Page 24 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 24
PAG. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI - SÎMBÂTA 10 IANUARIE 1970
Au început lucrările reuniunii P.C. Francez şi-a reafir întrunirea Direcţiunii
P. C. Italian Vesti din
Consiliului Ministerial al U.E.O. mat hotărîrea de a ROMA 9 — Corespondentul
Agerpres, N Puicea. transmi
te : Joi s-a întrunit Direcţiu
BRUXELLES 9 (Agerpres) terile asupra acestor proble
Vineri şi-a început lucrările la me, urmlnd ca. în continuare, contribui la unitatea nea Partidului Comunist Ita
Bruxelles, sub preşedinţi«! mi participanţii la această reu lian sub preşedinţia lui Luigi
nistrului de externe belgian. niune să ia în discuţie pro Longo, secretarul general al
Pierre Harmcl. reuniunea Con blemele economice, atenţia P.C.I., pentru a examina ac
siliului Ministerial al Uniunii fiind reţinută di.* evoluţia re stingi! franceze tuala situaţie politică din ţa
Europei Occidentale (U.E.O) laţiilor dintre CE.E. si Marca ră. Direcţiunea P C I. a hotâ- socialiste
— organism care grupează ce Britanic rît convocarea Comitetului
le sase târî membre ale Pie Rcferindu-se la această ches PARIS 9 — Corespondentul ccmbrie anul trecut. Biroul Central al partidului şi a Co
ţei comune şl Marea Britanic. tiune. ministrul dc externe Agerpres, Al Ghcorghiu. Politic al P.C.F. sc declarase misiei Centrale de Control, la
Franţa, care s-n retras de a 14 ianuarie, pentru a discuta £ Prezidiul Academiei de
britanic, Michael Slcwnrt, ca transmite : Partidul Comunist gata pentru orice intilnire cu
proape un an din majoritatea re conduce delegaţia ţârii snic Francez a reafirmat hotărîrea „problemele dezvoltării parti Ştiinţe a U.R.SS. a decernat
organismelor U.E.O., nu par la această sesiune, a declarat, sa de a contribui la unitatea reprezentanţii diverselor for dului si Federaţiei Tineretu medalia de aur „Lomonosov"
maţiuni democrate in vederea
ticipă nici la actuala sesiune pe onul 1969 academicianului
la sosirea sa în rapilala Bel stingii franceze Biroul Poli unei acţiuni care să ducă la e lui Comunist. în legătură cu
Prima zi a dezbaterilor a fost giei. câ ncgoricrilc privind a tic al P.C.F. a adresat o scri laborarea unui program co acţiunile muncitoreşti şi situa ECUADOR. Aspect de la primul seminar „lenin şi clasa mun sovietic Nikolai Semenov şi
consacrată examinării proble derarea Marii Britanii la Pia soare Partidului Socialist. Con mun de guvernare, care să citoare ecuadorionă" în cadrul manifestărilor consacrate cen sovontului italian Giulio Natta.
melor privind relaţiile Est- ţa comună ar putea începe cel venţiei cluburilor republicane, deschidă calea socialismului ţia actuală din Italia”. tenarului naşterii lui Lenin. pentru realizările lor remar
cabile în domeniul chimiei fi
Vest. situaţia din Orientul A mai lîrziu la mijlocul acestui Partidului Socialist Unificat şi şi să instaureze o democraţie zice şi ol chimiei polimerilor.
an sau poate chiar mai devre Partidului Radical-Socialist, in nouă. De la acea dată, P.C.F.
propiat şi conflictul din N i Academicianul Semenov
me El a exprimai dorinţa An caro propune organizarea unei
geria. In şedinţa de sîmbătâ gliei ca Franţa sâ-si reia locul reuniuni comune pentru defi si Partidul socialist au publi Ample acţiuni revendicative este unul din întemeietorii
dimineaţa vor continua dezba In organismele U E O. nirea condiţiilor unei acţiuni cat o declaraţie comună în şcolii sovietice de chimie fi
concertate pentru progres so care anunţă câ vor începe con zică. El o dezvoltat teoria fi
zică a aşa numitelor reacţii
cial. democraţie şi socialism vorbiri asupra condiţiilor fun chimice în lanţ şi a pus bazele
Biroul Politie al P.C.F. rea damentale ale unui acord poli studiului modern ol proble
O d e cla ra ţie a prim ului firmă din nou că este gata să tic. aiirmînd câ numai unirea in ţările capitaliste melor teoriei arderii şi explo
participe la orice intîlnire ea- forţelor stingii ar putea oferi ziei.
Medalia „Lomonosov" este
m inistru al G re c ie i re ar favoriza unirea forţelor opiniei publice franceze per S.U.A. prinzind 4 800 de muncitori puternică mişcare revendica ceo mai înaltă distincţie pe
stîngii franceze. spectiva înfăptuirii aspiraţi Stocurile de minereu Je tivă vizind sporirea salariilor care o conferă anual Acode-
NEW YORK 9 (Agerpres). -
ATENA 9. — Coresponden punzând unei Întrebări în le După cum sc ştie la 11 de- ilor populare. fier din portul dc exportare Guvernul însă nu sc arată dis mia de Ştiinţe a U.R.S.S. pen
tul Agerpres, Al. Cimpcanu. gâtură cu poziţia guvernului Peste 20 000 de mineri din Narvick (Norvegia*) sînt prac pus să vină in întimpinaren tru lucrări de o valoare deo
transmite : Intr-un interviu :i- grer faţă dc „frontul naţional” Pcnnsylvania. Virginîa de vest tic epuizate S o c i e t a t e a acestor revendicări. sebită în sfera ştiinţelor na
cordat corespondentului din şi alic organizaţii antiguver- şi Oh io part icipă la grevele L.K.A.B va fi obligată ca. în Astfel, primul ministru Ho- turii sau sociale
Atena al postului de radio Ni nnmcnlnlc din Cipru. Papa încheierea anchetei judiciare declanşate în semn de protest curînd. să întrerupă livrării^ rold Wilşon. eu prilejul unei
cosia, primul ministru al Gre dopoulos a spus : .Acţiunile u împotriva asasinării lui Jo de minereu de fier către elien conferinţe dc presă ţinute Ia ^ Anul trecut, fabrica de
ciei, Papadopoubs. a dezminţit nor asemenea organizaţii sint seph Yablonski, membru al ţii străini. Bl.ickburn, a pus in gardă sa ciment din oroşuf Trbovlie o
informaţiile potrivit cărora pe deplin condamnate de noi. in „afacerea Kennedy“ conducerii Sindicatului mine lariaţii britanici, dcctarind câ realizat o producţie de 200 000
guvernul grec ar sprijini «acti întrucît ele nu numai câ nu. rilor din S.U.A. MAREA BRITANIE guvernul său sc va strădui tone ciment. Planul de dez
vitatea organizaţiilor clande*. promovează interesele naţio WASHINGTON 9 (Ager Ultimii martori sînt cinci Ancheta începută pentru e voltare prevede ca in onul
tine „Unioniste” din Cipru, nale ale Ciprului, dar, dimpo preş) Ancheta judiciară des bărbaţi şi cinci tinere care lucidarea împrejurărilor cri LONDRA 9 (Agerpres) — „să pună capăt revendicărilor 1972 oceostă întreprindere
mei sâvîrşitc 1«! Clarksville nu
care au reînviat vechiul pro trivă. creează situaţii ce ar chisă in „afacerea Kenr.edy” au participat la petrecerea o a dus pentru moment la rezul In Marea Britanie are loc o dezordonate". să - şî sporească capocitateo
iect dc alipire la Grecia, dc- putea dăuna acestor interese s-a terminat joi. După audie ferită de senatorul Edward tate. de producţie de oproape
intr-un moment cînd sint c- rea martorilor. care a durai Kcnnedy in vila de pe insula două ori. Totodată, sînt in
dîndu-se la activităţi teroris
vidente eforturile şi bunăvo aproape patru zile. judecăto Chappaquidick şi la termina curs omple lucrări de extin
te în scopul împiedicării des inţa tuturor părţilor interesa rul James Boyle urmează să rea căreia tînâra Mary Jo BELGIA U n nou avion a fost dere a fabricii de ciment din
făşurării normale a convorbi te in soluţionarea problemei hotărască dacă va trebui să Kopechne şî-a găsit moartea. BRUXELLES 9 (Agerpres). Skoplie, capitala Mocedoniei.
la
15 000 de muncitori dc
rilor inter-comunitare. Răs cipriote" deschidă urmărirea judiciară Înainte de a redacta ra In onii următori vor fi con
portul său si d? a lua vreo minele de cărbune din zona deturnat de !a ruta sa struite noi întreprinderi. iar
hotărire. judecătorul James dc nord-est a Belgiei se află cele existente vor fi extinse.
in grevă, revendicînd sporirea
Anul acesta, industria
Boyle va trebui să studieze salariilor. Greva, care a fost ROMA 9 (Agerpres). — rizeze pe aeroportul italian mentului din Iugoslavia ci
va
depoziţiile martorilor, şi
în
CURIER • CURIER « CURIER special declaraţiile senatoru declanşată la 5 ianuarie, a Un avion „Bocing-707” , apar Fiumicino, pentru a-şi face realiza o producţie de aproxi
„plinul", nepermiţind insă des
americane
provocat reducerea zilnică cu
ţinind companiei
mativ 6 milioane tone.
lui Edward Kcnnedy.
Acest
studiu va dura mai multe 30 000 tone a producţiei de „T.W.A.", ce deservea în mod chiderea uşilor.
zile. Apoi Curtea Supremă a cărbune. Revendicări asemă obişnuit linia N e w York — Plecat din Roma, avionul a ^ Ultimele cercetări ale
nătoare au formulat sî lucrăto Baltimorc — Paris — Roma. aterizai în cele din urmă la
statului Massachusotts ur geologilor polonezi au dus la
mează să ia hotâririle cores rii din sectorul electricitate do a fost deturnat joi scara de Beirut, unde organele de se descoperirea unor bogote re
punzătoare. în funcţie de re la Chertal. în apropiere de la ruta sa de către un individ curitate nu reuşit să identifice zerve de caolîn. Astfel, numai
Asociaţia industriaşilor vcnczucleni Cca de a treia călătorie a unui echipaj comandările judecătorului. Tn Lioge. Greva acestora a para înarmat Plecat cu patru pasa pe autorul deturnării. Este în vecinătatea oraşului Boles-
„Pro Venezuela“ s-a pronunţat pentru ex american spre Lună a fost amînalâ cu o orice ca2. vor trebui să treacă lizat activitatea întregii uzina geri la bord. avionul a ateri vorba de Christian Bellon. de lowiec. din Silezia Inferioară,
tinderea relaţiilor comerciale cu ţările so lună de zile. Astfel, lansarea navei spa mai multe luni pînâ eînd de electrice. zat cu oarecare intirziere p? cetăţenie franceză. în vîrstă ou fost depistate zăcăminte
Pe de altă parte, la Bruxel
cialiste. ţiale „A pol Io-1.7“ , prevăzută iniţial pen poziţiile martorilor vor fi fă les s-a anunţat eâ greva lucră aeroportul Orly din Paris De de 27 ani Explicînd gestul său. evaluate la cîteva milioane
vrut
Bellon a declarat că a
aici. cu încă cinci pasageri la
tru dala de 12 martie, va avea Ioc la 11 cute cunoscute publicului. de tone şî a căror explootore
„Avem nevoie de aceasta, sc arată în- torilor din transporturile pu bord. avionul şi-a reluat zbo astfel „să riposlcze la răpirea
aprilie. Pe de altă parte, tatăl tine va furnizo, începînd din anul
tr-o declaraţie dată publicităţii, pentru a blice a fost suspendată dato ru! spre punctul final — Ro celor 23 de ostateci libanezi 1971, 30 de mii de tone de
Pe dc altă parte, lansarea lui „Apol- rci Mary Jo Kopechne a dez rită începerii negocierilor co
nu mai depinde dc piaţa nord-amcricanâ". ma. Deasupra Genevei insă de către israelicni" Siguranţa caolîn anual. In următorii oni
lo-14”, ce urma să aibă loc la 11 iulie, a minţit categoric afirmaţiile a conducerea întreprinderii comandantul navei a semnalat
Documentul exprimă protestul oameni fost aminatâ pentru toamnă. Aceste mă părute joi intr-un jurnal din din Beirut continuă in prezent se prevede darea în exploa
lor de afaceri din Venezuela fată de mă suri urmen2â să permită o studiere mai Conncctirut conform cărora SUEDIA prezenta unui individ înarmat interogarea tui Bellon. iar a tare a altor cîteva cariere pen
să
rare a obligat echipajul
surile restrictive adoptate dc Washington aprofundată a zonelor in care va avea cl or fi intenţionat să deschi STOCKHOLM 9 (Agerpres). zboare spre Damasc. Acesta a vionul este controlat pentru a tru extragereo acesteî ma
loc aselenizarea. In acest fel se speră ea dă un proces împotriva sena terii prime utilitate In fabri
în ce priveşte importul produselor vene- Greva de la minele din Lapo- tras chiar în aparatul dc bord sc detecta prezenta eventua
datele ştiinţifice ee vor fi culese să Tic torului Edward Kennedy. A carea porţelanului şi în alte
zuelene, în special cele petroliere. mai bogate şi mai exacte. cesta din urmă şi-a exprimat nia a intrat în rea de-a doua zece focuri dc armă fără a lă a unor bombe cu explozie domenii.
speranţa câ dosarul va fi în lună. fără ca să se poată în provoca avarii însemnate. intîrziată.
chis şi eâ îşi va putfa relua trevedea o rezolvare a conflic Precizîndu-i-se eâ avionul nu
activitatea în cadrul Senatu tului de muncă. Greva a în
Consiliul dc Miniştri al ficialitâtilc biafreze. potrivit vietnameze. Amindoi au fă ceput la minele din Svappa- are carburanţi suficienţi pen
Franţei a fixat oficial dala cărora trupele generalului rut parte din divizia 1 de lui imediat dună ce hotărîrea vaara şi s-a extins la minele tru asemenea distantă, acesta
alegerilor comunale. Primul Odumegtvu Ojukwu ar fi infanterie americana, cunos judecătorului Boyle va fi eu din Kiruna şi Malmberget, cu- a acceptat ca aparatul să atr-
tur de scrutin va avea lor reocupat trei sate la sud de cută sub numele de „Ame- noscutâ
la 8 martie, iar cel de-al oraşul Owerri. riral", şi care efectua o aşa- O noua ipoteza privind
doilea la 15 martie. 7asâ .operaţie de curăţire"
La aceste alegeri vor fi in localitatea Song My. > ' m w -S3
desemnaţi peste 1 700 de Agenţia France’ Presse a-
consilieri generali pentru o nuntă cu între guvernul Li ♦ O * cauzele cancerului
perioadă dc şase ani. Cam biei şi uzinele franceze „Das- W0 m
pania electorală se va des sault" a fost încheiat cu a- Specialiştii britanici orga
chide la 21 februarie. probarca ministerului apă nizează o expediţie pentru ~1¡¡ÉÉáfe* - m ■ W ASHINGTON V (A g o rp fe i). - m icroscopului electronic in celulele
m
aducerea la suprafaţă a fai
rării naţionale al Fronţei un Un grup d i ce ice lu to ii om eii- canceroase recoltate do Io cobai,
# 0 4 mosului „Titanic“ , scufun eoni oc ia In itilu tu l naţiono! ol pisici, porci, bovine, m aim uţe ţi
acord privind furnizarea u dat in anul 1912. Vasul va cancerului de la B olheida (stolul oam eni. Toate speciile de vertebra
Preşedintele R.S.F. Iugo nui număr dc aproximativ fi scos 1«! suprafaţă printr-o M orylond), au form ulat o nouă ipo- le, o m enţianol omul de ştiinţă o-
te iă privind cam ele a p o riţio i ji e-
slavia. Tosip Broz Tifo, va 50 de avioane militare <lc ti metodă propusă de doi in voluţiai acestei boli. Ea o fost e i- mcrlcon, posedă acest elem ent ge
netic concengen. După părerea sa
face o vizită oficială in Re pul „IMirage”. ventatori unguri, care mi pusâ dc cunoscutul spociolist in vi- Insă, a c e il element este Indupon
publica Kenya, la jumătate.! Primele 15 avioane* „Mira fost incluşi in expediţia bri S r \ rologic, dr. Robert Hucbnor. Teorio la b il organism ului, avind un rol
pe
eien(â,
lunii februarie, la invitaţia ge” vor fi livrate Libiei în tanică osie iundam entatâ, in lieco'U ' Om esenţial i n ‘ ila d iu l in iţia l ol d o
organism ul
faptul
câ
voltă ri i
em brionului ţi poalo chior
preşedintelui Jomo Kenynt- anul 1971. Potrivit înţelege „Titanic” se află la o a- posedă încă de la naştere un e le ol vie ţii însoţi, ind ile re n l dacă pro
ta, informează agenţia Ta- rii intervenite între eclc două dîneime dc 3 800 metri, sub ment genetic, capabil să provoace voacâ sou nu cancerul. o o .6 tal dr.
..N oi
cancerul.
Acest element ide n tifica t
apreciem ,
niug. părţi, aceste avioane nu vor un strat de nămol dc circa ca o variantă a a cidului ribonu Huebner, câ pentru prim o dată po
fi tr«!nsferate unei terţe ţâri. 9 metri. Greutatea sa este cleic, cunoscută sub numele „ ti sedăm in dom eniul v irolo gici un
dc 143 000 tone. Operaţiunile pul-C*, se com porta în anum ite m ijloc de a obarda problem a can
de scoatere la suprafaţă vor co n d iţii co un virus, ţin u i insă in cerului". El a susţinut co această
După cum anunţă agenţia Inactivitate de alte elem ente gene nouă ipa te tâ, spre deosebire de
tice
care
constituie
un
China Nouă. joi, 8 ianuarie, Statele Unite trec in pre costa circa 2 milioane lire de autoapărare. C ontorul mecanism te o riile virotice care consideră co
ac
prin
ie
do-
m aladia
esto dectonţolă
sterline. Dar, potrivit spuse
a avut loc la Varşovio o zent prin cea mai gravă cri e la n |o o iă in momentul in care a- ţiunea unor vira ţi e ite rn i transm i
intilnire intre însărcinatul ză a construcţiei de locuinţe lor conducătorului expedi cesl m ecanum se deregleaxo in u r sib ili. porneţle de la premisa trans
ţiei, suma aceasta va fi in
ma unor anom alii genetice sau a
cu afaceri ad-inlerim al Re de la sfîrşilul celui dc-ul întregime recuperată, căci a c ţu n ii unor ogenţi e ite rn i, cum m iterii ereditare a elem entelor ge
netice vitogene. Cancerul este astfel
publicii Populare Chineze doilea război mondial, a de epava conţine aur in valoa sint ra d ia ţiile }i anum ite produse „u n eveniment b io lo gic natural"
in R.P. Polonă, Lcî Yang şi clarat într-o conferinţă de re de 8 milioane dc lire chimice D acă se confirm ă câ elem entul ge
M ecanismul de deelanţore o con
ambasadorul S.U.A. în Po presă ministrul pentru con sterline. cerului o fast itu d ia l pe o serie netic virogen d eclo n ţe otâ cancerul
activare,
prin
uman
o arătat sa
lonia. Waltcr Stoessel jr. strucţia de locuinţe şi dez de anim ole. a declarat dr. Hueb- vantul, ar putea li eloborot un
S-a căzut de acord ca vii voltarea urbanistică, Gcorgc ner, p reciiin d co vorlonia virolicâ tratam ent a ntivira tic general de te-
toarea intîlnire, a 135-a, din Romney. inactivă do ,,tipu l-C " a a cidului r i drosare a mecanism ului genetic de
fost observata in ce
bonucleic o
cadrul convorbirilor dintre Pentru reglementarea n- Epidemia de gripă cc bin- R.P. BULGARIA. Cel mai mare baraj hidroenergetic din Bulgaria, înalt de 144 m. o intrat lule prelevate de la ţooreci, p ă autoapărare ţi or putea fi reoli
chiar
un
in lru cit
de-
fo l
voccin,
ambasadorii R.P. Chineze şi cestei probleme se impune tuie in prezent, mai ales în în construcţie în munţii Rodope. Aici urmează să se creeze un lac artificial cu cîteva sute de mi sări ţi pisici. Acţiunea „va ria n te i d a n jo re a tuturor formelor de can
Statelor Unite să aibă lor construirea a col puţin 2,5 Europa occidentală, continuă lioane de metri cubi de apă pentru hidrocentrala „Antonivannovţi". C" o acidului ribonucleic co agent cer ar avea la bara acţiunea unui
în capitala Poloniei, la 20 milioane noi apartamente, sâ facă numeroase victime. In foto : Vedere asupra construcţiei barajului hidrocentralei. virolic o fost depistată cu ajutorul singur tip de virus.
dar lipsa dc mijloace finan Potrivit datelor Ministerului
ianuarie.
ciare face imposibilă reali Sănătăţii din M«!rea Brita
♦ O * zarea acestei sarcini nic, in ultima sâptămînă au
fost Înregistrate în această
Forţele federale nigeriene tară peste 2 400 de cazuri !
au continuat ofensiva împo Comandamentul armatei mortale. Purtătorul de cu- Se împlinesc în acest an o loace precare — un aparat
triva trupelor biafreze, oeu- americane a pus oficia! sub vînt a precizat câ este cea jumătate de secol de la în de oprimare perfecţionat
pînd poziţii importante ale acuzaţie alţi doi militari mai ridicată cifră din 1951, lăturarea dominaţiei colo Mişcarea de guerilă din Namibia „Asistăm In prezent în A
acestora — informează un pentru că au luat parte la cind întreaga ţară fusese nialiste germane asupra frica australă — arăta do la
comunicat militar difuzat la masacrul comis anul trecut cuprinsă de epidemie Nu Namibiei — teritoriu cunos tribuna Adunării Generale
Lagos. In cursul luptelor — asupra populaţiei civile sud- meroase cazuri dc gripă au cut şi sub numele de Africa a O.N.U. preşedintele came-
precizează sursele federale vietnameze din localitatea fost semnalate şi în Elveţia. de sud-vest — şi un dece runez Ahidjo — la violenţa
— trupele biafreze au sufe Song My. din provincia Numai în cantonul Zurich au niu dc la adoptarea Decla o rezoluţie prin care Repu tractîa de diamante şi vernul de la Pretoria nu ar cea mai sistematică pe care
rit pierderi grele. Quang Ngai. Este vorba de fost înregistrate aproxima raţiei Naţiunilor Unite cu blica Sud-Africanâ a fost plumb, şi pe locul trei în fi posibilă fără sprijinul a istoria omenirii a cunoscut-o
Comunicatul militar dat spre sergentul Charles JC. tiv 11 000 cazuri de gripă. privire la acordarea indepen somată să evacueze tei ito- cea de vanadiu Zăcămintele numitor cercuri internaţio de la nazism încoace“. Ton
publicităţii dc guvernul fe Hutto şi soldatul C.crald A. Epidemia pare că nu oco denţei ţârilor şi popoarelor riul înainte de 4 octombrie de petrol, cupru, zinc. mag nale influente, mai precis te acestea au făcut ca, in
deral nigerian dezminte, tot Smith, acuzaţi câ au ucis cu leşte nici Belgia. In această coloniale Acest moment de In caz contrar, Consiliul de neziu sau aur sînt la rîndul al anumitor guverne care momentul de faţă sute de
odată, ştirile difuzate dc o- premeditare două femei sud- ţară, din cauza numeroaselor Securitate se va întruni lor considerabile. Menţine nu îsi îndeplinesc astfel obli namibîeni să se afle in tem
îmbolnăviri, activitatea eco dublă aniversare impune o „pentru a lua măsurile de rea populaţiei namibienc ex gaţiile fată de comunitatea niţele de la Windhoek, capi
nomică a fost serios afectată. reexaminare a dificultăţilor eonstrîngere prevăzute dc clusiv în postura de furni internaţională".
şi rezultatelor înregistrate tala teritoriului, iar acţiuni
pină în prezent de mişcarea Carta O N.U.“ , printre care zoare a mîinii de lucru iefti Menajarea de către o se le ofensive să fie limitate la
figurează, după cum sc ştie,
ne face ca profiturile obţinu
de eliberare din teritoriul rie dc state a regimului sui- o serie de obiective situate
Un grup dc oameni administrat în continuare. în şi intervenţia armată. Sfidind te de firmele ce exploatează afriran trebuie explicată, în cu precădere In nord. nord-
de ştiinţă din Moscova pofida repetatelor rezoluţii comunitatea internaţională, al doilea rînd, prîn impor vest si est.
au făcut o interesantă ale O N U ., de Republica ministrul de externe sud-a- tanţa specială atribuită de
descoperire. Ei au ob Sud-Africanâ iriean declara, la scurt timp puterile occidentale R.S A. Relevând această realitate,
servat că apa obişnuită Refcrindu-se la sprijinul dc la adoptarea rezoluţiei : in cadrul preocupărilor tor recentul congres — desfâ
capătă calităţi deosebite acordat de Organizaţia Uni „Republica Sud-Africanâ se Comentariul zilei dc natură strategică, legate şurat în localitatea tanza-
dacă este trecută prîn află în sud-vcstul african de această zonă. După cum nîanâ Tange — al Organiza
fata unui pol magnetic. tăţii Africane mişcărilor de de 50 de ani şi nu arc inten releva recent Diallo Teii«, ţiei poporului dîn Africa de
Apa „tratată" astfel eliberare naţională din Afri ţia de a renunţa la acest te „colonialismul sud-afrîcan sud-vest (S.W a .P.O). con
intensifică rcactülc chi ca. secretarul general al or ritoriu" Reîntrunit ulterior aceste resurse să fie fabulo.v deţine in concepţia ţârilor ducătorul mişcării dc gueri
mice, accelerează ritmul ganizaţiei. Diullo Tel I i. a Consiliul dc Securitate s-a a se. Este demn de notat fap N.A.T.O rolul de fortăreaţă lă dîn Namibia a subliniat
de solidificare a betonu declarat : „In domeniul de flat in imposibilitatea de a tul câ numai minele de dia împotriva a ceea cc aceste necesitatea unei intensificări
lui. îmbunătăţeşte cali colonizării, în Africa austra adopta măsurile coercitive a mante ale magnatului ame slatr denumesc pericolul co masive a luptei armate, ast
tatea metalelor extrase lâ nu am putut înregistra vute în vedere, ca urmare a rican Harrv Oppenheimor munist în Oceanul Indian". fel ineît aceasta să cuprin
din diversele minereuri pînâ în prezent progrese de obstrucţiei S.U.A,. Marii asigură beneficii anuale dc Faptul explică livrările ma dă întreaga populaţie nami
sau ajută la creşterea cisive". Lucrurile stau la fr-1 Britanii şi Fran(ei aproximativ 20 milioane lire sive de echipament militar bianâ. Congresul a hotârît
în greutate a... puilor, sî în ceea ee priveşte efor Cauzele acestei situaţii sterline. către R S A şi încurajarea reorganizarea -S W A P.O. în
„calităţile" dobîndilc în turile desfăşurate dc O.N.U sînt multiple. Am sublima Această împletire de in-, industriei de armament a a- scopul pregătirii mai efici
felul acesta menţinin- in scopul dobîndirii de câ ente a condiţiilor necesare
R.S. CEHOSLOVACA. Uzina Tesla va produce in serie anul în primul rînd poziţiile dc terese a fost relevată cu cla cesteîa. dezvoltată tot mai
du-se timp dc rîteva tre Namibia a independenţei realizării In viitor a revol
acesta un nou produs - centrale telefonice automate ultramo săptămîni. si suveranităţii naţionale ţinute dc firmele americane, ritate în Manifestul cu pri insistent în ultima perioadă tei genprale anticolonialiste
derne. britanice, franceze si în vire Ia Africa australă pre Tn aceste condiţii este evi A fost recomandată, de ase
In foto : centrală telefonică automată in probă. Cea mai recentă tentativă în plus. vest-gcrmanc şi japo zentat la recenta sesiune a dent că dificultăţile intim-
acest sens a Organizaţiei neze în exploatarea bogăţi Adunării Generale a O N LL pinato de namîbieni în miş menea. intensificarea cola
Naţiunilor Unite a avut ca ilor importante din subsolul de preşedintei? în exerciţiu carea de eliberare naţională borării cu celelalte mişcări
sud-airican şi sud-vest-afri- al O U A., şeful statului ca- au fnst copleşitoare. Lupta do eliberare naţională din
moment dc plecare dala de
CURIER « CURIER • CURIER 13 august 19C9. cînd Consi can Trebuie menţionat eâ merunez. Ahmadou Ahidjo : s-a desfăşurat In condiţii ex Africa. C. TINTEA
Namibia se află pe torul do*
„Este evident câ atitudinea
trem de vitrege, patrioţii a-
liul de -Securitate a adoptat
in lumea occidentală in cx-
de sfidare manifestată de gu
vînd de înfruntat — cu mij
T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Deva.
44 065