorghe Resiga şi alţi său, Costicâ Morinescu sufleur flat câ, in afară de munco de
este momentul ca disciplina, or­ plică propunerile muncitorilor ducţia cereaiicră, cresc veni­ agrotehnice corespunzătoare, diţii bune, lucrările de între­
vorbitori au arătat ce n a făcut şî de aceea tot vorbim despre ol ocefuiaşi teatru. In anul instruire propriu-zisă, tot el
dinea, responsabilitatea să fie sindicatul şi ce trebuie să facă aceleaşi deficienţe — arăta un turile cooperativei, sporeşte a­ nu se poate să nu-ţi dea roa­ ţinere nu s-au executat la timp 1916 Aurel Morinescu intră confecţionează decorurile, re­
ridicate la nivelul exigentelor în această direcţie. Adunările delegat. portul agriculturii cooperatis­ de bogate Acest lucru II de­ şi în unde locuri s-a făcut lu­ la Conservatorul de artă dra­ cuzita, e sufleur, regizor, in­
cru dc mintuialâ. La această
aprovizionarea
monstrează cu
prisosinţă în­
te la
popu­
actuale. Şi iată de ce : grupelor sindicale s-au ţinut Comitetul sindicatului are da­ laţiei cu produse agroalimen- săşi experienţa noastră pro­ situaţie neplăcută s-a ajuns matică din Bucureşti, Io clasa terpret, organizator de spec­
sporadic, la unele secţii (tera­ condusă de actriţa Marla Fi- tacole şi lipeşte chiar şi a­
Anul trecut indicele dc utili­ toria primordială dc a urmări tare şi a industriei cu materii prie. Anul trecut am avut pentru că nu toti membrii co­
cotă Deva) nu s-au linul cu lu­ lolti. Primul război mondial a fişe în localităţile unde dă
zare a fondului dc timp ma­ nile, iar în cadrul tor nu s-a modul cum se înfăptuiesc pro­ prime. In măsura in care planificat să obţinem o pro­ operativei vin la lucru. nu întrerupt însă o carieră ce se reprezentaţii cu artiştii ama­
xim a fost realizat doar în pro- luat poziţie fermă faţă de in- punerile legate de îmbunătăţi­ cresc producţiile şi veniturile, ducţie medic de 8 400 kg car­ pun umărul in aceeaşi măsură anunţo prodigioasă. . tori. Toate acestea la şapte­
pentru a spori an dc an avu­
rea condiţiilor de muncă, de a
disciplinaţi. ¡n aceeaşi măsură sporesc şi tofi la hectar şi 2 300 kg la Dar pasiunea din tinereţe zeci de ani I
fi deosebit de receptiv faţă de ciştigurile personale ale fiecă­ porumb. Producţiile realizate ţia noastră obştească
— In această problemă — părerile şi opiniile oamenilor rui cooperator depăşesc cu mult prevederile. S-a vorbit mult că se iau nu l a părăsit. Dovada o con­ Privesc Io ceas. Afară se n-
sublinia un vorbitor — nu este muncii şi, totodată, să determi­ La cartofi am obţinut 12 000 măsuri împotriva celor care stituie premiul întîî pe ţară ob­ serose de mult şl începeou sâ
Şi la noi sînt posibilităţi ca
suficient să ia poziţie numai ne comitetul de direcţie, con­ să obţinem rezultate mni bu­ kg. iar Ia porumb 4 786 kg la nu participă la muncă, care ţinut in anul 1942, cînd o in­ sosească actorii — o mo ton.
repetiţiile fa „Toke.
Au loc
Drumul şefii dc secţie sau maiştrii. în­ ducerile secţiilor să facă totul ne la toate culturile. Dar a hectar în terenuri ncirigate. aduc astfel pagube cooperati­ terpretat. ca amator, rolul Ion lanke şi Cadăr". Cînd ne des­
tregul colectiv de muncă tre­
desfăşurării
vei. dar nu s-a făcut nimic.
din „Năpasta* de I L. Coro-
pentru asigurarea
producţii
Am obţinut aceste
spune şi a nu face nimic pen­
buie să
combată
indisciplina
frumoase pentru că am ales
pentru că, din cauza absenţe­ procesului de producţie, în con­ tru ca aceste posibilităţi să terenul şi planta premergă­ Şi după cum sc vede toleran­ giale, premiu cu atît mal va­ părţim. mâ invită sâ vin nea­
ţa, îngăduinţa se soldează cu
diţii optime de securitate şi i-
loros cu cit juriul care l-a a­
părat la premieră.
devină realităţi, să fie valo­
spre se pierde producţie, dar sînt gienâ a muncii. Aici nu mai rificate pe deplin, cu eficien­ toare cca mai potrivită, am pagube. Apreciez ca foarte cordat era format din Victor Şi ceva mai lîrziu, gîndindu-
lor nemotlvute, nu numai că
mâ la discuţia avutâ cu a­
suprasolicitaţi ceilalţi membri este loc de tocmeală j ţă maximă, înseamnă să ,,baţi arat, îngrăşat şi însâminţat la juste şi oportune măsurile sta­ Ion Popa, Liviu Rebreonu şl cest veşnic îndrăgostit de tea­
bilite în această privinţă prin
timp, iar lucrările dc întreţi­
Mihoil Sorbul l
apa in piuă de pomană” . Pâ-
operativ ai formaţiilor, nu H se pot a­ cea a constituit o adevărată mintul are un anumit poten­ nere s-au făcut atunci cînd au Hotărîrea plenarei Consiliului - Astăzi se discută mult tru. cu omul pentru care sce­
Conferinţa dc la I.M.C. Bîr­
corda de multe ori zilele dc o-
Uniunii Naţionale a C A P.
dihnâ pentru munca prestată şcoală de stil şi metode de ţial, cl se împarte in mai mul­ trebuit Este foarte just ca ccl care despre oso-zlsa „criză o tea­ na şi elevii instruiţi de el au
în zile de repaus (unitatea lu­ te categorii. Noi sintem datori Trebuie să spun însă că la prin nepurticiparca la muncă, trului". Eu personal nu cred constituit o o doua familie,
crează cu foo continuu — n.n.). muncă proprii organizaţiei sin­ alte culturi nu am realizat necxecutarea la timp a lucră­ în aso cevo. mol ales că am mi-am amintit de cuvintele al­
planul, că uncie s-au depre­
In ce priveşte depistarea ca­ dicale să ştim ce-i trebuie pâmîntu­ rilor încredinţate adlicc pagu­ ocazia să văd numeroşi ar­ tistului poporului Radu Beli-
lUftMAll 0<N MG. t) zurilor de bolnavi simulanţi, lui pentru ca să ne dea roade ciat şi ca atare unitatea şi be. să răspundă material De tişti amatori, copil sau vîrst- gon : „Sînt convins că dacă
conferinţa a recomandat comi­ I. MIRZA mai multe, ce fel de îngrăşă­ noi am păgubit. Dar de ce nu asemenea, consider câ e bine nici. care vin seară de seară n-ar moi râmîne decît trei oa­
ca color care nu fac numărul la repetiţii, care au indrăa't meni pe pâmînt, unul din ei
Cc aspect îmbracă în an­ teatrul, şi desore ce „criză" ar do un spectacol, îbr tei-
samblu practica aceasta ? dc zile calendaristice stabilit s-ar putea vorbi cînd veiî în lolţi doi l-ar privi !“ . .
Calculul costurilor înclină se­ de adunarea generală sâ li se unele localităţi sălile pline de
rios către interesele între­ reducă loturile proporţional spectatori ? C. DROZD
prinderii dc gospodărie loca- Efor im! propriu pentru reducerea cu numărul de zile calendaris­
tivâ. Cetăţeanul simte ori nu tice lucrate, iar celor care nu
simte că a fost taxat cu 4-5 pârtiei pâ la lucru sâ nu li se
lei în plus (alteori cu mai dea lot în folosinţă.
mult), face sau nu face gă­ Traducerea în viaţă a mă­
lăgie pentru aceasta Dar leu surilor adoptate de plenara
Consiliului Uniunii Naţionale
cu leu ciupit astfel aduce un consumului
cîştig fără bătaie de cap în­ a C A P. va contribui la îm­
bunătăţirea organizării, plani­
treprinderii.
ficării, normării şi retribuirii
Sintein pentru ca între­
prinderile care vin în contact rului dc cel puţin 940 grade, terea Indicilor de utilizare şi folosirea cocsului pentru în­ muncii în fiecare cooperativă
cu populaţia să realizeze be­ iar la furnalul nr 1. după diminuarea necesarului decor«, călzire, măsură prin care agricolă, va duce la punerea
neficii cit mai mart, dar ser­ intrarea în funcţiune a cau- vom experimenta prcreduce- scontăm să recuperăm in ju­ in valoare a posibilităţilor cc
vind cinstit şi prompt popu­ perelor noi. să ridicăm tem­ rea minereului indian şi com­ rul a 25 de tone de cocs pe Ic avem în sporirea producţiei
laţia, nu prin exchibiţii greu peratura la 1 100 grade faţă portarea acestuia in furnale, lună Alte măsuri se referă şi a veniturilor cooperativei.
de controlat în actele de evi­ calitatea întîî, cu granuluţia dc 810 cît este in prezent precum şi utilizarea energici la reducerea cantităţii de praf
denţă primară 30—70 mm. In fine. date fiind Concomitent eu aceasta, electrice la supraîncălzirea şi de mărunt rezultat la ciu- AUREL SIBIŞAN
Cetăţeanul I.A. din blocul condiţiile de iarnă, nc-am pro­ acrului insuflat Avem de a ruirca cocsului. diminuarea brigadier de cîmp la C A P.
D0 din Deva a chemat servi-' pus să asigurăm stocurile mi­ sintem preocupaţi dc creşte­ semenca in vedere asigurarea cantităţii de fontă ncvanda- Foit
ciul de deranjamente să con­ nime dc minereuri, cocs şi rea cantităţii dc gaz metan unui regim optimizat al tu­ bilâ, a deşeurilor de la elabo­
state dc ec îi curge apă pe calcar, care potrivit normati­ introdus în furnale prin gurile turor parametrilor tehnolo­ rarea şi turnarea fontei
un perete din bucătărie Era velor în vigoare trebuie să a- de vint Arest lucru îl vom
realiza prin creşterea tempe- gici dc funcţionare ai furna­ O dată cu determinarea fi­
vorba dc o conductă deterio­ coperc necesarul pentru 45 zi­ lelor.
rată din "motive independen­ le. raluriî aerului, precum şi prin nală a tuturor condiţiilor teh- Simpozion
te de locatari. S-a făcut re­ punerea în funcţiune a unei Desfăşurarea cu bune re­ nieo-materiale de lucru pen­
Regretabil este că. deşi n-
paraţia, omul a confirmat-o provizionarea cu materii pri­ instalaţii de preîneâlzire a ga zultate a acţiunii dc reducere tru 1970, vom reconsidera mă­
şi pe baza confirmării sale me condiţionează hotârîlor zului metan la 500 grade îna­ a consumului de cocs este surile preconizate si vom tre­ în seara zilei de 7 ianuarie,
asociaţia de locatari « fost intea Introducerii lui în fur­ condiţionată în bună măsură ce la noi acţiuni In această la clubul tineretului din Gcoa_
mersul furnalelor, deci suc­ giu a avut loc un simpozion
taxată cu contracostul. cesul acţiunii de reducere a nale. fapt ee va mări consu­ dc gestionarea. manipularea direcţie. !n înfăptuirea aces­ cu tema „Judeţul Hunedoara
La rindul său, asociaţia l-a mul ru 4—5 la sută faţă dc şi gospodărirea judicioasă a tei sarcini de marc răspunde­
taxat pe locatarul I.A. care consumului de cocs, ministe­ insuflarca obişnuită. Dară se acestui preţios rombustihil re deşi nu am pornit de pe in anii cincinalului“ . Discuţi­
rul dc resort n-a soluţionat ile din cadrul simpozionului
nu avea altă vină decît că are în vedere eâ fiecărui pro­ pentru economie. Dc aceea baze suficient de încurajatoa­
anunţase la timp pc proprie­ această problemă esenţială cent de gaz metan introdus nc-am şi propus să facem tot re. colectivul nostru dc furno- — urmărite cu viu interes de
tar că undeva integritatea Lâsînd la o parte dificultă­ în furnale îi corespunde o eco­ cc ne stă in putinţă pentru Iişti conducerea secţiei, orga­ numeroşi tineri — au fost
ţile privind aprovizionarea cu susţinute de către Simina Sa-
(mobilului e periclitată Men­ nomie la consumul specific înlăturarea oricăror pierderi. nizaţia de partid îşi manifes­
ţionăm : c un 'caz din şute minereu, mă simt obligat să de cocs in jur de 0.9 la şuti, S-au luat măsuri pentru cin- tă încrederea în forţele şi moilescu, directoarea căminu­
de cazuri asemănătoare. Cine, arăt că In aceste prime zile vedem cit dc oportună apare târirea exactă a cocsului in­ capacitatea de mobilizare, do­ lui cultural, medicul Dan Ga-
lu şi Gheorghe Lefter, cerce­
la urma urmelor, şl în ce fel ale anului ducem o lipsă a această măsură trat în uzină si sc va urmări rinţa de a depăşi dificultăţile tător la Staţiunea experimen­
trebuie să hotărască dacă cută de calcar, ccca ec ne în scopul perfecţionării con­ permanent drumul acestuia prezentului şi afirmarea fur­ tală Geoagiu Fabrica de stîlpi hidraulici Vulcan. Una din părţile com­
costul unei reparaţii se su­ provoacă serionse perturbaţii din staţia Câlan Răi pînă la nalelor de la Câlan ca sursă ponente ale noului tip de stilp hidraulic este şi capul pistonu­
portă de către proprietar sau in producţie Astfel, din cau tinue a proceselor tehnologice locul de descărcare Tn întrea­ reală de economisire a cocsu­ SABIN BAIŞANU lui, o piesă de mare precizie în executarea căreia strungarul
de chiriaş, adică dacă e bine za utilizării calcarului neco­ şi. mai cu seamă, a acelor la­ ga uzină, inclusiv Ia silozu­ lui pentru economia naţiona­ secretar al Comitetului Nieolae lacob dovedeşte o bună pregătire profesională.
aplicată legea ? respunzător calitativ, aproape turi care condiţionează creş­ rile furnalelor, sc interzice lă. comunal de partid Geoagiu
— In cazurile în care lu­ s-n dublat consumul dîn acest
crătorul nostru apreciază că mnterial şi. ce-i m«i grav. nu­
e vorba de o defecţiune la mai în 5 zile dc lucru am con
care chiriaşul n-are nici o sumat peste normativ 112 tone
vină. e chemat fondul locativ de cocs Chestiunea este aşa­ rea muncii de educaţie In rîn- cadreazâ în ansamblul de mă­
să constate aceasta— ne spu­ dar eît sc poate de presantă dul femeilor de la oraşe. suri luate de partidul şi statul
ne tov. Gheorghe Crişan şi considerăm de datoria con­ Ca obiective principale subli­ nostru In vederea ridicării ni­
închipuiţi-vă că din .1-4 000 ducerii Centralei industriale niem; studierea aprofundată a velului de trai al populaţiei.
de intervenţii pc an. la un Hunedoara si a Ministerului documentelor Congresului al Avem datoria să desfăşurăm o
sfert e nevoie să se facă Industriei Metalurgice să în­ X-lea al P.C.R, ale plenarei intensă activitate polltico-edu-
constatare de către fondul lo­ treprindă măsuri energice m Comitetului Central al partldu- catlvâ în rindul femeilor sala­
cativ. Cu cc sarcină s-a în­ urgente pentru redresarea si­ tilltatea, este necesar ca, în ciclu de convorbiri între femei a lucrătoarelor din comerţ, sau lui din 10-13 decembrie 1969, In riate pentru înţelegerea clară a
cărcat sau a fost încărcat tuaţiei. continuare, comitetele orăşeneşti şi medici, pe cartiere şl între­ a educaţiei practice gospodă­ scopul sporirii contribuţiei fe­ acestor măsuri, care asigură o
serviciul acesta î Că e real­ şi municipale ale femeilor sâ se prinderi, au ocupat un loo în­ reşti. in localităţile din Valea meilor la înfăptuirea politicii proporţie mai justă intre veni­
mente depăşit dc ea, o dove­ Un capitol important în ca­ preocupe de mobilizarea la a­ semnat în această perioadă Jiului, alături de probleme ju­ partidului şi statului şi subordo­ turile diferitelor categorii de
desc anomalii dc natura ce­ drul acţiunilor noastre îl con­ ceste expuneri îndeosebi a fe­ In ansamblu, activitatea dc ridice, un loo însemnat trebuie narea întregii activităţi înde­ cetăţeni, în raport cu stadiul
lei descrise Nu s-a gîndit ni­ stituie reparaţia capitală a vor trebui sâ propună consiliilor meilor casnice şl a mamelor cu râspfndirc a cunoştinţelor cul- «â ocupe şi cele de educaţie plinirii sarcinilor din producţie, actual al dezvoltării economi­
meni că împuternicirea dc a furnalului nr. 1, care datori­ de conducere ale C A P. şi să copii mici şi dc virstâ şcolară. tural-ştiinţilice în rindul femei­ patriotică, estetică şi sanitară. intensificarea muncii de râspîn- ce, cu posibilităţile materiale
constata, bineînţeles în condi­ tă gradului avansat de uzu­ Organize/.e Împreună cu condu­ Alături de lectorate, expune­ lor a înregistrat rezultate bune, La Haţeg se lucrea/.A mult cu dire a cunoştinţelor profesional- ale societăţii noastre, cu contri­
ţiile unui control serios, poa­ ră consumă mai mult cu circa cerile căminelor culturale con­ rile, simpozioanele, dezbaterile nu atît sub raport cantitativ, cît femeile prin intermediul şcoli­ ştiinţiflce şi de cultură genera­ buţia concretă a fiecărui cetă­
te fi acordată chiar oameni­ 40 kg cocs pc tona de fontă sultaţii ştiinţifice pe teme de pc diferite teme, consultaţiile mal ales calitativ. O analiză lor şi dc aceea acţiunile peda­ lă, diversificarea activităţilor ţean în creaţia de bunuri ma­
lor din serviciul deranja­ decit furnalul nr. 2. Nc-am legumicultura, zootehnie, cultu­ ştiinţifice, emisiunile de la sta­ mai detaliată a acestui sector gogice au prioritate. cultural-educative in raport cu teriale şi spirituale.
mente. La Hunedoara lucru­ prevăzut ca pînă la 30 iunie ra marc, forme de activitate ca­ ţiile de radioficare, consfătuiri­ evidenţiază însă unele neajun­ cerinţele spirituale ale femei­ Comisiile femeilor din coope­
rile s-au simplificat S-a a­ să terminăm toate pregătirile, re contribuie in mare măsură le organizate de comitetele fe­ suri care pot şi trebuie să fie Atît comitetele orăşeneşti cît lor, educarea acestora In direc­ rativele agricole de producţie
juns la concluzia „cn gros", astfel ca lucrările de repara­ la cunoaşterea metodelor îna­ meilor, in colaborare cu insti­ şi cele comunale practică de ţia cunoaşterii şi respectării le­ trebuie sâ dea un ajutor con­
că ţoale defecţiunile legate ţii să înceapă imediat şi să intate in cultura plantelor, în tuţiile de cultură, au contribuit înlăturate. Ne referim, In pri­ multe ori metoda de a organi­ galităţii socialiste, păstrării şi cret specialiştilor şî consiliilor
dc coloanele sau conductele nu depăşească 4r> zile Tot la creşterea şl îngrijirea animale­ la dezvoltarea orizontului cul­ mul rtnd, la aria de cuprinde­ za activităţi culturale fără o dezvoltării avutului obştesc. dc conducere pentru buna func­
dc scurgere din p.v.c. se su­ furnalul nr 1, un rol deose­ lor Mai multă atenţie trebuie tural al femeilor. Remarcăm în­ re a sferei tematice care râmi- cunoaştere, In prealabil, a ce­ Comitetele municipale şi oră­ ţionare a învâţâmîntului agro­
portă dc locatari (informaţia bit de important îl va avea sâ acordăm educaţiei coopera­ deosebi eficacitatea unor mani­ nc şi In prezent tributară u­ rinţelor reale de cultură ale fe­ şeneşti ale femeilor se vor pre­ zootehnic. sâ acţioneze pentru
nc-o dă dispecerul Marin construirea a trei oaupere noi, toarelor în spiritul apărării şi festări de amploare organizate nor laturi ale educaţiei. meilor. in această direcţie tre­ ocupa mai îndeaproape de buna pregătirea profesională a mem­
Drăghici. dar ea e In contra­ cu schimbarea amplasamentu­ păstrării avutului obştesc, al de comitetele femeilor cum a buie sâ manifestăm mai multă funcţionare a lectoratelor de brelor cooperatoare. Ansamblul
dicţie cu cea pe care ne-o lui Punerea în funcţiune a a- creşterii răspunderii pentru în­ fost simpozionul organizat la Din analiza situaţiei existen­ preocupare, să cunoaştem bine cultură generală, a cercurilor de măsuri stabilite de recenta
dă maistrul instalator Ştefan ccstor agregate va conduce la tărirea economică a C.A.P. Deva pe teme pcd«gogice „Creş­ te rezultă câ cea mai marc pon­ specificul localităţilor, preferin­ de artă populară şi activităţi­ plenară a C.C, al P.C.R., pentru
Mogoşan). creşterea indicelui dc utili­ O problemă importantă, care terea şi educarea copiilor — dere o au manifestările pe te­ ţele de ordin spiritual ale fe­ lor practice deschise pe lingă îmbunătăţirea multilaterală a
Ce am vrea să se reţină zare a furnalului la 1.34 tone a stat în preocuparea biroului principala preocupare a mame­ casele de cultură şl cluburi. activităţii în agricultură şi ma­
din cele arătate pînă aici ? fontă pc mc volum util şi la Comitetului nostru judeţean, a lor", acţiunea pe marginea fil­ me politice, urmate imediat de meilor, pe baza cărora sâ ini­ Comisiile femeilor din între­ jorarea pensiilor ţăranilor co­
£ Crearea serviciilor de fost organizarea unor acţiuni mului „Neînţelesul" la Brad, ci­ cele pe teme de educaţie peda­ ţiem acţiuni concrete. prinderile industriale, comerţ şi operatori trebuie sâ facă obiec­
deranjamente răspunde unor economisirea a 8 000 tone cocs interesante şi atractive pentru clul de manifestări pentru tine­ gogică şi cetăţenească, fiind a­ Pentru organizarea şl desfă­ cooperaţia meşteşugărească au tul unor multiple manifestări
nevoi majore ale 1 G.C L şi pc an. râspîndirea ştiinţei şi culturii, rele fete iniţiat la Orăştie. Un proape în totalitate neglijată de datoria să sprijine în continua­ de popularizare fn scopul mobi­
locatarilor, dar modul cum Pentru furnalele noastre, ri­ în acest scop, pentru femeile ciclu de activităţi s-a organizat şurarea muncii politice şl cul­ re conducerile întreprinderilor lizării cooperatoarelor la creşte­
slnt controlate şi îndrumate dicarea temperaturii aerului din oraşe s-au organizat 29 lec­ şi în oraşele din Valea Jiului către comitetele femeilor edu­ tul al-educative tn lunile de Iar­ în acţiunea de calificare şi ri­ rea producţiei agricole, sporirea
nu asigură încă o servire insuflat si creşterea corespun­ torate de cultură generală a pe tema întăririi familiei, jntro caţia ateist-ştiinţificâ, propagan­ nă există un plan de măsuri dicare a calificării profesiona­ averii obşteşti, dezvoltarea eco­
operativă; zătoare a consumului de gaz căror tematică cuprinde proble­ care evidenţiem procesul cine­ da agrozootehnică, educaţia e­ cuprinzător, în care sînt evi­ le, sâ Iniţieze noi activităţi de nomică şi socială a satului so­
q Evidenta primară pe ca­ metan constituie una din ma­ me de educaţie cetăţenească, matografic „Prietenei^", precum tică şi estetică. Comitetul mu­ educare în vederea sporirii răs­ cialist.
re o ţin dovedeşte că se tin­ rile rezerve pentru micşorarea denţiate sarcinile organizaţiilor punderii femeilor pentru înde­ In lunile de iarnă, ca şl în
de a se realiza prin interme consumului specific de cocs. pedagogică, sanitară. In gene­ şi întllnirîle cu Jurişti, pc ace­ nicipal Deva, de pildă, insistă de masă şi obşteşti fn lumina plinirea exemplară a sarcinilor continuare, comitetele şi comi­
diul lor ciştiguri facile in In anul care a trecut, tempe­ ral. activitatea lectoratelor se eaşi temă, ţinute In cartierele foarte mult şî aproape în tota­ documentelor de partid şi de din producţie. Jn această peri­ siile de femei au datoria, ca
folosul întreprinderii de gos­ ratura medie a aerului insu desfăşoară tn condiţii bune. oraşelor Petroşani şi Lupenî, litate pe educaţia pedagogică, stat. In acest plan sloi reflec­ oadă se încheie acţiunea de ex­ printr-o mai strînsâ colaborare
podărie locativă, lucru cu ca fiat a fost in medie de numai Pentru ca programele şî, in ge­ La Hunedoara, activităţile pe deşi la Deva există cerinţe pen­ perimentare a noului sistem de cu alţi factori de răspundere,
re nu poate fi nimeni de a­ 812 grade în acest an nc-am tate şi măsurile ce trebuie lua­ salarizare şi majorarea salari­ sâ ridice pe o treaptă mai înal­
cord. propus să asigurăm la furna­ neral, activitatea la lectorate probleme de sănătate şi igienă, tru intensificarea educaţiei a­ te de către Comitetul judeţean ilor in toate sectoarele de acti­ tă întreaga activitate de educa­
lul nr 2 o temperatură a ae- să-şi dovedească Intr-adevăr u- materializate sub forma unul teiste, a pregătirii profesionale al femeilor pentru îmbunătăţi­ vitate. Această acţiune se în- ţie a masei largi de femei.