Page 28 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 28
PAO. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 11 IANUARIE 1 W '
LA DUBNA A AVUT LOC mii pe bicicletă, au ajuns vi
V U l M M ■ C U R I E R neri la Rio de Janciro. Este
vorba de Mukherjee şi Alokeo
Muk Benerjee, care au plecat
din Calcutta in luna martie a
Sesiunea Consiliului Ştiinţific al Institutului nul trecut. Temerarii ciclişti
să străbată,
indieni urmează
* > 9 Atacuri ale forţelor patriotice. timp de doi ani, un traseu ca
$ Fostul director al unui proiect de cercetări pri a Partidului Comunist Italian, condusă de Luigi Longo, re trece prin 50 de ţări ale
. La Roma au avut loc convorbiri între o delegaţie
lumii.
vind refugiaţii din Vietnamul de sud iace măr
unificat de cercetări nucleare turisiri. secretar general a) P.CJ., şi o delegaţie a Partidului ♦ 0 #
Comunist din Spania, condusă de Santiago Corrillo, se
cretar general al partidului. Ziarul „L'Unita“ , organul O avalanşă a măturat o ba
SAIGON 10 (Agcrpres). — NEW YORK 10 (Agerprcs) PC I, relatează că în cadrul discuţiilor cele două de racă în care se uflau şapte
MOSCOVA 10 (Agerprcs) — liste, care lucrează împreună Consiliul Ştiinţific a consta legaţii au procedat la o informare reciprocă privind
muncitori, In apropiere de lo
La Dubna a avut loc sesiunea la Dubna, au realizat o scrie tat că legăturile internaţiona In cursul nopţii de vineri spre Ziarul „New York Times“ a situaţia din Italia şi Spania şi au analizat o serie de calitatea norvegiană Bergen.
Consiliului Ştiinţific al Insti de cercetări, ce au adus dale simbâtâ. forţele Guvernului pubPicat simbâtâ o corespon probleme internaţionale actuale. Se presupune că cele şapte
tutului unificat de cercetări noi şi importante eu privire le ale institutului s-au dezvol Revoluţionar Provizoriu al denţă din Washington, in ca persoane ar fi pierit. O echipă
nucleare, la care au partici la structura şi legile lumii tat. Numeroase lucrări se rea Republicii Vietnamului de re subliniază ea au fost pre de salvare a încercat să se
pat oameni de ştiinţă din particulelor elementare sj nu lizează pe baza cooperării intre Sud au declanşat 10 bombar zentate dovezi ce atestă eâ tru deplaseze la locul catastrofei,
Bulgaria, Cehoslovacia, R.P.D. clcului atomic. Au fcsl subli laboratoarele dc la Dubna şi damente cu rachete şi mortie- pele sud-coreene dislocate în La Moscova a fost editai vînd o suprafaţă totală de dar elicopterul care urma s-o
Coreeană, R.D. Germană, Mon niatr in mod deosebit experi institutele din diferite ţâri rc asupra unor baze ale tru Vietnamul dc sud au asasinat primul volum al celei dc-a 60 000 hectare, au fost expro transporte n-a putut decola
golia. Polonia, România, Un cnţclc realizate cu ajutorul pelor americano-saigoneze — sute de civili sud-vietnamezi treia ediţii a „Marii enciclo priate în baza legii cu privire din cauza furtunii puternice
garia, U R.S.S. şi R.D. Viet acceleratorului dc particule socialiste. Se dezvoltă cu suc relatează corespondentul agen Potrivit ziarului, aceste dovezi pedii sovietice“ . Ia reforma agrară. Moşiile
nam. Au fost dezbătute ra încărcate dc la Scrpuhovo. cel ces şi legăturile cu centre şti ţiei France Prcssc. Cele mai nu fost remise Ministerului La elaborarea celor 3 086 Moyan (12 000 ha), Maica ♦ O *
poarte cu privire la rezultate mai marc din lume. inţifice din alte state. puternice atacuri au fost lan Apărării al S.U.A. de Terrv de articole cuprinse in ace.sl (18 000 ha) şi San Jose de Par-
le principale ale activităţii şti sate asupra importantei baze Bambo. fost direftor al un'Jt volum au colaborat peste zon (30 000 ha) sint primele Sistemul zecimal, instituit
aeriene americano-saigoneze proiect tic cercetări privind de putină vreme in Marea
inţifice efectuate în şase la 1 100 de specialişti din cele expropriate în această zonă. Britani?, provoacă numeroase
boratoare, în cursul anului de la Cam Banh şi asupri refugiaţii din Vietnamul de mai variate domenii, printre Administraţia lor a fost pre erori, adesea cu consecinţe
1969. Contacfe oficiale cartierului general al brigă sud. care a fost finanţat de care se află personalităţi cu luată de funcţionari guverna grave Astfel, un copil de trei
Consiliul Ştiinţific a relevat zii 173 de paraşutişti ameri Pentagon. Rambo a precizat noscute, ca preşedintele Aca mentali. luni a murit acum cîteva zile
câni. situat in apropierea lo că a avut posibilitatea să a
că fizicienii din ţâri Ic? socia- calităţii An Khe fle de la refugiaţii sud-viet demici dc ştiinţe a U RS.S, 4 0 4 intr-un spital din Londra, de
hispano-marocane In zorii zilei de simbâtâ, la name2i despre atrocităţile co Mstislav Kcldiş. constructorul Cunoscutul scriitor italian oarece infirmiera care-1 în
de avioane Aleksandr Iakov
11 kilometri nord-est dc ora mise de trupele sud-ooreene lev şi alţii- Alberto Moravia a declarat că grijea nu s-a familiarizat în
că cu sistemul zecimal. Ea i-a
MADRID 10 (Agerprcs). — miniştri au examinat ..situa şul Tav Ninh. au avut loc care. în 1966, au ucis aproxi generalul Alfredo Ovando,
spaniole
Problema Saharei contencios ţia din Africa dc nord“ şi „di lupte violente intre unităţi alo mativ 200 civili sud-vietna 4 0 4 preşedintele Republicii boli făcut o injecţie de 0,25 mg
eu dixogîn. un
medicament
verse probleme in
principalul dosar
suspensie
120 km pe hispano-marocan. face in pre privind cooperarea economică trupelor americano-saigoneze mezi în regiunea de centru a mulare dc la Kahovka a în via. i-a făcut cunoscut, cu pri penlru inimă, în timp ce doza
Te malurile lacului de acu
lejul unei recente convorbiri,
şi detaşamente ale forţelor pa
prescrisă era de zece ori mai
Vietnamului de sud.
că intelectualul francez Re
viitoare" Interesul Spaniei fa
zent obiectul unor contacte o
ficiale dintre Madrid şi Ba ţă de acest teritoriu eu o triotice Acest sector a fost ceput construcţia uneia dintre gis Debray va fi intr-un vii mică.
cele mai mari termocentralc-
timp de 4 zile scena unor lup
bat. relatează agenţia France • populaţie dc aproximativ te,intense între forţele patrio din Europa, numită „Novo- tor apropiat eliberat, ca ur ♦ 0 4
mare a unei amnistii politice
Pressc In acest context se în .'»0 000 locuitori, revendicat dc tice şi trupele inamice. depăşi dc peste cinci ori pe generale. Preşedintele bolivian (Jn feriboat care transporta
Dncprovskaia“ . Puterea sa va
a
cadrează şi scurta vizită
Maroc, rezidă în special din
Turneul
secundă ! ministrului marocan de exter descoperirea, in urmă cu cinci târeţelor zburătoare" america preşedintelui cea a cunoscutei hidrocen a precizat, potrivit anumitor 83 dc pasageri s-a scufundat
vineri
In cursul nopţii de
spuselor
spre simbâtâ. raidurile
.for
în Golful Guayaquil, infestat
lui Alberto Moravia, că „este
trale „Dncproghes", iar can-
ani. a unor importante mine
in
ne. Abdelhadi Boutaleh
dc rechini. La început s-a cre
necesară depăşirea
capitala spaniolă Potrivit u
care o va furniza anual va fi
nui comunicat al Ministerului reuri dd fosfaţi la Bukran, a ne „B-52" au fost concentra titatca dc energie electrică pe dificultăţi politice înainte ca zut eâ toţi pasagerii au pierit,
căror exploatare ar urma să
de Externe al Spaniei, cci doi înceapă în 1971. te în provincia Binh-Long. Makarios de 20 miliarde kWh. Debray să fie eliberat". dar ştiri ulterioare au men
ţionat că unii dintre ei au pu
Telegramele de presă in 4 0 4 tut fi salvaţi. Pinâ în prezent,
formau recent că oamenii cinci cadavre au fost pescuite
de ştiinţă din Uniunea So ATENA 10 (Agerprcs). — Institutul naţional pentru din apă.
vietică au reuşit să obţi Preşedintele Ciprului. Maka comerţ exterior al Italiei a
nă un jet de gaze a cărui rios. cure efectuează în pre hotârît să deschidă o repre Sinopticicnii sovietici 4 0 4
viteză, în punctul de eva zent o vizită oficială în Afri zentanţă în capitala Republi consideră că este proba
cuare, atingea 120 km pe ca. va face la întoarcere o es cii Democrate Germane, a- bil ca, începind din acest Aerodromuri închise, străzi
secundă. Experienţa a fost cală, la Roma. unde urmează nunţâ ziarul „L’Unita". In a an, in partea europeană impracticabile, perturbări în
realizată pe un laborator să aibă o întrevedere cu rege mil 1970, precizează „L’Uni- a Uniunii Sovietice să se transporturile publice şi în
de tip „lantar". le Constantin al Greciei — in ta", schimburile comerciale instaureze ierni calde, cu distribuirea presei şl corespon
Performanţa este cu lo formează cotidianul . Ethnos“ dinlre cele două ţâri urmează o zăpadă abundentă. Al denţei, tftmponări •!<« automo
tul excepţională, dacă ţi Preşedintele Makarios se să se extindă considerabil. ternarea periodică a ier bile, numeroase victime în ur
nem cont de faptul eâ cei va opri upoî la Atena pentru Noul acord comercial pe cinci nilor calde şi a iernilor ma accidentelor — acesta este
mai buni combustibili chi a face cunoscuta conducăto ani, încheiat între Italia şi reci a fnst observată de bilanţul efectelor poleiului ca
mici folosiţi in cosmonau rilor greci poziţia regelui Con ROG. în decembrie 1969, pre mai mulţi ani. Astfel, la re de 48 de ore a pus tn sta
tică reuşesc să asigure prin stantin. precum şi condiţiile vede penlru anul 1970 o spo începutul deceniului al re de alertă serviciile însăr
-rdcrc un jet de gaze cu pe care acesta le pune în ve rire a schimburilor de mărfuri cincilea. în U R.S.S. au cinate cu menţinerea ordinii
o viteză de numai 3.5—4,5 derea unei eventuale reîntoar dinlre cele două ţâri cu 40 la fost patru ierni foarte şi curăţeniei străzilor din Ge
km pe secundă, ceri în ţară — precizează zia sută. geroase la rind, cărora neva, Basel, Ztirich, Berna.
Pe lingă aceasta, reţine ♦ © ♦ le-au urmat o serie de Fribourg şi Lausanne.
atenţia un fapt nu mai pu rul citat. Preşedintele Ciprului 15 ierni călduroase. După
ţin spectaculos. Laboratorul va avea. dc asemenea, convor Guvernul libanez a cerut aceea, 7 ani la rîr\d ier 4 0 4
.lantar“ întrebuinţează un biri cu membri ai guvernului reprezentantului său perma nile au fost friguroase. O puternică furtună bîntuie
combustibil care nu costă grec asupra stadiului actual al nent la O.N.U., Edouard Cho de 24 de ore asupra ţărmului
nimic — azotul din stratu ra. să informeze Consiliu) de maritim al Portugaliei. Valu
rile superioare ale atmosfe tratativelor interccmunitarc Securitate asupra atacurilor rile Oceanului Atlantic au
rei ! El poate folosi însă şi dintre ciprioţii greci şi turci. israeliene lansate în zilele de Dr. Ge.rliard Schulz, fizician inundat plaja Caparica, iar o
alte gaze, cum ar ii argo 8 şi 9 ianuarie împotriva re din Hamburg, este de părere mare parte din vilele şi ho
nul sau hidrogenul, lalâ că Muncitorii Fobricii tex giunilor de sud ale ţării — că persoanele la care în tim telurile acestei staţiuni bal
ideea avansată de Ţiolkov- tile de bumbac „V.l. Le au anunţat surse oficiale din pul vreunei boli s-a manifes neare au avut de suferit. A
ski, în urmă cu cîteva de mn" au lansat un apel Beirut. tat o temperatură ridicată, fost avariată, de asemenea,
cenii începe să se trans către toţî muncitorii tex- încheierea reuniunii Consiliului După cum se şlie, în zilele devin imune la maladii cance calea ferată care face legă
forme in realitate. Intr-un tilişti din Slovacia pentru amintite, forţele israeliene au roase. Această imunitate se tura între această staţiune şi
viitor mai mult sau mai pu q,-si..|ua, angajamente de atacat regiunile respective, in păstrează timp de 5 ani după Lisabona. Tn nordul .jqăpîtalei
ţin apropiat, oamenii vor sprijinire a apelului C.C. M inisterial af U. E. 0. somn dc represalii faţă de o- însănătoşire. portugheze au (cV- sqrânalate
construi avioane de pasa al Partidului-Comunist Ce pcraţiunile militare lansate de inundaţii de-a lungul autostră
geri sau de mărfuri care hoslovac pentru stabili - acolo de comandourile pales * 0 * zii care leagă capitala dc staţiu
vor folosi drept combusti xarea economiei Cehoslo BRUXELLES 10 (Agerprcs) fost consacrată examinării Stewart. s-a referit. între al tiniene împotriva teritoriului In urma anchetei între nea balneară Estoril. Nume
bil acrul din ionosferâ A Timp dc două zile — vineri problemelor privind relaţiile tele. la convorbirile cvadri- Israelului prinse dc către poliţia italia roase localităţi sint private
vioanele vor gravita pe o vaciei în cinstea celei de lvst-Vcsl, situaţia din Orientul partite privind Orientul Apro
a 25-a aniversari a elibe şi sîmbâtâ — in castelul ♦ 0 4 nă cu privire la masacrul co de mijloacele de transport ru
rării ţârii de către arma „Karrevcld“ din Bruxelles Apropiat şi conflictul din Niţ piat El şi-a exprimat spe Trupele salvadorienc au a mis de trupele naziste în lo tier. Cea mai mare parte a
to sovietică. s-au desfăşurat lucrările reu geria. Ucferindu-se la evoluţia ranţa că aceste negocieri vor tacat cu mnrtiere mica loca calitatea Filetto, in timpul ce porturilor din nordul ţârii sint
In fotografie : Renala niunii Consiliului Ministerial relaţiilor Est-Vest. ministrul oferi lui Gunnar Jarring, tri litate Salubre de pe terito lui de-al doilea război mon Închise.
Notă externă Halackova lucrind în sec al Uniunii Europei Occiden de externe vest-german, Wal general al O.N.U., mijloacele riul Hondurasului, relatează dial, a fost întocmit un dosar 4 0 4
misul special
al secretarului
ter Sehecl. a declarat că Oc
ţia ide filatură nr. 1 a fa tale, organism ce grupează cidentul ar trebui să răspun necesare de a apropia pozi agenţia AFP. Guvernul din înaintat procurorului republi
bricii unde funcţionează statele membre ale Pieţei co dă printr-o iniţialivâ autono ţiile statelor implicate in con Honduras a adus la cunoştin cii din localitatea Aquila. In noaptea dc vineri spre
maşini livrate de uzina so mune şi Anglia. Guvernul mă propunerii statelor parti flict. In acelaşi timp. Stewart ţa Organizaţiei Statelor Ame Principalii incriminaţi sînt e simbălă, furtuna puternică şi
francez nu a fost reprezentat.
piscopul Matthias
Defregger
orbită cireumterestrâ sau vietică din Taşkent. Prima zi a dezbaterilor a cipante la Tratatul de la Var a precizat că guvernul brita ricane acest incident pe care clin Munchen şi fostul loco gerul de minus 20 grade au
nouă
l-a califioot drept „o
vor decola de pe obişnuite şovia privind organizarea unei nic este pe cale de a elabora provocare salvadorianâ împo tenent Elhert, în prezent di creat o situaţie dificilă în u-
le baze terestre pentru a conferinţe general-europene. „anumite idei“ care să stea triva Hondurasului“ . rector a) unei şcoli primare nelc regiuni din R.P. Polonă,
efectua curse lungi, cu vi Evocînd. la rîndul său,- rapor la baza unui plan onorabil de din Frankfurt pe Main, în special in partea dc sud-
teze excepţionale, între turile Europei occidentale eu soluţionare paşnică a crizei. ♦ 0 « est. Numeroase şosele sint
continente. Gripa continuă să facă statele socialiste, şeful diplo Tn ultima zi a reuniunii au După cum informează zia ♦ 0 # blocate de zăpadă. în mersul
trenurilor au survenit, de a
Motorul cu reacţie al la maţiei italiene. Aldo Moro, a fost abordate probleme eco rul „Lc Monde“ , un grup de Doi studenţi indieni care semenea, întirzieri, care se ri
boratorului .lantar” poate ravagii, dar... afirmat că ţările apusene tre nomice privind ţările Pieţei firme franceze a obţinut drep şi-au propus să facă turul lu dică uneori la cîteva ore
folosi drept combustibil ga buie să desfăşoare o politică comune şi Anglia. In acest tul de a construi barajul Ka-
zele din atmosferă, întrucit de iniţiativă şi cooperare care scop au fost prezentate două run, care va fi cel mai mare
efectul reactiv se realizea Vremea proastă şi epidemia telor au fost obligaţi să se re să favorizeze realizarea unui rapoarte. Eduardo de Martino, din Iran. Costul construcţiei,
ză prin accelerarea ionilor dc gripă, care s-uu ubâlut dc fugieze din cauza puternicelor climat dc destindere. In ce membru al Comisiei C.E.E., a care va avea 200 m înălţime Peste 50 dc militanţi ai „Comitetului dc acţiune“
Sntr-un puternic cimp elec citva timp mai ales asupra inundaţii din ultimele zile, ra priveşte Conferinţa general- făcut o prezentare sumară a şi 380 m lăţime, se ridică la al muncitorilor de culoare din Franţa au ocupat sim-
tric. Atomii de gaz trec Europei occidentale, continuă urmare a ploilor torenţiale. curopcanâ, Moro a declarat situaţiei economice a Pieţei aproximativ *550 milioane bâta timp de o oră sediul Comitetului naţional al pa
printr-o cameră specială să afecteze activitatea econo La Atena şi în împrejurimile că aceasta nu ar putea fi un comune în cursul anului 1969 franci. tronatului francez în semn de protest împotriva condi
„ionizatoarc“ , picrzîndu-şi mică din unele ţâri şi să pro ei timpul a început însă să se scop în sine, ci .un instru din care s-a desprins ideea că ţiilor grele de locuit ale lucrătorilor imigranţi din de
electronii şi transformîn- vouce numeroase victime Ast amelioreze treptat. ment” prin care ţările euro balanţa comercială a „celor ♦ 0 4 partamentele de peste mări ale Franţei. In urma inter
du-se în particule cu sarci fel. in Grecia, numai In ultima Capriciile vremii nu oco pene, inclusiv cele neutre şi şase" a devenit deficitară. Potrivit datelor publicate la venţiei poliţiei, sediul a fost evacuat pînă la urmă.
nă electrică. Un eîmp elec sâptămină, în regiunea Salo lesc nici Danemarca, unde în neangajate, să fie puse în si George Thompson, ministru Kinshasa, populaţia Republicii
trostatic le imprimă apoi nic au murit 211 de persoane. treaga activitate este serios a- tuaţia de a-şi aduce propria de stat britanic adjunct Ia Congo (K) se cifrează în pre
o viteză imensă, asemănă In vederea evitării contamină fectatâ din cauza troicnelor contribuţie la soluţionarea Foreign Office, însărcinat cu 9 zent la 20 564 489 persoane. In
toare aceleia a particulelor de zăpadă Căile rutiere Şi fe principalelor probleme. El a tratativele cu Piaţa comună, capitala ţării trăiesc 1 500 000
din cielolronnc La ieşire, rii elevilor, autorităţile gre roviare au fost blocate, iar afirmat, dc asemenea, că in a precizat că economia An persoane.
jetul ionizat este neutrali ceşti au hotârît închiderea a sute de automobile au fost în tensificarea legăturilor bilate gliei este în curs de redresare
zat din nou. mărindu-se numeroase şcoli. Timpul pro-;t rale cu statele socialiste con şi că în următoarele 12 luni » 0 * CURIER
astfel efectul reactiv. Vite a afectat in mori special par-< gropate pur şi simplu sub ză tribuie la îmbunătăţirea cli nu există pericolul ca situaţia Trei mari latifundii din
za jetului de gaze depinde tea de nord-vest a regiunii padă Toate trenurile înregis matului internaţional balanţei dc plăţi engleze să Sierra de Trujillo (Peru), a-
de eficacitatea sistemului Peloponcz, unde transportul trează serioase întirzieri. O In intervenţia sa, ministru! fie mai puţin favorabilă de-
de neutralizare. Lu începu pe căile rutiere şi feroviare a parte din şcoli au fost închise. de externe britanici Michael eît în prezent.
tul experienţelor eu labo Din cauza vîntului, caro su
ratoarele .lantar” s-a reali fost suspendat începind de joi. flă puternic, a fost perturbat
zat o viteză de 40 km pe In regiunea 11 ia. locuitorii sa sl traficul maritim.
secundă în condiţiile în ca n el mni captivant epi- coperind-o cu mii de crate zelor ei argintii şi reci, in Mai mult chiar, mostrele
re sistemul de neutf-aliza- B j sod după .,cucerirea“ re, au făcut să se aştearnă timp ce astronomii o cerce aduse de pe Lună au înmul posibilităţilor umane actua
re nu funcţiona încă per ...vom fi imuni pentru zece ani Lunii — studierea ro peste roci o peliculă de si- tau metodic şi nerăbdător. ţit întrebările. De cc hidro le, şi la Houston s-a încercui
fect. Motorul de tip plan cilor selenare recoltate la 20 licaţi cristalizaţi deasupra Dar pe măsură ce cunoştin genul, cel mai abundent <•- prematur să se ridice vălul
tar“ a fost experimentat, de iude anul trecut, in Marea cărora au presărat pulberea ţele lor s-au înmulţit, Selena, Icmcnt din structura chimică coborit de timp peste geneza
asemenea, în 1064 pe staţia GENEVA 10 (Agerpres). — bolnave de gripă au devenit Liniştii, de către astronauţii fină pigmentată cu acele întocmai ca „fata morgana", Lunii şi a sistemului solar
automată sovietică „Zond Populaţia ţârilor europene, cu imune la acest virus şi nu vor Neil Armstrong şi Edwin Al- ciudate sfere minuscule mul şi-a păzit cu grijă tainele a galaxiilor, se află in canti însuşi. Este semnificativ al
2”, fiind folosit pentru o tăţi extrem de mici in com datele ştiinţifice „pozitive",
prinse dc epidemia de gripă mai fi afectate de el timp de drin — s-a încheiat joi la ticolore, numite tectite. Nici miile de fotografii lua
rientarea navei. Paralel din iarna aceasta, poate fi asi zece anî. Houston. La marele forum Graţie efortului titanic, li poziţia Lunii ? De ce micro prezentate în comunicări, nu
s-au efectuat cercetări ex gurată pentru următorii zece al specialiştilor in studii se nie in analele ştiinţei teres te dc sondele automate şi de organismele terestre puse in au ţost considerate drept
trem de interesante şi în ani că virusul bolii nu-şî va Ultimele rapoarte asupra e- lenare, constituit din peste tre depus de aceşti eminenţi astronauţi, nici rocile smulse contact cu aceste roci mnr fapte certe, ele fiind doar
S.U.A. Motoarele americane mai face apariţia. Specialiştii voluţîei epidemiei de gripă, 1 000 dc cercetători din 0 de pe tărimurile ei netulbu după citeva zile, fn timp ce trecute în revistă şi. de cele
foloseau însă ioni de mercur primite de O M S . indică fap ţări, 147 de savanţi au expus, sclenologi, cunoaştem astăzi rate pînă atunci de paşii o praful selenar stimulează mai multe ori, folosite numai
şi cesiu, ceea ce le făcea Organizaţiei Mondiale a Sănă tul că boala a pătruns aproa timp de patru zile, roadele structura, compoziţia şi pro meneşti, nici nesecata fante creşterea plantelor mai bine pentru orchestrarea instru
să fie mult mai costisitoa tăţii (O M S ), care au urmărit pe în toate ţările Europei oc dialogului lor asiduu cu pie mentaţiei interpretative a
re. La ultimele experienţe, maladia încă de la începutul cidentale Tn sudul continen trele de pe Lună cercetătorilor. Nu trebuie,
neutralizarea a atins pro evoluţiei sale, au informat eâ tului. epidemia pare să în insă să se uite că suprafaţa
centul de 99,5 la sută, ceea virusul acestui tîp de gripă declin. In nord insă. şi Îndeo Expunerile, discuţiile şi. totală a Lunii este mai mare
ce explică viteza de 120 arc proprietatea de a se „trans sebi în Peninsula Scandinavă controversele fără precedent decit cea a continentului a
km pe secundă obţinută. forma” din zece in zece ani. au oferit, în concluziile fi MISTERELE“ LUNII... frican Şi a încerca să desci
Motorul cu reacţie de tip Astfel, persoanele care au fost ca continuă să se extindă. nale, cîteva certitudini. Ştim 55 frezi tainele Lunii şi ale sis
.lantar“ poate funcţiona la acum că enigmatica „Regină temului solar in rocile aduse
înălţimi şi regimuri de ¡lu a nopţii" este un astru inert,
cru diferite. Este suficient dezolant, ostil vieţii. că are de Armstrong şi Aldrin este
ca şi cum ai încerca să cu
j.doar ca aparatul zburător respectabila „virstă" de cir
să fie plasat în ionosferă şi LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI: ca 4,0 miliarde ani, că, :n prictăţile fizice şi chimice zie şi imaginaţie umană nu decit orice ingrăşămint fa noşti Africa şî întregul Uni
să i se imprime o viteză sfîrşit. s-a născut o dată cu ale eşantioanelor aduse de i-au smuls răspunsul la în bricat dc om ?... vers scrutlnd un pumn de
iniţială, după care el işi Soarele şi întregul nostru Armstrong„ le putem compa trebarea cum şi de unde a Şi totuşi există un răspuns nisip din Sahara. Există to
poate continua zborul con- sistem planetar. ra cu rocile terestre şi sta apărut. A venit de undeva la ipotezele cu semne de în tuşi convingerea că citind fn
atmo Echipa României va
sumînd azotul din stratu Mai bănuim că, in cursul bili asemănările şi deosebi din spaţiul infinit şi apropi- trebare. înseşi aceste semne praful lunar, vor putea fi
rile superioare ale vieţii sale, Selcna s-a afini rile, ambele la fel de mari. indu-se prea mult de Pămint de întrebare materializează dezlegate tainele Selenei şi
sferei sau alte gaze din ce Dar nu putem încă răspund* n-a mai putut să se descătu infinitul efort de cercetare al ale Universului. Dar, pini
lelalte straturi. Mai mult cindva, cel puţin parţial, tu la un lung şir de întrebări şeze din cimpul gravitaţio omului şi imboldul curiozi atunci vor mai trece mulţi
decît atît. motorul cu reac ■ A 'J stare de incandescenţă, că Şi, la Houston, multe răspun nal terestru ? Sau s-a născut tăţii sale fără limită. Rocile ani de trudă, iar capetele
ţie de tipul prezentat mai juca in grupa a 3-a din cauza absenţei apei şi al suri au fost puse sub acelaşi o dată cu Pămlntul, fiind lui Armstronq şi Aldrin au savanţilor vor trebui să se
sus poate capta gazele şi, mosferei, aceleaşi elemente necruţător semn de întreba plămădită din aceeaşi mate confirmat, prin noi întrebări, aplece peste tone de mostre
după lichefiere, le poate fo chimice existente pe Pămînt, re. rie ? Sau s-a desprins tle faptul că Luna va răspunde culese pe multe şi cit mai
losi pentru necesităţile pro Aseară în jurul ore 23. a primul meci în 3 iunie, eu c- însă in proporţii diferite, au Luna a fost o enigmă şti Terra, puţin după naşterea cindva la marile întrebări variate soluri lunare. La
prii sau le poate furniza avut loc la Ciudod de Mcxico, chipa Angliei. intrat pe Luna in combinaţii inţifică cu mult înainte ca acesteia, pentru a se roti so privind istoria sistemului so Houston a fost întoarsă abia
altor nave. O metodă, care. tragerea la sorţi a celor 4 gru cu totul deosebite. Galilei sâ-i fî privit, pentru litară in pirul ei 7 Cum au lar Se întrezăreşte de pe c- prima filă a cărţii de c.urfnd
după cum se vede, este nu pe pentru turneul final al Putem accepta, de aseme prima dată în IM!) „munţii“ apărut aceste „mări", unde cum unicitatea ei in micul deschise de „ApoHn-1V\ îa
numai simplă, dar şi foarte Campionatului mondial de In scria întiia vor juca <> nea, ipoteza că meteoriţi şi „mările“ prin luneta fău omul a călcat fn prima sa a nostru sistem cosmologic şi în capătul căreia enigmele as
rentabilă Argumente care fotbal. rhipcle : Mexic. U.R.S.S., Bel uriaşi, şi poate chiar aste- ventură astrală, şi de ce ele cepem să înţelegem unicitatea trului nopţii aşteaptă să fie
o recomandă atenţiei spe România va juca in grupa a gia. Salvador; scria a I î -a: roizi, i-au torturat suprafaţa rită de el. Poeţii, îndrăgos există numai pe jumătatea pe fiecăruia dintre componenţii
cialiştilor de pretutindeni. 3-n in localitatea Guadalajam. Uruguay. Italia, Tsrael, Sue in primele sute de milioane tiţii şi visătorii au ţesut ilu care o vedem noi, păminte- acestuia. Poate nerăbdarea şi dezvăluite pe deplin.
alături de echipele Angliei. dia ; scria a iV-a : Peru, Bul de ani ai existenţei sale, a- zii şi speranţe sub vraja ra nii ?,., fantezia au luat-o înaintea
MIHAI FABIAN Cehoslovaciei şi Braziliei. garia Maroc, RF. a Germa PAUL DIACONU
Echipa ţâri noastre vn juca niei.
TIPARUL: întreprinderea poligrafică Deva. 44 065