Page 29 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! R e d a c ţld

Nr 4672 şi administraţia

ziarului
Mar{i
DEVA, Str. Dr. Petru G roza. nr. .ÎS
13 ianuarie telefoane : redactor şef - 11508; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1970 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.

DEMARAJUL PRIMEI DECADE Preşedintele Consiliului de Stat, Vizita tovarăşului

CORESPUNDE RITMURILOR Nicolae Ceausescu, Ion GheorgheMaurer

IMPUSE DE PREVEDERILE > 7 in R.S. F. iugoslavia

PLANULUI ?________ a primit pe ministrul economiei speciali Agerpres, N. Ionescu rului de stat pentru afacerile
BELGRAD 12.
— Trimişii
pre­
externe. Branko Peşici,
şedintele Skupştinei oraşului
şi N. Plopeanu, transmit: Pre­
si finanţelor ai Franţei şedintele Consiliului de Mi­ Belgrad, Aleksandar Bakoce-
vici, vicepreşedinte
al Vecei
niştri al Republicii Socialis­
Executive a R. S. Serbia. Dol-
te România.
Ion Gheorghe
Răspund 9 directori generali Maurer, a sosit luni diminea­ siliului Federal pentru Coor­
fe Vogelnîk, preşedintele Con­
ţa la Belgrad, la invitaţia pre­
şedintelui Veeei Executive Fe­ donarea Activităţii Ştiinţifi­
şi directori din marile unităţi industriale Stat, Nicolae Ceauşescu, a pri­ basadorul României la Paris. prosperitate, pace şi progres derale, Mitia Ribieiei. ce, Hasan Şiliak, adjunct al
de
Preşedintele Consiliului
federal
secretarului
pentru
pentru poporul francez şi ho-
Cu această ocazie. Vaier,v
Premierul român este înso­
mit luni la amiază, la Pre­ Gîseard d’Estaing a transmis târirea României de a dezvol­ ţit in vizita pe care o între­ problemele economice.
deal, pe ministrul economiei preşedintelui Consiliului de ta relaţiile multilaterale cu prinde in RSF. Iugoslavia de Ambasadorul României la
Prin prevederile sale mobilizatoare, ultimul an al ferată pentru a asigura trans­ şi finanţelor al Franţei, Va­ Stat. Nicolae Ceauşescu, mesa­ Franţa in interesul celor do­ Emil Drăgânescu, vicepre­ Belgrad, Vasîle Şandru, şi am­
cincinalului cere tuturor colectivelor din industria portul cărbunelui la nivelul lery Giscard d’Estaing, pre­ jul de salut cordial al pre­ uă popoare, al înţelegerii in^ şedinte al Consiliului de Mi­ basadorul Iugoslaviei la Bu­
judeţului Hunedoara să valorifice cu înalt randa­ cerinţelor. Dacă în continuare şedintele delegaţiei franceze şedintelui Franţei. Georges ternaţionale. al păcii şi secu­ niştri, preşedintele părţii ro­ cureşti, Iso Njegovan, au în­
ment în treb a torţă productivă, copacitatea tehnică căile ferate ne aprovizionează la lucrările celei de-a doua Pompidou. precum şi urările rităţii In Europa şi în lumea mâne in Comisia mixtă ro- soţit pe preşedintele Consiliu­
şi tehnologică modernă, potenţialul uman. măiestria cu vagoane la nivelul necesa­ sesiuni a Comisiei mixte gu­ de prosperitate ale acestuia la întreagă mâno-iugoslavâ de colaborare lui de Miniştri. Ion Gheorghe
şi competenţa salariaţilor de care dispun în scopul rului şi beneficiarii vor primi vernamentale româno-franee- adresa poporului român şi do­ In cursul convorbirilor s-a economică, Gheorghe Buzdu­ Maurer, de la intrarea pe te­
realizării riguroase a sarcinilor la toţi indicatorii. cărbunele. în continuare toa­ ze de coopc-rare economică, rinţa ca relaţiile dintre Româ­ subliniat satisfacţia comună gan. preşedintele Consiliului ritoriul Iugoslaviei a trenului
te minele au condiţii să rea­ ştiinţifică şi tehnică nia şi Franţa sâ se dezvolte că relaţiile de colaborare, co­ National al Cercetării Ştiin­ cu care au călătorit înalţii
Acest lucru se cere făcut cu răspundere şi dă­ Oaspetele a fost însoţit de şi în viitor in spiritul bune­ operare economică, ştiinţifică ţifice, Nicolae Ecobeseu, ad­ oaspeţi români.
ruire. în fiecare zi şi oră de muncă, printr-o activi­ lizeze planul şi angajamen­ Pierre Pelen. ambasadorul lor legături ce existâ între şi tehnică, schimburile comer­ junct al ministrului afacerilor Pe peron erau, de aseme­
tate tenace, prin măsuri energice, care să asigure tele. Franţei la Bucureşti. cele două ţâri. ciale dintre România şi Fran­ externe, Grigore Bîrgâoanu, vi­ nea, prezenţi membri ai am­
în toate compartimentele' desfăşurarea normală, fără — Toate minele se prezintă ţa înregistrează o evoluţie as­ cepreşedinte al Comisiei gu­ basadei române şi ai agenţiei
perturbaţii şi intensivă a proceselor productive. cu depăşiri, mai puţin Urica- La primire au luat parte Preşedintele Consiliului de cendentă în interesul colabo­ vernamentale de colaborare şi economice, ziarişti iugoslavi
nii. Care este situaţia acolo ? Manea Mâneseu, preşedintele Stat, Nicolae Ceauşescu. mul­
Pentru a vedea in ce măsură industria judeţului Consiliului Economic, pre­ ţumind pentru mesajul pri­ rării şi avantajului reciproc, cooperare economică şi tehni­ şi străini.
se înscrie pe aceste coordonate majore, redacţia zia­ — La Uricani a fost intr-a­ şedintele delegaţiei române la mit, a rugat pe oaspete să a) cooperării internaţionale şi că, Ion Morega, adjunct al ★ .
rului nostru a adresat întrebarea : „D E M A R A JU L devăr o situaţie necorespun- sesiunea Comisiei mixte gu­ transmită din partea sa pre­ păcii intre popoare. ministrului industriei con­ In dimineaţa aceleiaşi zile,
PRIMEI D EC A D E C O R ESPU N D E R ITM U R ILO R IM ­ zâtoare. De aceea, am luat vernamentale româno-franee- şedintelui Georges Pompidou întrevederea s-a desfăşurat strucţiilor de maşini, Ion Mi- premierul Ion Gheorghe
PUSE DE P R E V E D E R ILE P L A N U LU I ?" conducăto­ măsuri de a întări conduce­ ze, şi Constantin Flitan, am­ salutări călduroase, urări de într-o atmosferă cordială. neu, adjunct al ministrului Maurer, însoţit de Emil Drâ-
rilor centralelor industriale şi întreprinderilor din rea. Mina, de fapt, cu toate minelor, de consilieri şi ex­ gânescu, Gheorghe Buzdugan,
judeţ. . că n-a ajuns cu planul la zi. perţi. Nicolae Ecobeseu şi "ambasa­
a dat producţie pentru ziua
Consemnăm azi răspunsurile directorilor generali de 3 ianuarie, cînd nu s-a lu­ Pe peronul gării Dunav din dorul Vasile Şandru, a făcut
şi directorilor din 9 mari unităţi economice hune- crat De aceea, faţă de cele­ Belgrad — împodobit cu dra­ o vizită protocolară preşedin­
dorenc. pelele de stat ale celor două telui Vecei Executive Federa­
lalte mine. are o oarecare râ- ţâri — oaspeţii români au le. Mitia Ribieiei, la sediul
mînere în urmă. dar există fost salutaţi de Mitia Ribieiei, guvernului iugoslav.
„ R E Z U L T A T E L E funcţie de capacităţile pro­ toate condiţiile să-şi recupe­ preşedintele Vecei Executive La convorbirea cordială ca­
ductive şi potenţialul lor ma­ reze minusul şi să-şi încheie Federale. Stepan Maruşiei, re a avut loc cu acest prilej
TOARTE BUNE NU
xim. de asigurarea cu mate­ luna cu planul realizat. preşedintele Vecei Executive au luat parte Duşan Gligorie-
SINT O FETIŞIZARE. rii prime şi materiale. À- Prevederile zilnice de plan, a Provinciei Autonome Socia­ viei, S. Maruşiei, Anton Vra­
ceasta dă proceselor de pro­ atît pe exploatări, cit şi pe liste Voivodina. Duşan Glîgo- tuşa şi ambasadorul Iso Nje­
CI REALITATEA LUI ducţie ritmuri zilnice şi con­ rievici. membru al Veeei Exe­ govan
’70" — ne declară tova- tinuitate peste prevederi, ceea ansamblul centralei care e- cutive Federale, preşedinte­
râsul ing. Costachc Trotuş, di­ ce fundamentează convinge­ xistâ acum, sînt Judicios di­ le părţii iugoslave în. Comisia
rectorul general al Centralei rea noastră că. luna ianuarie mensionate. în funcţie de pla­ mixtă româno-iugoslavâ de (CONViWUMI m PAO. • A-a)
industriale Hunedoara. In po­ se va încheia cu realizări de nul lunii, al trimestrului şi colaborare economică. Anton
fida unor mari dificultăţi în valoare. Vratuşa, locţiitor al seereta-
aprovizionarea cu minereuri, Cit priveşte dificultăţile a-
cocs si calcar, combinatul si­ provjzîonării tehnico-materia-
derurgic si uztna de la Câlan le. acestea râmîn mai depar­ m m ii -mi m
îşi desfăşoară activitatea in­ te pen-tru noi o preocupare
tens., chiar din..prima oră a esenţială. împreună,cu condu, Seminţe pentru noua
acestui an. cerea Ministerului Industriei
Metalurgice am luat măsuri
Pe această bază s-au acu­ Aportul susţine­ producţie de legum
mulat depăşiri importante de pentru impulsionarea aprovi­
plan : 2G0 tone cocs. 1 000 to­ zionării cu minereuri din im­ La Agrosem Orăştic s-au primit importante canti­
' ne fontă. G70 tone oţel şi pe­ port şi pentru soluţionarea rii metalice la tăţi de seminţe de legume care sint repartizate unită­
ste 1 000 tone laminate semifa­ problemei calcarului. Cocsul
bricate şi finite. — care după cum se ştie este creşterea produc­ ţilor cultivatoare din judeţ. Intre altele s-au asigurat
deficitar şi face obiectul unei 20 tone de fasole, o tonă mazăre şi 1 500 kg seminţe
Precizez că aceste depăşiri preocupări speciale la nivel de diverse legume, acoperind necesarul solicitat de
nu sînt urmarea unor artifi­ de economie — ne va obliga ţiei de cărbune cooperativele agricole.
cii de calcul, ci rezultanta să acţionăm cu toată liotărî-
firească a unor eforturi deo­ rea pentru depăşirea în con­ Folosirea pe o scară tot mai O parte din unităţi, printre care C.A.P. Orâştie. Ro­
sebite, excepţionale chiar, ale tinuare a producţiei interne, largă a susţinerii metalice in mos. Hobilna. Peşteana şi altele şi-au procurat se­
tuturor colectivelor centralei, pentru reducerea consumului abatajele minelor din Valea Recondiţionarea osiilor şi roţilor de locomotive constituie una din operaţiile cele mai pre­ minţele din unele sortimente repartizate, ceea ce le
ale specialiştilor şi cadrelor de şi gospodărirea lui foarte ra­ Jiului a avut reflectări pozi­ tenţioase din (luxul de reparaţii de la U.M.M.R, Simeria. Vă prezentam un aspect din atelierul de va permite sâ organizeze din timp producţia de legu­
conducere care au vegheat zi ţională. tive asupra mecanizării ope­ rotârie. me a acestui an.
şi noapte pentru a asigura raţiilor de tăiere în abataje, Foto : V. ONOIU
producţiei de metal un puls .TOATE M I N E L E reducerii consumului specific
viguros, la nivelul cerinţelor de lemn şi in special asupra
economici naţionale. Este SINT PREGĂTITE PEN­ creşterii producţiei de cărbu­
foarte important de reţinut că TRU NIVELUL P L A N I­
deşi au fost greutăţi de apro­ ne.' In cursul anului 19G9, pro­
vizionare şi lucrări in condiţii F I C A T " — ne comuni­ ducţia obţinută din abatajele Tratamente
de iarnă, bateriile de cocsifi­ că tovarăşul dr. ing Petru Ro­ cu susţinere metalică a fost Spectacol hunedorean la Otelul Roşu LA GHELAR:
care, furnalele, cuptoarele man, directorul general al de 2 200 000 tone, cele mai bu­
Martin şi electrice, laminoa- Centralei cărbunelui Petro­ ne rezultate obţinîndu-le mina folositoare
rele şi celelalte agregate de şani. Ele au asigurată linia de Lupeni, unde în anul trecut In cadrul schimbului de Oţelul Roşu. prin măiestria Uri nou complex comercial
bază au funcţionat fără stag­ front, forţa de muncă nece­ s-au extras din abatajele sus­ experienţă. în domeniul interpretativă recunoscută a la pomi
nări şi deranjamente, cu In­ sară şi dotarea tehnică cores­ ţinute metalic peste 850 000 muncii cultural-artîstlce, în­ soliştilor, dansatorilor, ta­ In localitatea minieră Ghelar a fost terminată de
dici înalţi de utilizare. punzătoare. tone de cărbune tre cluburile sindicale din rafului clubului au consti­ curînd construcţia unui nou şi modern complex co­ In prezent sc află în curs i
Prevederile primei decade In cursul acestui an vor judeţul nostru şi cele din tuit un nou prilej de răs- de desfăşurare acţiunea de
şi ale lunii ianuarie sînt di­ In primele zile s-a confir­ continua măsurile întreprinse alte judeţe, duminică, ar­ pindire a bogăţiei folclorice mercial. stropire a pomilor cu Dîbu-
mensionate raţional, in func­ mat acest lucru, cu toate că pe linia dotării cu echipament tiştii amatori de Ia Clubul din Judeţul nostru, a far­ Aflat in prezent in faza de mobilare şi utilare in­ tox şi Hortitox contra pă-
modern de susţinere, urmind
ţie de fondul de timp de lu­ am întimpinat greutăţi, În ca peste 75 la sută din pro­ „Siderurgistul" Hunedoara« mecului ei atît de specific. terioară, complexul va cuprinde o unitate alimentară duchclui de San Jose.
cru maxim şi disponibil al oa­ sensul că nu ni s-au pus la au dat un spectacol cuprin- Artiştii amatori de Ia O ­ De Ia Centrul de protcc- :
menilor şi agregatelor, în dispoziţie vagoanele de cale ducţie să se obţină din aba­ zind cele mai atractive, mai cu autoservire, o unitate pentru desfacerea cărnii, una ţie a fructelor din Ilîa am i
taje susţinute metalic. Demn ţelul Roşu vor da şi ei un pentru legume şi fructe, o tutungerie şi un bufet. Z i­ primit informaţia că cele î
de amintit este şi faptul că reuşite puncte din reperto­ spectacol la Hunedoara, ere- trei echipe specializate au j
un rol important in acţiunea riul propriu pe scena Clu­ indu-se astfel premisele u­ lele următoare urmează să-şi înceapă funcţionarea, e­ aplicat pînă acum trata- !
de introducere a susţinerii bului sindical din Oţelul nui schimb de experienţă veniment aşteptat cu interes de către locuitorii comu­ mente de iarnă la peste :
metalice în abataje il va avea Roşu. fructuos, unei mai bune cu­ nei Ghelar. noile unităţi comerciale venind şi mai 10 000 de pomi. din totalul
şi noua fabrică de stilpi hi­ Cintecele şi dansurile noaşteri. de către public, a de 120 000 la caic se efec- ;
draulici de la Vulcan care va populare hunedorene. adu­ folclorului specific celor mult în sprijinul satisfacerii cerinţelor lor de cumpă­ tuează stropiri. Lucrarea j
livra numai in acest an aba­ se în faţa spectatorilor din două Judeţe. rare. s-a realizat la un număr j
tajelor subterane 12 000 stilpi, mai mare de pomi în ca- I
drul cooperativelor agricole I
din Dobra, Ohaba. Rădu- I
Ieşti, Birtin, Rişca şi al- I
tele. i
DRUMUL ŞOCIflLISMULUI'DRUMUL SOCIALISMULUI • DRUMUL SOCIALISMULUI
Duminică de iarnă, la 13 cămine culturale
Noi reglementări
CE BINE NE-AM DISTRAT... spectacole odihneşte o stivă de 4. în modul de
ininului de la Luncoiu de Jos
se deschide prin şi cu ajutorul
unui geam spart, iar în sala de
cărămizi 7 desfăşurare a
Iarna, tradiţională gazdă a viaţa a 13 cămine culturale ne doar gospodarilor comunei. TEBEA. — ,,1-ati mireasă examenelor
marii stagiuni a artiştilor a­ din judeţ. Că ei încurcă treburile ! ziua bunâ,/ de la tată, de la
matori. perioadă îndelungată De ce neapărat 13 ? Pur şi Am vrut sâ o facem pe Ioc, mumă, de la fraţi de la su­ studenţeşti
de dense „acumulări" cultu­ simplu dintr-o întîmplare. dar Ia sediul consiliului popu­ 3 . rori...". E drept, cînd am a­
ral-educative. care să ofere Atît nc-a ajuns benzina. Şi lar uşa era ferm încuiată şi un juns noi, nunta era pe sfirşite. Ministerul Invâţăniinluluî a
un „stoc" de amintiri şi con­ dacă cifra 13 li se va părea telefon suna strident în hol. Un cetăţean simpatic ne-a in­ adus noi reglementări în mo­
semnări pentru întregul an. unora cu ghinion, le mărturi­ Suna de fapt în gol, pentru că, RIBIŢA. La căminul cultural vitat, „dacă avem plăcere", sâ dul de desfăşurare a exame­
ne-a îndemnat şi pe noi Ia sim că, dimpotrivă, am fost după cum ,.reieşea" clar, înă­ întîlnim o intensă activitate „folosim" o ţuică, o mincare, nelor studenţeşti. Conform
drum. Iată că, astfel. „B ri­ animaţi pe tot parcursul tra­ untru nu era nimeni. Nu se sportivă. Tenis de masă. Mai un vin. I-am mulţumit. Invi­ regulamentului de activitate
gada fulger" are deosebita seului de speranţe şi de in­ mai face de serviciu, duminica, mulţi tineri mînuieso paletele taţia era tentantă, dar- ame­ profesională studenţii vor pu­
plăcere de a se întilni cu ci­ tenţii generoase. Că nu peste la consiliile populare? şi mingea de celuloid. Ii între­ ninţa soarta „brigăzii". Am ple­ tea susţine — între 1 şi 24
titorii anului 1970, oferin- tot s-au confirmat, e cu to­ băm dacă n-ar putea face ceva cat, urind nuntaşilor sâ fie-n- februarie — probele parţiale i
du-le un crîmpei de o zi din tul o altă poveste. şi pentru duşumelele sparte ale tr-un ceas bun şi... matale naş care nu sc vor mai cerc la
căminului, pentru mai buna Iul Costică. examenul final. Notele de
Suna un telefon în hol (gol) 2 . gospodărire. promovare acordate la aceste
Turneele devin tradiţie — Dar avem cămin nou. O probe vor fi trecute în car­
netul de student cu menţiune
Geamuri nu-s, dar uşa e-ncuială mindreţe. 5. „parţial" şi In catalogul pro­
Şi matale, naş Costică LUNCOIU DE JOS. La că­ Mîndreţea se află lingă sediul vizoriu. Acei care vor dori
La centru nimic, la afiliate zero minul cultural ne tntimpinâ un consiliului popular al comunei. să-şi îmbunătăţească notele
afiş din care rezultă câ forma­ O vecinătate de bun augur ?
Directori navetişti, programe... navetist? ţiile artistice de aici susţin un Nu tocmai, dacă acum, în ia­ LUNCA MOŢILOR. Ajungînd obţinute Ia susţinerea probe­
aici, vedem un cămin cochet pe
De pe vremea regiunii spectacol în satul Stejcrel. Di­ nuarie, se află tot la stadiul de dinafară. Pe dinăuntru n-am lor parjialc, se vor putea
prezenta şi in vară — nu­
întuneric şi noroi rectorul căminului, Teodor „roşu“ . înăuntru. însă, e ten- avut ocazia să-I vedem. Câ era mai cu aprobarea decanului
Magdalena, precizează reperto- cuit. sînt montate ferestrele, e­
Am fost cîndva... vigilenţi fortificat ca o cetate medieva­ —pentru verificare la întrea.
toriul : solişti şi un grup vocal, xistă o uşă somptuoasă la in­ lă, model secolul XVr. în lipsă ga materie.
instrumentişti şi suită de dan­
trare. fără nici un geam mon­
1 răşul Eugen Murany, soţul di­ suri locale. Mai aflăm că Ia tat, dar... încuiată. înăuntru, de altceva mai bun de făcut, parţiale sc vor depune pînă
Opţiunile
pentru
probele
mai“ , după cum ne spunea tova­
numărăm 10 geamuri sparte. Pe
seîndura, dată la rindea, aş­
Luncoiu de Sus se vor deplasa
la 15 ianuarie 1970.
rectoarei, pe care l-am întllnit,
cele doar crăpate le-am trecut
regle­
Conform
aceloraşi
după program se va încinge o
altă cameră întîlnim
cîteva
aici ne-am putut da seama că
Laminorul •,750" de (o Hunedoara deţine o poziţie cheie in mai tirziu, la Ormindeo. Tot artiştii amatori din Podele, iar teaptă să devină duşumea. In T. ISTRATE mentări, examenele prevăzu­
fluxul metalului hunedorean. In scopul creşterii producţiei de se­ VALIŞOARA. Vizavi de-o la căminul din Vâlişoara se horă ţărănească. zeci de scaune noi, nedespa­ N. STANCIU te pentru sesiunea de iarnă
mifabricate, aici se desfăşoară ample lucrări pentru mărirea desfăşoară activităţi cultural-ar. Pinâ aici, toate-s bune. Şi da­ C. DROZD
casă noua; un cămin la fel de... chetate, iar în hol două sobe ta cursurile de zi şi serale,
capacităţii ajustajelor şi a vitezei de laminare, fapt ce va deter­ că socotim câ directorul a fost
roşu. Chibzuit construit, nimic tistice. chiar dacă lucrările Iu mari, de tablă. Cum s-ar spu­ cu excepţia ultimului an de
mina o creştere a producţiei la „750" de peste 300 000 tone. numit numai de o lună şi ju­ studiu, vor fi programate
de zis ! Dar, de binefacerile lui, noul cămin sînt cam fntirzialc. mătate, putem spune câ e chiar ne, căminul e gata. numai între 1 şi 17 februarie. !
locuitorii vor beneficia „poate !n Aşa câ, vorbe dulci le-am spu- foarte bine. Dar de ce uşa câ- Cu „mici" excepţii,