Page 26 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 11 IANUARIE m c *

torul calculatorului şi opera­ tă lucrare necesită zilnic pre­ holuri client sau factură, cit din diferite sectoare de acti programare a producţiei este
rea livrărilor efectuate in si­ lucrarea şi stocarea a circa şl a beneficiilor realizate, ex­ vitate la realizarea lucrărilor necesar un echipament dc cal­
b k £ m tuaţia contractelor memorată G000 date, iar la sfîrşit de tri­ tragerea la sfîrşit de lună a şi de colaborarea strinsâaa cul capabil să memoreze cir­ La fabricile şi
in calculator in ziua prece­ mestru analiza a circa 230 000 soldului cestora cu specialiştii in cal- ca 100 milioane caractere şi
dentă. extragerea unei situa informaţii. Pe parcursul realizării aces­ culalnare. să efectueze zilnic pcslc- două
Soluţionarea aucstui ansam­ ţii zilnice privind livrările pe Sistemul automatizat de ur­ tor probleme au ieşit pregnant Realizarea acestor dezidera ,miliardc dc operaţii, iar pe
blu de probleme a devenit ac­ linii dc laminoare şi sorti­ mărire a evidenţei controlu­ în evidenţă doi factori care le va avea loc in condiţiile rindic, la început de trimes­
tuală şi posibilă clin momen­ mente de plan, extragerea la lui metrologic, al A M.C.-uri- condiţionează reuşita rezolvă creării la Hunedoara a unui tru, 900 miliarde dc operaţii unităţile de pîine
tul punerii in funcţiune a pri­ cerere a unui contract cu li­ lor se aplică, de asemenea, in­ rii lor: crearea unui sistem dc puternic centru de calcul c- In cadru! Centralei indus­
mului calculator la Hunedoa­ vrările efectuate la zi. dustrial. Am trecut la acest codificare eficient pentru me­ lectronic. dotat cu echipament triale Hunedoara se lucrează
ra, in 19G4. Posedăm in pre­ Dc remarcat că această lu­ sistem deoarece în cadrul com­ sajele cu care sc lucrează şi corespunzător Aceasta va re­ in prezent la fundamentai ca de comerţ poale mai exista
zent două calculatoare elec­ crare dc deosebită importan­ binatului agregatele producti­ existenţa unei colaborări foar. prezenta o unitate a centra­ concepţiei expuse mai sus. ca­ piin urii taţi la data vizitei noas­
tronice intr-un sistem de or­ ic. desigur, nu reprezintă rlc- tre ! Şi. în aceste condiţii, mi­
ganizare provizoriu. Un cal­ cît o reflectare a experienţei nerii Văii Jiului aşteaptă piine
culator este ocupat integral acumulate pină în prezent, hună. gustoasă, proaspătă.
cu conducerea automată a la­ concepţie care va mai suferi I d;'j o cantitate mate Li *=o -idu- La unitate.i nr. 133. din Hu­
minorului bluminc ,1 300" şi o seric dc modificări în par I ce, dar nu o pun in vîn/are pi­ nedoara. şefa de unitate — Emi­
formaţional numai ca o sursă LO C U L C A L C U L U L U I E LE C TR O ­ cursul lucrărilor dc realizare B no nu trece cea veche. Pină tre. lia Llorian — înainte de a ne
se încadrează în sistemul in­
I ce cea veche sc învecheşte cea...
practică a sistemului informa
calitatea
da amănunte despre
de date sistematizate operativ ţional automatizat Sintcm pc I fost proaspătă ieri, alaltăieri îşi piinii ne invită să vedem felul
privind producţia acestui la­ deplin conştienţi că pregăti ¡ circuitul continuă, spre nemul­ cum i se aduce piinea, noap­
minor. Celălalt calculator este rea problemelor pentru trata­ ţumirea consumatorilor. Aşa am tea. In magazia din dosul tej­
pentru optimizarea N IC ÎN E C O N O M IA M O D E R N A mentului electronic dc calcul, la cca de lingă spital, peste tot. pc jos. Noroc că sub ele au fost
utilizat 25 la sulă din timpul rea lor cu ajutorul echipa­ In ti I n it la unităţile nr 7. 133. ghelei sute de pîini aruncate
tăierii laminatelor prin co­ sistematizarea documentelor Piinc veche, dc 3-4 zile, care puse nişte grătare de lemn.
nu mai îmbie să fie mîncată.
manda automată a foarfecii şi reorganizarea circulaţiei 2 Consumatorii caută în toate — Aşa ni se aduce întotdeau­
fluxului de informaţii, forma­
laminorului ,.750", restul de na pîinca noaptea — ne spu­
rea personalului pentru cfcc J părţile, bat toate unităţile, şi nea şefa de unitate. Şi nu nu­
timp disponibil fiind folosit ţă economică, necesită ma­ ve sînt dotate cu peste 20 000 te strînsc între toţi factorii lei industriale şi va utiliza ca tuarea practică a noului sis­ dacă n-au ce face o cumpără
pentru efectuarea unor lu­ nipularea zilnică a circa aparate dc măsură şi control, care conlucrează la realizarea materie primă informaţii pri tem de lucru va necesita ani aşa veche Cum să stai fără mai la magazinul nostru. Peste
crări cu caracter economic, w- 33 000 date. Dacă avem însă de care depinde direct buna practică a automatizării. mare culese din toate sectoa­ de efort susţinut din partea piinc pe masă ! ? tot. Se aruncă la grămadă în
maşină, la grămadă în maga­
lilizînd ca purtător de in­ în vedere contribuţia hotârî- desfăşurare a proceselor dc Pentru a ajunge însă la au­ rele de activitate şi va produ­ noastră şi a corpului tehnic La unitatea de lingă spital în­ zie. Numai ziua se pune fn lăzi.
formaţie banda perforată loarc la perfecţionarea circu­ producţie. tomatizarea integrală a cal­ ce informaţii prelucrate, in­ din întreprinderile centralei. I trebăm vinzătoarca cînd i s-a Şi aici venim cu o întrebare.
Calculatorul este utilizat la laţiei metalului în economia De o deosebită însemnătate culelor tehnîco-economice va . formaţii rezultat, pentru dife­ Efectele realizării practice adus ultima dată pline. Ni se Comerţul are recepţioner la pii­
rezolvarea unor probleme dc naţională, socotim pc deplin este sistemul automatizat dc fi necesară o muncă susţinu­ rite niveluri de conducere, din a sistemului menţionat vor răspunde: „Azi". Şi de cînd o ne. Plătit. El cum îşi face dato­
evidenţă si informare, concep­ răsplătit efortul depus tn a- evidenţă a realizării produc­ tă pentru realizarea unui sis­ secţii pînâ la consiliul dc ad­ consta in realizarea unor pro­ aveţi pc cea mai veche ? între­ ria ? Nu vede cum se transpor­
ţia si decizia fiind prezente ccaslâ direcţie ţiei marfă vîndutâ şi încasată tem dc coduri care să cuprin­ ministraţie. grame optime dc lucru pentru băm: ,,De 4 zile". Pur şi sim­ tă. se încarcă şi se manevreaz.â
numai cu lucrări dc plan teh­ Sistemul automatizat de a- si a beneficiilor, lucrare a- dă mesajele legate de toate Sarcinile centrului de cal­ întreaga activitate a centralei, plu nu ştii ce să mai înţelegi ?! piinea ? Deci, şi comerţul este.
nic şi cercetări siderurgice. nalizâ a calităţii producţiei dc plicatâ experimental începind materialele consumate şi dc cul, in viziunea noastră, vor^ in urmărirea operativă a des­ Cine şi cum face comenzi! In în mare parte, în culpă...
Deşi avem posibilităţi restrîn- oţel şi laminate prin proce­ cu 1 octombrie 19G9 Acest toate produsele centralei in­ consta în coordonarea activi­ făşurării lor şi intervenţia la numele cărei judecăţi ? La Hunedoara mai sînt uni­
se. colectivul nostru se poate deele oferite dc statistica ma­ sistem utilizează calculatorul dustriale. Acest sistem de co­ tăţii de automatizare a fluxu­ timp şi eficace în desfăşura­ tăţi în care lucrătoarelor nu le
mîndri cu unele realizări dc tematică este. de asemenea, o in scopul prelucrăm informa­ dificare la care se lucrează lui informaţional. întocmirea rea procesului de producţie, prea arde de servitul clienţi­
prestigiu Aşa este sistemul lucrare aplicată industrial. ţiilor din facturile emise şi deja trebuie să cuprindă două modelelor matematice, algoivit- ceea ce va conduce la obţi­ lor. Numim unităţile 71 şi cea
automatizat de urmărire a dis­ Prin aceasta sc codifică avi­ încasate de către combinat şi părţi: una care să satisfacă melor şi schemelor de lucru, nerea unei cantităţi sporite din centrul vechi. La prima,
ciplinei contractuale in sec­ zele de calitate, se verifică urmărirea pc baza lor a rea­ necesităţile întreprinderii, iar întocmirea şi verificarea siste­ dc produse cu cheltuieli mi­ vinzâtoarele vorbesc, bîrfesc. La
torul laminoare Lucrarea se corectitudinea codificării şi lizării producţiei marfă şi a alta nivelurile superioare dc melor de programe şi asigu­ nime şi de bună calitate. De cea din centrul vechi cele 15
sortarea pc mărci de oţel prin beneficiilor. Lucrarea impune conducere, pentru a evita lun­ rarea întreţinerii şi deservirii asemenea, sistemul va permite
aplică industrial şi constă în prelucrarea zilnică a circa girea peste măsură a coduri­ minute dc închidere pentru
codificarea contractelor, me­ calculator şi depozitarea infor­ echipamentului de calcul In realizarea unui circuit efici­ schimbarea turelor se fac a­
morarea acestora, extragerea maţiilor in memoria externă, 70 000 date şi constă in codi­ lor. Intre aceste două părţi vederea rezolvării lucrărilor ent al metalului la nivelul c- proape întotdeauna 30. 40 Aşa,
pe bandă magnetică, sc efec­ ficarea şi transpunerea pe va fi necesar să fie realizată date în exploatare. Dar acest conomiei naţionale, evitînd din nepăsare..*. Iar aproviziona­
unei situaţii la început de pe­
tuează extragerea caracteristi­ bandă perforată a informaţi­ o posibilitate rapidă de cores­ lucru nu este uşor de îndepli­ stocările de produse şi permi- Am lăsat la urmă ultima rea se face pe dc-a-ndoasclea.
rioadă privind sarcinile con­ cilor fizico-mecanice grupate ilor din facturile emise sau pondenţă, cu ajutorul instala­ nit. In baza lucrărilor efec­ ţînd o bună deservire a be­ „performanţă" în materie^ de Cînd e cea mai mare afluenţă
tractuale pe linii de laminoa­ pe mărci şi dimensiuni şi sc încasate, prelucrarea zilnică a ţiilor de calcul. Succesul In tuate in prezent sau a celor neficiarilor de metal, contri­ ignorare a cerinţelor consuma­ de cumpărători.
re şi sortimente db plan. co­ prelucrează prin procedee sta- acestor date cu ajutorul cal­ realizarea lucrărilor de auto­ in curs de executare, se apre­ buind la ridicarea Centralei torilor. a O.C L. Alimentara Pe­
dificarea şi verificarea avize­ lislico-matematice informaţiile cul, itorului, extragerea perio­ matizare menţionate este con­ ciază că pentru realizarea lu­ industriale Hunedoara la ni­ troşani. Pentru ziua de 24 de­
lor de expediere din ziua cu­ In vederea stabilirii nivelului dică a unor situaţii privind o­ diţionat direct de participa­ crărilor necesare rezolvării u­ velul unui complex economic cembrie 1969 a comandat G0 de Părerile
rentă, prelucrarea lor cu aju- calitativ al produselor. Aceas­ peraţiile dc facturare, pe sim- rea efectivă a specialiştilor nor probleme dc evidenţă şi de prestigiu. tone pline. întreprinderea dc
panificaţie s-a pus pe treabă şl cumpărătorilor
pînă la ora G dimineaţa a reu­
Marea majoritate a celor cu
şit să termine 43 de tone. A­ care am stat de vorbă n-au a­
I tunci a venit telefonul O.C.L.
După cum este cunoscut. I Alimentara; „Nu mai avem ne- vut pretenţia — pe calc medi­
toate u- Forul metodologic:
In construcţiile tehnico-edilitare Spitalul unificat din Petro­ voic. Opriţi“ . Dar nici din a- cală explicată — de a servi pîi­
ne caldâv dar nici veche de
şani îndrumă din punct
de
vedere metodologic ¡ cestc 43 dc tone n-a cumpărat 3-4 zile. Cunosc că pîinea ,,ma­
14,5. N-avea ce face cu
nitâţile sanitare din Valea ca. A stat în stoo zile în şir, turizată“ deplin e mai hrănitoa­
Jiului. Această importantă ac­ la întreprindere, („abia ne-am re, abia după 6-7 ore de la
finalizarea investiţiilor , şi acţiunile profilaetico-eura- un organism cu o scăpat de ea" — spunea direc­ scoaterea din cuptor.
este
îndrumare
tivitate de
Sintetizate părerile multor ce­
destinată a unifica concepţia
torul), iar din cantitatea luată.
dine, mineri, medici ctc. — ar
tive din Întreg teritoriul mu­ tăţeni din Petroşani — gospo­
nicipiului, a asigura traduce­ suna cam aşa : „Uneori pîinea
rea în viaţă a tuturor norma­
impune acţiuni dinamice, ră, a exercita controlul asu­ deosebita însemnă­ e bună şi foarte bună, alteori
tivelor legale pc linia sanita­
acceptabilă iar 1n alte zile, rea,
ca să nu spunem inacceptabilă.
pra efectuării tratamentelor Ceea ce demonstrează — e tot
şi prescripţiilor medicale. In părerea lor — că se poate“ . La
plus, datorită faptului că ac­ Hunedoara părerile sînt cam la
mobilizare activă ■ ic exercitată de medici prl- tate în activitatea fel : „In multe zile găsesc pîî-
i ţiunea forului metodologic es-
ne bună Cîteodată — mă mir
I mari, şeii de secţie şi de me­ şi eu — e arsă, necoaptă. Nu
I dici specialişti avind o înaltă ştiu cum reuşesc !“ — ne spune
In contextul general al dez­ Valea Jiului de vest. Este vor­ ( calificare, se urmăreşte în- Ilie Maier de la turnătoria
voltării economiei noastre na­ ba de staţia dc tratare Valea | drumarea cadrelor tinere me­ combinatului.
ţionale şi al creşterii nivelu­ de Peşti, inclusiv barajul şi* I dicale din teritoriu pentru a — Dacă ar exista mai mult
lui de trai al populaţiei, rea­ cei 20 dc kilometri dc conduc­ I sc putea orienta in problcmc- interes şi preocupare — e de
lizarea investiţiilor alocate de tă de aducţiunc, de lucrările lc complexe ce le revin. părere Alexandru Torok. labo­
stat pentru lucrările de gos­ dc la sursa Jieţ care vor asi­ i In anul 19G9 s-au efectuat rant — am putea avea în fie­
podărie comunală — care au gura un surplus do apă pen­ peste 140 dc deplasări pe tc­ Secţia interne a urmărit creşterea Ja m«ximu:n efici­ care zi o piine bună la masă.
menirea de a intregi capaci­ tru localităţile situate pe Va­ I ren. în cadrul forului metodo­ problemele de dispensarizare enţei practice a dop. sărilor. Cum pot face de cele mai mul­
tatea funcţională a celor pe­ lea Jiului de est. Pentru ca­ logic, faţă dc numai 70 în şi de acordare a certificatelor In acest scop. direcţia spita­ te ori.
ste 3 G00 apartamente cc sc nalizare se continuă construc­ 19G0. Analizînd activitatea di­ de boală, probleme privind c- lului a analizat a doua zi
vor da în folosinţă în anul ţia staţiei de epurare a ape­ feritelor secţii reies urmă­ ficienţa utilizării aparaturii după prezentarea procesului Cîteva imperative
1970 — capătă, evident, o im­ lor uzate din toate localită­ toarele aspecte: secţia interne medicale, deservirea bolnavi­ verbal de constatare, proble­
portanţă deosebită. ţile situate in Valea Jiului, a efectuat 23 deplasări ; sec­ lor şi calitatea consultaţiilor. mele şi deficienţele relevate Se impune analizarea dis­
Dezvoltarea intensă a indus­ staţj.c amplasată la Dcnutonl- ţia chirurgie 35 deplasări; sec­ Secţia obstetricâ-ginecologie a în aceste documente, dind i­ ciplinei în muncă, *fh toate în­
problemele
pus accentul pe
triei. agriculturii şi construc­ Livezcni. şi a 10 kilometri dc ţia pediatric 35 deplasări; sec­ mediat dispoziţiile necesare treprinderile şi secţiile de pa­
ţiei dc locuinţe din'judcţut canal'‘coicctor. Pentru aceste ţia dcrmato-vcncrice 7 depla­ asistenţei profilactice a gra­ pentru soluţionarea lor In nificaţie. precum şi reconsi­
şi pc
alte
videlor, precum
Hunedoara solicită cantităţi lucrări dc alimentare cu apă sări; secţia obstctricâ-gineeo- probleme privind sănătatea plus, copii ale acestor proce­ derarea şi repunerea în acţi­
tot mai mari dc apă. deci noi şi canalizare este alocată în logie 27 deplasări; secţia mamei, in vederea unor naş­ se verbale au fost trimise di­ une a rolului laboratoarelor şi
surse şi staţii dc tratare a ci, anul 1970 suma dc aproape 20 O.R.L. 2 deplasări; secţia a- teri normale. recţiilor spitalelor unde s-a fâ- controlului tehnic de calitate.
noi reţele de distribuţie, re­ milioane lei. neste/ie - reanimare - transfuzii Pe lingă acestea s-nu mai eut deplasarea metodologică, Comerţul să studieze cerin­
pentru a sc lua măsurile ne­
zervoare dc acumulare cu ca­ Dezvoltarea şi moderniza­ 10 deplasări Dintre medicii urmărit de către toate secţi- t cesare ţele, să analizeze cererea de
pacităţi sporite Totodată, sînt rea rapidă a oraşelor reclamă noştri care s-au remarcat in consum şi să orienteze în aşa
necesare măsuri eficiente pen­ o sporire corespunzătoare a mod deosebit in această mun­ ile, problemele privind certi­ Se poale aprecia, • deci. că fel comenzile incit să sc o­
tru evitarea impurificării cu reţelei de transport in comun că. amintim pc Constantin ficatele de boală, funcţionali­ în anul care l-am încheiat, vite stocarea „tonelor" de pii­
ape uzate a resurselor natu­ a populaţiei, scop in care in Lăpădatu. Teodor Ponova. Ion tatea şi în special munca pro­ activitatea forului metodolo­ nc. Aceasta să ajungă bună la
rale dc apă, prin construirea anul 1970 acest sector va fi Bălan. Mihai Farcaş, Fricii filactică, efectuarea vaccinări­ gic a fost mult mai eficientă consumatori Să fie puşi ro-
dc staţii moderne de epurare dotat cu încă 30 autobuze noi. Schelkcr, Ion Samoilă şi alţii. lor etc. Concomitent au fost in comparaţie cu ceilalţi ani cepţionerii la treabă.
mecanică, chimică, biologică. Dacă.la cclc dc mai sus adău­ Tn acţiunile forului metodo- urmărite problemele venero- dar, totodată, trebuie să re­ Organizaţiile de partid, dc
Condiţiile şi căile de rezol­ găm şi fondurile alocate pen­ I logic au fost tratate cele mai logice. marcăm că nu au fost utili­ sindicat şi de tineret din în­
vare raţională şi armonioasă tru întreţinerea locuinţelor şi importante probleme ale a- Medicii primari şefi de sec­ zate toate posibilităţile in u- treprinderi şi secţii dc pani­
a tuturor problemelor cc se reţelelor exterioare, fonduri in sislcnţei sanitare profilactico- ţii au asistat in mod curent cest sens. Pe viitor, va trebui ficaţie să dezbată în profun­
ridică in cadrul gospodăriei sumă de circa 8 milioane lei, | curative. O deosebită atenţie la consultaţiile acordate bol­ să se urmărească cu şi mai S3 zime actualele stări de lu­
comunale constituie, deci, o se poale trage o concluzie de­ a fost acordată problemelor navilor prezentaţi serviciilor multă exigenţă şi perseveren­ cruri, să ia măsuri în conse­
preocupare permanentă a tu­ spic preocupările majore în plivind asistenţa de urgenţă. ambulatorii. îndrumind tot­ ţă activitatea forului metodo­ cinţă.
turor celor care lucrează în domeniul gospodăriei comuna­ In acest scop exploatările mi­ odată munca din serviciile cu logic în vederea antrenării tu­ m. Fiind produsul nr. 1 dc la
acest domeniu. le. despre importanţa pc care niere au fost patronate dc chi­ paturi. turor medicilor primari şi spe­ masa oamenilor, nimănui nu
Anul 1970, ullhrilil an al cin­ o acordă stalul acestor acţi- rurgi, internişti şi anestezist- In cadrul forului metodolo­ cialişti în aceste deplasă'i dc îi este îngăduit să-l privească
cinalului. va contribui la do­ un i. rcanimatoi pentru a asigura gic. s-au făcut numeroase ex­ îndrumare concretă pc teren, cu superficialitate, să-l pro­
tarea localităţilor judeţului Intrarea în funcţiune la ter­ cea mai calificată asistenţă de puneri cu caracter teoretic şi Râmîne ca o sarcină a noas­ ducă şi sâ-l vindă oricum, ci
nostru cu încă 10 kilometri menele planificate a obiecti­ urgenţă minerilor. Ca urma­ practic, s-au efectuat consul­ tră. a tuturor medicilor. să aşa cum cer regulile de igie­
reţele de distribuţie a apei velor de importanţă capitală re a numeroaselor deplasări tări ale cazurilor problemă, întărim şi să dezvoltăm aceas­ nă şi tehnologia de fabricaţie.
potabile, cu noi rezervoare de pentru funcţionalitatea oraşe­ făcute la dispensarele de mi­ dîndu-se soluţii adecvate şi tă importantă activitate, me­ Cauzele gravelor deficienţe
acumulare care însumează un lor noastre reclamă o mobili­ nă s-a putut asigura baremul competente în situaţiile difi­ nită a întări asistenţa sanita­ de pînă acum — doar în par­
volum dc circa 7 000 mc, cu zare activă a tuturor facto­ dc instrumente şi medicamen­ cile. Putem afirma că prezen­ ră profilactico-curativâ din te amintite aici — se află ta
2 staţii dc pompare, cu înce­ ţa medicilor din Spitalul uni­ Valea Jiului, a apăra sănăta­ fabricile de pîîne şi la unită­
rilor rare au o conlribuţie la te pentru cazuri de urgenţă,
perea lucrărilor la staţia dc aceasta. Este vorba în primul s nu făcut instructajele medi­ ficat Petroşani în unităţile tea populaţiei Dintre părţile componente ale noului tip de stilp hidraulic ţile de desfacere. Trebuie ac­
tratare a apei de la Batiz rînd de antreprenorii care c- cilor şi personalului mediu, sanitare periferice ale Văii fabricat ta Vulcan face parte şi tubul postpiston. Pentru exe­ ţionat in consecinţă. Elim ina­
pentru municipiul Deva. cu 5 xeculâ aceste lunari — şan­ s a activizat munca dc educa­ Jiului <i fost dc un real folos Doctor in medicină cutarea acestui reper se cere o bună pregătire profesională rea lor sc impune cil strin­
kilometri reţele dc canalizare, tierul C.S.A. Valea Jiului su­ ţie sanitară în vederea acor­ şi a contribuit la ridicarea ni­ IOSIF EŞANU pe care strungarul Fişher Frederich o dovedeşte cu prisosinţă. genţă. Doar e vorba dc pii­
cu noi staţii dc epurare, cu perior şi Trustul de construc­ dării primului ajutor velului asistenţei medicale a Foto : V. PRAHOVEANU ne ! Directorii, şefii de sec­
regularizări dc nuri şi pîriuri. ţii Hunedoara — dc preocupa­ O altă importantă problemă popul,iţici S-a manifestat o directorul Spitalului unificat ţii, gestionarii şi vînzătorii au
cu 5 km reţele dc termoficn- rea I G C.L -urilor care efec­ a consliluît-o asistenţa mamei preocupare deosebită faţă dc Petroşani cuvîntul.
ro, 30 000 mp de străzi mo­ tuează lucrări In regie pro­ şi copilului Este demn dc re­
dernizate şi altele — lucrări prie. pentru ca fiecare leu a­ ' levnt în acest sens că acţiu­
pentru care sint alocate peste locat in acest scop să fie fo­ ! nile asistenţei medicale a ma­
75 milioane Ici. Totodată, in losit cu chibzuinţă şi să-şi gă­ mei şi copilului în municipiul A trecut mai bine de un an
anul acesta vor fi pregătite sească împlinirea menirii la 4 Petroşani au căpătat perma­ şi jumătate de cind, in buza locatari. Aţi afirmat că pc ca­
condiţiile pentru darea în fo­ nent îndrumare metodologică articolului 54 din Logca nr. sa scărilor nu s-a zugrăvit do
losinţă — în anul 1971 — a termenul stabilit. din partea celor doi mediei 10,1960, au fost constituite a- Vecini care se cunosc puţin 4 ani şi. daţi-ne voie să apre­
importantelor obiective tehni- primari pediatri. Sc poate a­ sociaţiilo dc locatari, care au ciem, e atît de curat încil
eo-odililarc şi dc gospodărie NICOLAE ARDElEAN-MUNTEAN firma că constatările şi îndru­ drept scop buna gospodărire s-ar părea eâ a fost zugrăvit
comunală din Valc«i Jiului : inginer-şef ol Direcţiei judeţene mările făcute (le dr. Ponova a părţilor şi instalaţiilor dc doar de cîteva luni
— Da, dar pentru ca sâ se
alimentarea cu apă şi canali­ de gospodărie comunală şi sînt extrem de minuţioase şi folosinţă Comună ale clădiri­ devârat că noi, comitelui aso­ atribuţii pentru a pune vi­ tui ¡mobil, în drum spre ca­ menţină aşa. a trebuit sâ stau
zarea tuturor localităţilor din localivâ deosebit dc folositoare. lor. încasarea la timp a cote­ ciaţiei, am stat de vorbă de zavi două aspecte: interesul sele lor. n-au privit niciodată de vorbă eu fiecare locatar,
lor din contribuţie la plata la început cu fiecare, le-am a- manifestat dc un locatar pen­ la blocurile din jur pe lingă
cheltuielilor comune, promo­ râtat ce atribuţii le revin, ca­ tru binele comun şi dezinte­ care trec zilnic ? N-au vrut sâ cer copiilor sâ nu se joaeo
varea unei atitudini corespun­ re sînt normele de convieţui­ resul altora faţă de obligaţii­ sau nu vor dc fel să-şi cu­ pe scări, şi sâ ştiţi eâ nu în­
zătoare faţă de avutul obştesc re socială, cc obligaţii au şi le elementare cc le revin. Un noască vecinii ? totdeauna sfaturile au fost
primite cu bunăvoinţă de că
şi respectarea normelor dc tot ceea ce întreprindem fa­ exemplu: asociaţia de locatari Am reţinut răspunsul lui tre părinţi Apoi mni avem
convieţuire socială In acest cem in mod organizat Fieca­ din blocul B 24, care nu-şi Aurel Buzatu, preşedintele a- locatari care nu vor sâ respec­
răstimp multe dintre asocia­ re locatar arc terenul lui din justifică existenţa. Clădirea sociaţici de locatari din blo­
ţiile dc locatari s-au consti­ zona verde pe care-1 sapă, un­ are pereţii casei scărilor de­ cul B 12 la întrebarea noas­ te normele de convieţuire so­
cială. Mereu trebuie sâ mun­
tuit in adevărate familii, ca­ de sădeşte flori şi Ic îngri­ terioraţi, geamurile sparte, ce­ tră dc mai sus : „Am creat un
re se ia trec in a sc gospodări jeşte . climat plăcut, c drept, dar să cim cu aceştia Dar, adevărul
este eâ. de cele mai multe
mai bine, în a-şi face din spa­ — La intrarea pe scara I nu credeţi că nu am avut şi
ţiile locative pc (arc le folo­ am pătruns pc sub o adevăra­ greutăţi cu locatarii, însă tot ori, munca ne aduce satisfac­
sesc în comun o casă a lor, tă cupolă care. bănuim, vara cu ei le-am rezolvat. Cu unii ţii.
în care sc simte mina harni­ c încărcată dc verdeaţă. E casa ta, ne mîndrim, pentru că sînt Aşadar, trebuie muncit U­
că dc gospodar, unde întil- — Da Am confceţionat-o nii mai mult, alţii mai pulin.
săritori, le place sâ-şi vadă ca­
neşli o atmosferă plăcută, de­ noi. locatarii. Era un grilaj dc sa frumoasă, şi cînd spun ca­ Dar trebuie. Poate că asocia­
şi c vorba de zeci de familii fier. aruncat de constructori. îngrijeşte-o! să mă refer la întregul bloc, ţiile de locatari din blocurile
B19, li 21, B 22. B 23
(unde
Cum se creează şi se sta­ L-am reparat şi am sădit cu spaţiile verzi cu tot Aş da sint şi cei mai mulţi râu-plat-
torniceşte un asliel dc climat? trandafir). in acest sens numeroase e- nici) sau cei din blocul B 24
Am adresat întrebarea mai — Nu aveţi probleme eu în­ xcmple: familiile V. Marines- îşi cunosc prea puţin vecinii
multor preşedinţi de asocia­ casarea la timp a cotelor din Ic existente sînt murdare iar, cu, N. Călin, M. Micu, F. lo­ Pentru că asociaţiile dc loca­
ţii de locatari din oraşul contribuţia la plata cheltuieli­ în zilele cu ploaie, accesul ja ... Au fost şi cazuri cînd tari din blocurile B 18, B 14,
Brad. La blocul B 14 — unde lor comune ? spre bloc sc poate face numai unii au vociferat, dar tot lo­ B 12, B 7, B 6, cele din C-uri-
ne-a înlimpinat plăcut, dc la — In blocul nostru nu a- in cizme de cauciuc. Nu vom catarii au fost aceia care le-au le 1-G, din DI şi din multe al­
intrare, hărnicia gospodarilor vcm nici un restanţier. Aş scuti dc răspundere consiliul arătat că sint atribuţii pc ca­ tele au reuşit sâ unească în-
— răspunsul l-am primit de dori să fac o remarcă. Blo­ popular orăşenesc caic a pre­ re au obligaţia să le respec­ tr-o adevărată familie zeci dc
la inginerul Cornel David, ca­ cul B 12 nu are împuternicit luat dc la constructor lucra­ te" Cind I-am întrebat pe to­ locatari. Omogenitatea, clima­
re deţine responsabilitatea de salariat Toate aceste lucrări rea deşi avea canalizarea varăşul Buzatu dacă responsa­ tul care s-a creat în aceste
preşedinte al asociaţiei de lo­ Ic rezolvă — şi nu fără com­ defectă, dar de aici pînâ la o bilitatea pe caro o are nu î mari familii s-au râsfrînt po­
catari de la prima constituire petenţă — în mod voluntar, gospodărire cît dc cît din par­ se parc o muncă grea, ne-a zitiv în buna gospodărire a
a acesteia un locatar: medicul Olimpiu tea locatarilor, c o distanţă răspuns: „Dacă vrem să ne spaţiilor comune. In înfrumu­
— Nu-mi amintesc să fi în­ Pârâu foarte marc. simţim bine orice muncă o seţarea lor. într-o atitudine
tâmpinat greutăţi pentru a Iată cîteva din atribuţiile La consiliul popular orăşc facem cu plăcere", corectă faţă de obligaţiile şi
crea şi statornici climatul de unui împuternicit pc care lo­ ncsc aflăm că preşedintele a- — Ba, eu zic că e o mun­ normele de convieţuire socia­
soci.iţici dc locatari de la blo­
înţelegere şi bună gospodări­ catarul Olimpiu Pârâu le fa­ cul B 24 — tovarăşul Aurel că grea, pentru că fiecare om lă. Pentru eâ, de fapt, acesta
re a spaţiului pe carc-l folo­ ce in mod cu toiul voluntar: o cu concepţia lui, şi cu omul e scopul pentru care au fost
Toma — sc străduieşte să fa­
sim. Şi nu cred că aş putea primirea in termen a debite­ că cite ceva. dar „nu are eu c cel mai greu să munceşti create asociaţiile de locatari.
da reţele de felul cum am lor pentru folosinţă comună cine, oamenii sînt neînţelegă­ — ne spune tovarăşul Ioan Cele care încă nu-şi cunosc
procedat Vreau, insă, să spun şi încălzire, repartizarea pc tori. nu răspund la apelurile Argint, preşedintele asociaţiei sau nu vor sâ-şi cunoască a­
că toate cele 24 de familii din cap de locuitor şi pe metru comitetului asociaţiei. fieca- de locatari de la Blocul B 10, tribuţiile sînt invitate să în­
In cadrul sectorului tinichigerie de la Atelierele centrale Crişcior se confecţionează şi blocul nostru se respectă, se pătrat a locuinţei, afişarea rc-şi vede doar de bucătăria — Dar la acest bloc zone­
ajută, iar cind e vorba de a listelor de plată, încasarea în le verzi, florile cc inundă gea­ veţe. E doar o obligaţie pre­
tuburi pentru aerajul minelor. termen a taxelor, dirijarea fe­ lui“ .
In foto : tinichigiii Nicoarâ Simedrea şi Oprean losif execută operaţia de vâlţuire a înfrumuseţa spaţiile comune. meilor de serviciu, buna gos­ IC dc-a dreptul respingător murile dc la spaţiile comune, văzută prin lege
tablei. ‘ *>t© * V. ONOIU zonele verzi, oamenii sint cît podărire a cifsei scărilor ete. aspectul pe eare-1 oferă blo­ perdelele, ordinea şi liniştea,
iotul spune că şi aici poate fi
se poate de gospodari. E a- Am ţinut să subliniem aceste cul B 24. Oare locatarii aces­ întîlnit climatul plăcut dintro Roîd realizat de
LUCIA LICIU