Page 25 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII proletari oin toate ţările, uniţi-v ă ! Redacţia

Nr, 4671 şi administraţia

ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. .15
11 ianuarie
telefoane : redactor şei - 11588 ; re­
dactor ţel adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1970 lurâ-sport şi probleme cetăţeneşti —
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
s
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 — 11585.

RIGUROZITATE SI EFICIENŢĂ M im ...

¡N TOATE COMPARTIMENTELE PRODUCŢIEI CLOPOŢELUL TELEX

Mîine, clopoţelul va reuni
Locul calculului fn sălile de clasă miile de mingii de celuloid" (la tenis ; CONSTITUIREA
de masă).
: CONSILIULUI
Din corespondenţele trimi­
elevi din licee, scoli profe­
MUNCA
PENTRU
sionale şi de cultură gene­
amintiri
ţaţi că frumoase
rală Prima zi a noului tri­ se redacţiei sintem încredin IN RlNDUL ELEVILOR
Sîinbită dimineaţa a avut
mestru va aduce, prin tra­ vor avea de povestii şi pio­ loc la C.C. al U T.C. consti­
Orăştie, Veţel,
nierii din
electronic în econo­ începerii lecţiilor, şi bucu­ Brad. Şohnuş, Vata etc., ale tuirea Consiliului pentru
diţie, alături de bucuria re­
căror carnavaluri dc iarnă
munca in rîndul elevilor.
ria, la fel de legitimă, a po­
vestirii amintirilor vacanţei s-au făcut vestite prin fru­ Consiliul este format din
dc-ahia încheiate. Iar subiec­ museţea lor. La acestea mai membri ai C.C. al U.T.C, e­
te de acest gen au fost crea­ adăugăm precizarea că la levi din şcolile generale, li- ]
mia modernă organizatorii „vacanţei albe". sindicatele au oferit copiilor ; specializare posl-liccali şi al- j
cce, şcoli profesionale şi de j
serbările pomului dc iarnă
te cu generozitate de către
experienţă în '
j Ic cadre cu
cadouri tn valoare de aproa­
Fie că va fi vorba despre
„orăşelele copiilor“ din mu­ pe 700 000 lei. : munca U.T.C. din şcoli. j
nicipiile judeţului, cu pro­ Şi buchetul de amintiri a! Preşedinte al consiliului j
gramele artistice zilnice, de elevilor mari se dovedeşte i este tovarăşa- Floarea Ispas,.:
bulevardele încadrate de la fel de generos. Revclioa- i secretar al C.C. al U.T.C. j
brazi din becuri multicolo­ nele organizate in licee, ma­
Pentru statui industrial modern de astăzi — re, de serbările pomului de nifestările de la cluburile e­ î CURSELE AERIENE \ j
\ BUCUREŞTI — LONDRA
şi cu atit mai mult pentru cel de mîine — conduce­ iarnă sau de carnavaluri, a- levilor, bucuriile zilelor pe­
rea activităţii economice, organizarea şi dirijarea pro­ mint.irile sînt la lei de bo­ trecute in taberele de la j In urma unei înţelegeri j
ducţiei în scopul obţinerii unei înalte productivităţi gate. Bran. Săcele. Vadu Dobrii : realizate între întreprinderea j
şi eficienţe, nu devenit de neconceput fără folosirea Cum ar putea fi uitat „Car­ şi Tg. Mureş. competiţiile ! de Transporturi Aeriene Ro- j
pe scară largă a tehnicii moderne de calcul şi pre­ navalul fulgilor de nea" de sportive au antrenat optimis­ i mâne „TAROIM” şi flritish |
lucrare a datelor, fără utilizarea arsenalului de mij­ la Pctrila şi Vulcan, ce a ti- mul. bucuria, vota bună >i ; European Airlines „IIEA“’, cu |
loace pe care le oferă cu generozitate prin cuceririle tnit o zi întreagă, sau cel de perspicacitatea specifice ti­ i începere dc la 1 aprilie 1970, j
lor matematica, cibernetica, informatica şi electro­ la Petroşani, care s-a desfă­ nereţii. ; linia acrinna Londra— Bucq- \
nica. şurat „ca-n basme", timp de Amintiri bogate, generoa­ \ rcşli va fi deservită de am- \
Pe fundamentul i/nor asemenea raţiuni, este firesc Vă prezentăm echipa de lăcătuşi condusă de Mihai Xovaks din cadrul E.M. Uricani. trei zile, sau concursurile se. frumoase Şi totuşi... a­ \ bele companii. (TAROM In- j
ca economia noastră naţională, angajată cu întregul Efectuînd lucrări de bună calitate la repararea utilajelor miniere, echipa este evidenţiată in dotate cu ctipelc „30 Decem­ mintiri. Mîine. clopoţelul... i treprinde zboruri regulate pe \
său potenţial pe coordonatele dezvoltării moderne, să întrecerea socialistă. Folo : O. BUŞTEANU brie“ tla şah) şi „Prietenii T. ISTRATE \ această distanţă de ciţiva j
promoveze cu prioritate acele ramuri legate nemijlo­ i a n i) . i
cit de progresul tehnico-ştiinţific Intre aceste ramuri, ; Avioanele britanice vor de- !
Directivele Congresului al X-lea al partidului acordă i cola şi ateriza pe aeroportu- .
o deosebită atenţie ..extinderii tehnicii de calcul şi | Produsele Fabricii .de blanuri * Dnfîlniri cu sătenii i rile internaţionale ale celor
creării progresive a sistemului naţional de prelucrare j ..Vidra* din O to ţiie ţi ou c îţii- : — SÜßSÄ PIMCiPALÄ 01 | două capitale în fiecare «ăp-
a datelor, promovării ciberneticii şi informaticii în j gol un bun renume. tiJnd soliei- : D um inică, două b tigo zi ţtiin ţifi- : tăniină. lunca şi vinerea.
! la ie in ca n tită ţi tot mai mori in : ce ole căm inului cu flu ia l din Ifia
producţie şi gestiune*. : reţcouo com erţului intern ţi la e i- : se voi deplasa în şalele Sîrbi ţi
Combinatul siderurgic Hunedoara, care are privi­ i pori ! Valeo lu n g ă , pentru o se intîlni î PENTRU
N oile lucrări de lărg ire o spo-
legiul de a fi prima unitate industrială din economia { I p ilo r productive O ligurâ premise- \ ! Cu cetăţenii. Studiind in lie b ă rilo j ÎMnUNATATIREA . |
! CALITATII DIFUZOARELOR j
naţională dotată cu calculatoare electronice, este unul j le sporirii c o n lito ţii Ji c a lită ţii ■ E ECONOMICĂ A C.A.P. form ulele dc lo cu ito rii celor două
sale, colectivele de profesori, me
din beneficiarii direcţi ai programului elaborat, de j produselor ţi îm b o g ăţirii gamei j d ici ţi ingineri vot răspunde prin : In scopul îmbunătăţirii ca- j
partid pentru înzestrarea economiei cu tehnică moder­ ; sortimentelor cu noi orlico le ţi | j interesante erpunen pe marginea i lităţii difuzoarclor fabricate \
j ra n lc fiu rl de blănărie cu oii litote
nă de calcul Este deci de datoria noastră, a fizicieni­ ■ personală ţi com ică. A fost p ui | recentelor h o lo riri ale plenarei ; in ţară, a fost însuşită o j
U.N.C.A.P., despre origineo ţi >a-
lor, matematicienilor şi electroniştilor care lucrăm in J in funcţiune un uscâlor tunel, con- j tea 'îmbunătăţirii situaţiei c- creştere a vacilor cu lapte. p a riţia v ie ţii pe pâm ini, zboru­ I nouă tehnologie dc fabricare j
; U ruit cu londuri de mică mecortl- < Congresul al X-lea al par­ rile cosmice etc. O in ticb o re ,,de
acest domeniu, să depunem toate strădaniile pentru 1 xore. care usucă in co n d iţii o pll- ; tidului şi plenara C.C. al conomico-finaneiarc şi s-au Paralel cu consolidarea sezon" va prim i răspunsul in e c ! a membranelor, ele fiind un :
valorificarea experienţei acumulate şi îndeplinirea pe 1 mc peste 15 000 piei de ovine ţl j P.CR. din decembrie 1969 au constituit fundurile unităţii fermelor dc animale, s-a pus punereo ,.G ripa ţi prevenirea c i". i element csen|ial în stabilirea \
această bază a sarcinilor complexe ce ne revin în vii­ i vino! în 24 de o re, u liliiîn d o bu rii j BUJOR MARCU i performanţelor acestor pro- i
1 ce prlsoiesc de Io centrala term l- | subliniat necesitatea acordării conform hotârîriî adoptate de un accent deosebit pc creşte­
tor. astfel ca în cel maî scurt timp posibil, calculul c- unei maxime însemnătăţi dez­ adunarea generală a coopera rea producţiei de legume şi directorul căminului cultural j duse. Noua tehnologic • ’
loelronic să se afirme ca un veritabil instrument in voltării avuţiei obşteşti a co­ lorilor extinderea irigaţiilor. In acesţ llia : printre cele mai moderne ct»
conducerea producţiei şi gestiunii economice n Centra­ operativelor agricole, aceasta Din producţia netă obţinu­ sens aş aminti faptul că s-a i noscutc — arc Ia bază folu
lei industriale Hunedoara. ILa fabrica „Vidra“ ! constituind factorul esenţial tă .in anul trcciţt, mai mult construit un solar şi s-au a­ Livrări de animale i siirca unor adezivi care ai
Dezideratele automatizării fluxului informaţional eu care stă la temelia creşterii de 410 000 lei s-uu alocat pen­ menajat 40 de hectare in vc I gură membranelor calitL
care ne confruntăm Ia ora actuală sînt de o comple­ ! se creează noi j producţiei şi a veniturilor fie­ tru fondul de acumulare De derea irigării, la realizarea C ooperotorlî din Simeria se ' superioare de redare a sune
xitate deosebită, grupîndu-se în principal în probleme cărei unităţi, precum şi a asemenea, în ceea ce priveşl'e obiectivelor respective inves preocupă cu g rijă ţi răspundere (ului. După această tehnolc
livră rii
de osigurarco ritm ic ită ţii
de evidenţă curentă şi informare şi probleme de con­ capacităţi ; bunăstării cooperatorilor în­ taxele, impozitele, contribuţia tindu-sc din fonduri proprii produselor anim oliete contractate cic au fost realizate 7 tir ° ’
cepţie şi decizie. Cele din prima grupă vizează evi­ aproape 120 000 lei Din cele cu stalul. Ca urmare, pe lingă dc difuzoare din care se pot ;
făptuirea’ sarcinii respective a la casa de pensii şi rambur­ fabrica şi alte variante nece- :
denţa şi gestiunea stocurilor, îndeplinirea planului şi că a fo b /icii. Se lu o e o iă Io e i- ; stat şi stă permanent în cen­ sarea împrumuturilor scaden­ arătate reiese că s-a urmărit ca n tită ţile însemnate de lopte pre­
date,
in
zile ale
lunii
prim ele
programului de producţie, urmărirea executării obli­ llndoreo spaţiului de fobrico ţio j trul preocupării consiliului de te, plăţile s-au efectuat la timp ca fondurile cooperativei des­ ionuario de Io a ceo ilă unitate sare unui domeniu larg de a- j i
plicare.
gaţiilor contractuale, a aprovizionării tehnico-mate- prin prelungirea unei holo din i : conducere al C A.P Simeria. şi în întregime. tinate investiţiilor să fie uti­ s-au livrat 33 de anim ale în g râ ţa -
incin lo u n ită ţii.
rialc. a calităţii produselor şi normelor de consum, Este în curs de m a te ria lita te - Din propria experienţă Repartizarea unor cote în­ lizate cu eficienţă sporită, in te, încasindu se peste 55 000 lei
executarea lucrărilor tjhnieo-finaneiare curente, evi­ un studiu tehnic economic elec* I semnate pentru acumulări a sectoarele de activitate care a-
denţa personalului, normarea muncii şi calculul sala­ luat de tp e c lo liţtli întreprinderii j ne-am convins cit de impor­ permis să reluăm procesul de sigurâ un grad ridicat de ren­
privind valorllicareo superioară o
riilor resturilor de piei ce rezultă de Io | tant este ca an de an să spo­ producţie pe o scară mereu tabilitate.
rim acumulările, să orientăm
Problemele de concepţie şi decizie se referă la în­ confecţionarea a rticolelor de blâ- j lărgită, să efectuăm o parte Pentru a ne aduce o contri­
tocmirea programului de producţie în funcţie de nane. in ocesl scop se întocmesc investiţiile spre realizarea u tot mai mare din investiţii pe buţie tot maî substanţială la
proiectele ţi se fac
preg ă tirile
stocuri şi de obligaţiile contractuale. întocmirea pla­ pentru om enajore ţl dorea in nor obiective majore care să baza fondurilor proprii. Im­ înfăptuirea sarcinilor trasate Revelionul lor...
nului dc aprovizionare în funcţie de obligaţiile con­ funcţiune, in acest an, la Hune- asigure valorificarea cit mai portant de arătat este că in. dc partid sectorului coopera­
doaro, o unei secţii de conlecţlo-
tractuale, stocurile şi posibilităţile de obţinere a ma­ noi covoore din deţeurl de bla- : deplină a potenţialului econo­ vestiţiile au fost orientate tist al agriculturii, vom ur­
teriilor şi materialelor, aspecte ale planului tehnic şi nâ. unde se vor re o liio anual cir- : mic al cooperativei. Ca urma­ spre sectoarele de producţie mări in continuare cu toată
cercetare ştiinţifică, modelarea matematică a desfăşu­ ca 45 000 mp de ostiei de produ- : re a măsurilor întreprinse răspunderea valorificarea cît Există o categoric de oameni care nu au sărbătorit
se. P rototipurile o ce ilo ra ou |! : pentru asigurarea unei rate care în condiţiile specifice u revelionul in acest an. Au fost la datorie, aşa cum
rării proceselor de producţie pe secţii, sectoare şi apoi lost dejo osim ilate ţi s au bucurol nitâţii noastre permit obţine­ mai deplină a potenţialului >mt întotdeauna, la toate sărbătorile noastre. Ei nu
pe ansamblul centralei şi determinarea condiţiilor op­ de m ult succes. ridicate a acumulărilor a fost rea de rezultate superioare productiv al unităţii noastre
la tă ţl eficienţa lucrărilor am in- I posibil ca valoarea avuţiei sărbătoresc atunci. Servesc. Este vorba despre lu­
time de lucru (încărcarea optimă a agregatelor, stabi­ punînd un accent deosebit
te. o strădaniei ocesful colectiv obşteşti să ajungă la peste Spre exemplu, în anul trecut crătorii unităţilor de alimentaţie publică, a celor
lirea optimului de personal, programe optime de re­ de o aduce o contribuţie mal unitatea a investit mai mult sporirea acumulărilor şi dez­ ?are au avut de grijă să nu ne lipsească nouă nimic
paraţii etc.). more la dezvoltarea producţiei (n- 320 000 lei la 100 de hectare, de o jumătate de milion dc voltarea averii obşteşti, fiind
dustrîole ţl a economioi naţiono- iar valoarea fondurilor fixe :le pc masă în noaptea de revelion.
Fizician CONSTANTIN CHIRICA convinşi eă numai astfel coo­
le : din prevederile pionului pa : ce revin în aceeaşi unitate lei pentru dezvoltarea secto­ Noaptea trecută, bucătarii, ospătarii, barmanii, şe­
şeful qrupei de calcul electronic 1970. rezultă că ce va realiza O , rului zootehnie Din suma res­ perativa va deveni mai puter­
a Combinatului siderurgic producţie mai mare cu peste IJ de suprafaţă să depăşească pectivă s-au procurat -116 vaci nică din punct de vedere eco­ fii dc unităţi din Deva, Hunedoara şi Petroşani au
m ilioane lei decit in onul prece- | 1R0 000 lei. sărbătorit revelionul. Au mincat, au băut. au dan­
Hunedoara dent. ia m ănuţl din velur pen­ şi juninci, precum şi 204 ani­ nomic şi organizatoric. fapt
tru e ip o rt, de p ild ă , se prevede Concomitent cu sporirea a­ male tinere, folosindu-se fon­ ce se va reflecta pozitiv si sat. Ia miezul nopţii au stins o clipă lumina, şi-au
o creţlere de peste 100 000 pe- verii cooperativei s-au depus urat Ia mulţi ani ! A fost revelionul lor. chiar de-a
ICOHKNUAII IM PAO. o a-o) duri proprii în valoare do în ridicarea bunăstării coope­
rechl. eforturi stăruitoare în vede­ fost in 10 ianuarie.
A. ZAHARIE peste 220 000 lei Astfel s-au ratorilor.
rea utilizării cu eficienţă ri­ Din partea noastră, a miilor dc consumatori pe
creat condiţii pentru forma­ PĂUN RAVAŞ
dicată a mijloacelor materiale rea unei ferme specializate dc care ne servesc zilnic, un din inimă : La mulţi ani î
şi băneşti aflate la dispozi­ preşedinte al C.A.P. Simeria
ţia unităţii. Rezultatele preo­
cupării existente în ’ această
privinţă se concretizează In De la Universitatea serală
Citiţi în ziarul de azi creşterea producţiei marfă,
agri­
şi
globale
cole
tot
în
obţinute,
mari veniturile ceea ce mai de marxism-leninism Deva
a
influenţat pozitiv şî nivelul Programul zilei de luni 12 ianuarie 1970.
In pagina a Ii-a In pagina a lll-a retribuţiei cooperatorilor. Edi­ DEZBATERI la tema :
ficator este faptul că în anul
trecut veniturile băneşti ale „PRINCIPIILE DE BAZA ALE POLITICII EXTERNE A
unităţii au fost mai mari cu PARTIDULUI Şl STATULUI NOSTRU“
O Finalizarea investiţiilor impune acţiuni O Farmacia de cosă aproape 10 la sută faţă de
dinamice, mobilizare activă prevederile planului, iar h Dezbaterile se organizează pe grupe de studiu
Vom mai spune mull : „O f, telefoa­ producţia globală s-a înregis­ în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza“ — Deva.
# Vecini care se cunosc puţin nele r trat o depăşire de peste Programul începe la orele 18.
190 000 leí. Tn acest fel coope­
rativa şi-a asigurat posibilita-
I LA FABRICILE Şl UNITĂŢILE DE PI1NE:
Raid-anchetă ‘
la Petroşani
şi Hunedoara , „SITA“ EXIGENŢELOR DE CALITATE
Alimentul numărul 1 al fie­
cărei zile este piînea. Nu con­ SE CERE REPUSĂ IN FUNCŢIE
cepem să ne aşezăm la prinz şi
să nu iivein pîinca pc masă. Dar
vrem să avem o pîine bună,
gustoasă, proaspătă ! Este firesc, stantin Lupulescu, directorul în­ — Noi nu ne luăm după sesi­ spuneaţi că mai sînt cazuri, u­ tîmplă la predarea schimburi­
este o cerinţă îndreptăţită în­ treprinderii de morărit şi pani­ zări. Barometrul nostru este nele le-ati amintit dv. lor. Apoi avem lucrători ca: A- Culpa gravă
treprinderile, secţiile de panifi­ ficaţie din Petroşani a început creşterea comenzilor. (Vom ve­ — Altceva e de vină. Vă spun levandru Ivan, Tudor Vinţele-
caţie o pot realiza in fiecare zi, lungul şi, de multe ori. incoe­ dea cum se fac aceste comenzi eu: imposibilitatea de a dirija ru, Dumitru Ilca, Constantin a comerţului
iar eomertu! arc o mare datorie rentul şir al motivărilor şi jus­ de către comerţ, în speţă, O.C.L. pîinea. Nu am ajuns să sincro­ Hîncu şi alţii, care absentează
tificărilor. Alimentara Petroşani — n.n.). nizăm producţia .zilnică cu ce­ nemotivat, lucrează de mintuia-
prin a o întregi şi finaliza cu Prin intermediul comerţului
consecventă. — Am avut (observaţi timpul — Pe fluxul tehnologic al fa­ rerea zilnică. (Cum curg cuvin­ )ă, ne fac muri greutăţi. Ne piînea ajunge (ar trebui să a-
Din capul locului vom spune trecut, parcă azi nu mai sînt ! — cerii plinii, merge totul bine ? tele cînd este vorba de păcatele străduim ca împreună cu O.C L jungâ întotdeauna bună) la con­
însă că nici furnizorii — între­ n.n.) multe necazuri cu calita­ Ne gindim la sistemul de cerne­ altora — n.n.). Să ne spună co­ Alimentara să satisfacem cerin­ sumatori Cum au făcut, cum
prinderile şi secţiile de panifi­ tea plinii în trimestrele III, chiar re, prepararea aluatului In ca- merţul cît să le dăm De aceea ţele atit de justificate ale con­ n-au făcut, dar gestionarii u-
caţie — şi nici comerţul nu ac­ şi In IV, ale anului trecut. Ştiţi, zanele de malaxor, la modelat, nu avem prospeţime' la pîine sumatorilor de a le oferi o pli­ nitâţilor de desfacere a pîinii
ţionează cu toată răspunderea materia primă Am fost criti­ la dospitoarele pentru fermen­ că ei nu ştiu să ne iaca coman- ne bună, In fiecare zi. din Petroşani au reuşit să rea­
pe linia îndeplinirii acestei mari caţi, paracriticati. Noi ne-am în­ tarea finală, la coacere şi în­ .da corect. De aici o înlănţuire — Dar punctul forte al re­ lizeze In unităţile pe care le
îndatoriri fată de sutele dc mii suşit,. cc să facem ? Ni s-a deosebi la recepţia finală fă­ a neajunsurilor. cepţiei produsului finit, cel ca­ coordonează (vorba să fie) un
de consumatori. Dar să le dăm schimbat şi furnizorul dc mate­ cută de către, controlul de cali­ La Hunedoara, lucrurile stau re ar trebui să intervină cu lio­ circuit continuu de.. pline ve­
pe rînd cuvîntul, justificărilor rie primă Dar n-am amestecat tate, drum pe «care ¡1 face făi­ mai bine In privinţa calităţii tă rîre cînd e vorba dc calitate, che .Dc multe ori nu veche dc
lor adăugind comentariul nos­ făina Mai sînt cazuri si acum na pentru a (deveni o pîine bu­ pîinii. cum funcţionează ? o zi, ci de zile întregi. Coman-
tru, cules pe viu dîn teren. Le vedem. Dar, ştiţi cum e. nă in 4.30—5,00 ore. Apoi aveţi — Totuşi, Încă nu este ceva — Controlul dc calitate este
Lucrăm cu oameni. Greşeşte u şi laboratoare pentru analize. ce am vrea noi — ne spune to­ dirijat tot de către maistrul dc GH. I. NEGREA
— Da, da. Laboratoarele. varăşul Emil Popescu, şeful sec­ schimb Dacă li respinge un Imagine realizata în cadrul U.M.M.R. Simeria in secţia a
nul şi... La ora actuală, însă,
Furnizorii se justifică C.T.C.-ul merg. Se verifică. Se ţiei panificaţie. Cele mai multe produs la recepţie se pune rău lll-a mecanică. In fotografie : strungarul Ebert Alexandru, u*
facem o pîine bună... depune strădanie. Nu au fost nereguli, care conduc la neres- cu acesta, care „îl arc apoi In nul din fruntaşii acestei secţii.
Abia nc-am anunţat scopul — Au scăzut, pesemne, sesi­ cazuri de uşurinţă... pectarea strictă a . procesului vedere". Dar sancţiuni pentru iMTINUAIK in FAQ. o 2 o] Foto : O. VIRGIl
vizitei noastre şi tovarăşul Con­ zările consumatorilor? — Şî totuşi, tovarăşe director, tehnologic de fabricaţie, se in- calitate am mai dat...