Page 30 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 rxxr r DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 13 IANUARIE 1970

RIDICAREA RENTABILITĂŢII— OBIECTIV MAJOR j D E M A R A J U L

AL ACTIVITĂŢII FIECĂREI FERME DE STAT PRIMEI D E C A D E

f
ce lucrează deja la parame­ Am asigurat in primul rind
Subliniind rolul ce revine discuţiei purtate cu ing. Mihai nea într-o serie de neajunsuri Deva demonstrează că rezer­ rul întreprinderii. De aseme­ trii proiectaţi, urniind ca in sporirea produci tei de mobilă
pc luna ianuarie la
nivelul
sectorului de stat al agricul­ Varvariclii, directorul între­ de ordin organizatoric şi în vele de creştere a gradului dc nea, ne-am orientat spre creş­ m a m a trimestrul I sâ depăşim aceşD planului. S au confecţionat şa­
turii in ceea ce priveşte con­ prinderii, ing. Sabin Blada, modul defectuos de planifica­ rentabilitate a întreprinderii terea numărului de oi ţurca parametri Dc asemenea, şî bloanele pentru reperele de
tribuţia acestuia la progresul tehnolog şef, şi Vaier Popa. e­ re a producţiei. sînt încă insuficient fructifi ne. deoarece această rasă se al capacităţii de care dispun secţia de oxizi de fier lucrea­ mobilă destinate exportului şi
general al economiei na­ conomistul şef al întreprinde­ — A fost o anomalie faptul cate Unitatea respectivă a adaptează mai bine la condi­ exploatările miniere. El sc- ză în prezent peste capacitatea fondului pieţei interne, s-au
ţionale. in Raportul C.C rii. că în structura culturilor re­ dat beneficii peste plan in va­ ţiile specifice fermelor - noas­ imparte liniar la numărul d( proiectată
al P.C.R. prezentat de tovarâ Contrar oricăror previziuni partizate fermelor din zona loare de aproape 300 000 lei. tre Tot în scopul rentabili­ zile lucrătoare, deci in cursul Noi ne-am angajat pentru organizat noi fluxuri tehnolo­
gice la Brad şi Haţeg, in func­
şui NICOLAE CEAUŞESCU optimiste, bilanţul activităţii Bradului o mare pondere a — „Secretul" succesului a zării sectorului zootehnic s-au lunii planul nu are modifi acest an sâ realizăm o produc­ ţie de noile tipuri de mobilă
la Congresul al X-lea al par­ economice desfăşurate în anul ocupau orzul şi ovăzul de la constat In depăşirea produc­ întocmit unele proiecte pentru căii Intre lunile trimestrului ţie suplimentară fizică şi va­
tidului se arată : „Considerăm trecut de Întreprinderea amin­ care, pe lingă că se realizau ţiilor planificate la porumb crearea de pajişti artificiale, există o uşoară creştere nu­ lorică faţă de plan de 2 mi­ şi s-au întocmit graficele de
predare a elementelor pentru
că sînt create condiţii ca In­ tită consemnează o pierdere producţii mici, o parte din (s-au realizat f>000 kg boabe astfel fiind posibil sâ dublăm mai la acele mine la care lioane lei. sâ depăşim cu 1 In fiecare fază de fabricaţie.
tr-un timp relativ scurt aceste de circa un milion de Ici Cum produsele respective erau des­ la ha), orz si in, concomitent producţia dc furaje la unita planul este mai marc. asigu sutâ productivitatea muncii,
in ceea ce priveşte aprovi­
întreprinderi să poată concu se explică o asemenea stare tinate livrării. în timp ce po­ cu aceasta redueîndu-se în tea de suprafaţă, iar în zona rîndu-se astfel o creştere nor precum şi toate prevederile zionarea cu materiale, s-au
ra cu cele mai bune ferme de lucruri anormală, care con­ rumbul necesar hrânirii oilor mod substanţial cheltuielile Bradului se vor efectua o se­ mala dc producţie. planului sortimental. creat încă din trimestrul IV
din ţările cu agricultură avan­ travine unei cerinţe elemen era adus de la alte ferme — de producţie — ne-a relatat rie de lucrări de îmbunătăţiri
sată atît Ja nivelul producţiei, tare aflate în fata fiecărei fer­ ne-a spus economistul şef tehnologul şef. In plus, tre­ funciare. „E X P L O A T Ă R IL E t r e anul trecut stocurile de ma­
teriale necesare activităţii din
al productivităţii cit şi al pre­ me si întreprinderi agricole Consiliul de administraţie a buie arătat eâ o mare parte Am reţinut, totodată, că se _ „NE-AIW ATROPIAT trimestrul I. Pentru repartiţii
ţului de cost“. Este firesc şi de stat, aceea de a funcţiona analizat problema respectivă dîn beneficiu s-a obţinut dato­ întreprind măsuri pentru d- BUIE SA RESPECTE DE SA RCINI DAK NU
necesar deci ca toate eforturi­ pe principiul gestiunii ccon.» si a stabilit ca în acest an să rită folosirii judicioase a uti­ sigurarea bunei desfăşurări a MASURILE PRECONI- am luat legătura cu furnizorii,
am întocmit graficele de livra­
le lucrătorilor din fermele de mice proprii ? fio îmbunătăţită structura cul­ lajelor. îndeosebi pe seama activităţii în legumiculturâ. ct ZATE". Numai în acest LE-AM ÎN DEPLIN IT*. re în aşa fel îneît sâ asigurăm
stat să fie subordonate obţi­ Directorul întreprinderii turilor. în sensul că pe 100 dc prestării de servicii cu trac­ se acordă o atenţie sporită Ing Corneliu Fulga. direc­ intrarea materialelor la ter­
nerii unei eficienţe cit mai ne-a relatat că „deficienţele hectare se va însămînţa po­ toarele la terţi. în perioadoio pregătirii temeinice a bazelor fel se vor îndeplini sarcinile torul general al Combinatului
ridicate, creşterii gradului do cele mai grave se localizează rumb. ¡ar pe alte 100 de hec­ cind nu aveam de efectuat lu­ producţiei de cartofi, porumb de plan în această primă lu­ de exploatare şi industrializa­ men.
Avem insă unele probleme
rentabilitate al întregii acti­ îndeosebi la cele două ferme tare in, în detrimentul supra crări in eîmp. şi in. nă a anului In producţia dc re a lemnului Deva. ne-a spus
vităţi economice. dîn zona Bradului unde, din feţei destinate pâioaselor De Fermele cu orofil vegetal Este ştiut însâ că măsurile minereuri neferoase şi con­ câ „rezultatele primei decade în ceea ce priveşte desface­
la
rea producţiei, In special
Cum se prezintă din acest eauza nerealizârii producţi­ asemenea, se va pune un ac­ din Bîrcea şi Mintia au reu­ centrate. ne spune tovarăşul nu le considerăm prea bune,
punct de vedere situaţia la ilor planificate, s-a înregistrat cent deosebit pe organizarea şit să obţină benefirii de tehnico-organizatorice. oricit ing Aurel Lăptişcâ, directorul in sensul câ puteam sâ facem produsele dirijate de către
I A.S. Bireea şi în ee direcţie o pierdere dc aproximativ 1.3 mai 'bună a muncii Pe aceas­ 206 000 şi respectiv 13COOO lei. de bune ar îi ele, nu valorea­ general al Centralei minereu­ mai mult. Cauza esle câ am Ministerul Industriei Materia­
ză eîtuşi de puţin dacă nu se
lelor de Construcţii şi Minis­
se va acţiona în scopul reali­ milioane lei fn schimb, fer­ tă linie se înscrie şi măsura ceea ee denotă că atunci cind urmăreşte finalizarea lor rilor neferoase Deva. înfiinţat cu data de 1 ianua­ terul Industriei Lemnului.
zării sarcinii de a contribui mele cu profil vegetal au reu­ de a forma o singură fermă se acţionează energic, cu pri­ In prima decadă, planul s-a rie o nouâ unitate de transpor­
lntr o măsură tot mai însem­ şit sâ-si depăşească benefici­ din cele două care au existat cepere si răspundere, efortu­ punct cu punct. Practica anu­ făcut la toate unităţile şi la turi, care In viitor va condu­ Astfel, la prefabricatele din
beton armat, din 1 400 de mo
lui trecut a confirmat pe de­
nată la formarea fondului ile planificate* în anul trecut. Astfel se cre­ rile lucrătorilor se concreti­ plin acest lucru, deoarece fa­ toate sortimentele. La inccput ce la îmbunătăţirea muncii
centralizat de produse agrieo Departe de a se putea da ează posibilitatea ca pămîntul zează tntr-o Activitate econo­ am avut dificultăţi create de noastre. Dar, deocamdată, ea producţie planificată pc tri­
le al statului, de a deveni u­ vina pentru activitatea econo­ si mijloacele mecanizate să fie mică rentabilă, eficientă ţă de sarcinile de plan (sâ nu absenta oamenilor dc la ser­ a avut repercusiuni asupra mestrul I, s-au emis reparti­
mai vorbim de angajament !)
ţii numai pentru 152 mc. Deci
viciu la Muneel şi Sâcâiimh.
nitate model de organizare a mică ncsalisfâcătoare pe sea­ folosite cu mni multă chibzu­ s-au semnalat serioase restan­ La Barza ceva mai pu- producţiei şi organizării noas­
muncii şi a producţiei ? Iată ma unor cauze ..obiective", inţă. Consîdertnd ca inlolerabilă te Experienţa unor ferme a l>n, însâ şi acolo se poate e­ tre interne. O mare parte din înseamnă câ nu ne cunoaştem
problemele abordate In cadru! rezultatele slabe Isi au origi­ Experienţa fermei nr. 3 din situaţia actuală, cînd unele şoferi au fost lăsaţi în conce­ încă beneficiarii, ce fel de ele­
ferme care lucrează cu pier­ demonstrat însă că atunci videnţia acest fenomen. mente trebuie sâ executăm, iar
deri diminuează gradul dc cind potenţialul uman şi ma­ O altă problemă cu care am diu de vechea unitate şi abia în concluzie, nu s-a putut pre­
rentabilitate al întreprinde­ terial este valorificat cu un avut dificultăţi la Muneel a de astăzi am reuşit sâ-i adu­ găti bine nici producţia.
rii. comitetul.de partid si con­ randament superior, se găsesc fost intirzierea oamenilor de năm şi sâ-i punem la lucru.
De astăzi (12 decembrie —
siliul de administraţie al suficiente resurse ca si in ac­ la serviciu din cauza trans­ n n ) au început sâ intre masiv .PLA N U L F I Z I C ?
Intîlnirile cu cetăţenii rle de măsuri menite să asi­ tivitatea de ansamblu a între­ portului auto Cerem deci ca muncitorii pe care pinâ acum NOI ÎL URMĂRIM NU­
I A S Bîrcea au stabilit o s''-
I.T.A Deva sâ organizeze pen­
prinderii sâ se facă un
salt
nu i-am avut. Pozitiv este câ
tru Muneel un transport in­
substanţial pe linia
creşterii
gure realizarea unor însemna­
te beneficii în acest an producţiei marfă, a produc­ tens. deoarece jn luna decem­ recrutarea merge In condiţii MAI GLOBAL, VALO ­
bune.
RIC" — acesta este răs­
— Intre altele, pe lîngâ îm­ tivităţii muncii si reducerii brie am rămas 1n stoc cu 700
de tone din cauza lipsei de
In problemele de producţie,
bunătăţirea structurii culturi­ preţului de cost al produselor, capacitate de transport. la buştenii de fag şi la lemnul punsul tovarăşului Nicolae
lor pe ferme, avem în vede­
mijite de cunoaştere a realităţilor satului re ca o parte din efectivele de îndeplinirii acestor obiective Exploatările trebuie să-şi pentru celuloză s-au şi acu­ Ciubote«, directorul întreprin­
derii .Marmura“ Simeria, Ia
se impune sâ-i fie subordona­
ovine să fie trecute pe lîneâ te toate eforturile lucrătorilor respecte planurile de măsuri mulat restanţe. întrebarea noastră dacâ pla­
fermele vegetale pentru a va­ de la T A S. Bîrcea organizatorice pe care şl le-au — Ce măsuri deosebite aţi nul de producţie fizică se rea­
Mi-a plăcut şi-mi place să Ceauşescu, ca şi Hotărîrea U­ Intervenţia consiliului popular lorifica mal bine producţia se­ întocmit, In sensul de a folosi luat avînd tn vedere deficien­ lizează sau nu, în condiţiuni
mă sfătuiesc cu oamenii, să le niunii Naţionale a Cooperati­ comunal a fost creat un tra­ cundară — ne-a spus directo­ N. TlRCOB forţa de muncă pusâ la dis­ ţele din anul trecut ? bune
cunosc gindurile şi preocupă­ velor Agricole de Producţie au seu de autobuz de la Haţeg poziţie, de a milita pentru Am luat măsuri pe linia .Avem la valoarea globală
rile. Aşa am devenit deputat găsit în rîndurile ţăranilor un pinâ In satul Peşteniţa. Iată creşterea vitezelor de avansa­ transportului In special la o realizare In plus de vreo
şi aşa mi-am continuat mun­ puternic ecou, un larg interes. alt motiv de satisfacţii. re. pentru atingerea niveluri­ locurile unde avem asigurate 3 000 lei. La producţia marfă
ca M-am convins că sfatul In faţa acestor realităţi, depu­ Anul acesta avem alte pla­ lor prevăzute de planul de stocuri, fabricile, de aseme­ vîndutâ şi încasată nu vă pot
permanent cu oamenii este din tatul nu poate râmîne pasiv. nuri. Trebuie să ne reparăm stat pentru anul 1970. nea. intră în lucru la capaci­ spune. Eu localizez planul nu
Concomitent cu
introduce­
cel puţin două puncte de ve­ Spun sincer că acest interes drumurile, atît cel din sat, eît rea noului sistem de salariza­ tatea lor normală. Intre timp fizic, ci valoric la toate sor­
dere ulii pentru deputat In m-a făcut să studiez şi mai şi cele care ne leagă de Densuş re, cu data de 1 ianuarie, pen. ne-am întregit stocurile de timentele în funcţie de co­
primul rind, află ce îi frâinin- mult documentele dc partid, si Peşteana. Ne ştim gospodari tru asigurarea producţiei şi buşteni, utilajele sînt revizu­ menzile pe care te posed. Aşa
lâ. ce aspiraţii, dorinţe şi pla­ precum şi alte materiale apă­ buni şi nu vrem să râminem ciştigurilor majorate, trebuie ite şi gata de lucru, nsa câ în am realizat şi depăşirea pre­
nuri au Aceasta ii deschide rute în presă in legătură cu in urma altor sate ! Ne vom sâ se urmărească ca fiecare c- timpul care a mai rămas pînă vederilor la dale şi placaje1'.
un larg eimp de acţiune in ele, pentru a putea da răs­ termina şi căminul cultural. chipâ sâ-şi îndeplinească sar­ la sfîrsitul lunii noi ne vom De ce se ascunde tovarăşul
folosul obştei. Pe de altă par­ puns multor întrebări ce se Vom întreprinde şi alte acţi­ cinile proprii. Deci. In acest realiza sarcinile prevăzute In director de Ia „Marmura" du­
plan.
te, râspunzind acestor dorin­ pun. Cu alte cuvinte. viaţa uni de interes obştesc. Sătenii scop. un rol deosebit II are pă perdeaua valorică ? Expli­
ţe şi planuri, chemările depu­ însăşi te obligă să fii mereu noştri devin în mod firesc tot aprovizionarea tehnico-mate- Cu contractarea producţiei caţia am câpâtat-o confrun-
tatului capătă întotdeauna în mijlocul problemelor, să mai pretenţioşi faţă de condi­ riaJâ Adică fiecărei echipe să stăm bine, în sensul câ pentru tînd relatările dinsului cu da­
sprijin larg din partea alegă­ cauţi răspuns atitor întrebări ţiile de muncă si de trai In­ i se dea materiale, utilajele prima etapă pentru care am tele existente la Direcţia ju­
deţeană de statistică, din care
torilor săi. pe care ea le pune tr-o zi a venit la mine ţăra­ necesare şi o asistenţă tehnică avut noi repartiţii totul este rezultă, firesc, existenţa pla­
tn ordine.
Eu socotesc că pentru un Pornind de la această ches­ nul cooperator Crâclunel L1- corespunzătoare nului fizic al decadei. Faţă de
deputat comunal nici nu este tiune, vreau să subliniez că vlu cu o problemă care, la pri­ Dacă privim planul pe luna , PREVEDERI LE 71L- acesta. întreprinderea a ră­
nevoie să stabilească de iie- atribuţiile deputatului cApâtâ ma vedere, era personală. A ­ ianuarie In contextul planului mas în urmă cu 1 099 mp de
care data consiliul popular, dimensiuni mult mai mari dc- nul trecut a cîştigat bine în pc trimestru, el este eşalonat N1CE LE-AM ÎNDEPLI­ dale mozaicate. La marmură
cind trebuie să se intilneuscâ cit cele legate de rezolvarea cooperativă, a primit o mare corespunzător şi îl consider pe NIT CU REGULARI- şi piatră extrasă se raportea­
cu alegătorii săi. ce să discu­ unor probleme strict gospodâ- cantitate de produse Omul şi deplin realizabil ză realizarea planului de 120
te Ce vreau să spun cu aceas­ le-a depozitat cu grijă, dar a- T A T E“ — ne relatează mc, cu toate câ anterior tova­
ta ? Ca deputat in satul Pcs- eum îsi pune problema dacă „SERIOZITATEA Şl tovarăşul ing. Nicolae Pîrvu — răşul Ciubotea ne-a declarat
teniţa eu mă intilnese zilnic nu cumva griul şi porumbul RĂSPUNDEREA CO­ directorul întreprinderii de câ la acest sortiment nu s a
cu oamenii şi discut cu ei Deputaţii şi alegă­ vor fi atacate dc insecte M-a LECTIVULUI NE DAU industrie alimentară Hunedoa­ realizat nimic, ca apoi sâ re­
foarte multe probleme înce- rugat să-l ajut sâ-şi procure ra vină, spunind câ totuşi s au
pind de la unele legi elaborar torii în dialog de ceva substanţe cu care să tra­ D IN NOU SATISFAC- Neluerînd primele 3 zile din extras 07 mc Menţionăm câ
te de statul nostru pinâ la teze boabele. T i r — este părerea tova­ raportarea la statistică s-n
chestiuni mărunte care pri­ lucru Abia după ce a venit Crâ- această lună, nu ne încadrăm făcut după conversaţia de mai
in graficul primei decade, însă
vesc viaţa unei familii Discut ciunel la mine mi-am pus pro­ răşului ing. Gheorglic Vaier, planul zilnic l-am îndeplinit sus.
cu ei ia cooperativa agricolă, blema să întreb si pe alţi directorul F.C. Orâştic Concluzii ? Una singură.
m » ir o tw m M P n i.n ■ cu regularitate.
la căminul cultural, la consi­ membri cooperatori care se a- Acestea se materializează în Am luat măsuri de precau­ Este de râu augur cînd in lo­
liul popular, la mine acasă, reşti. Sau, altfel spus, aceste flâ Intr-o situaţie asemânâ- ritmuri peste prevederi la pro­ ţie şi la finele anului ne-am cul eforturilor intense pentru
in grupuri mai mici sau mai probleme de gospodărire şi lu.irr dacă n-au nevoie de ducţia de mase plastice, piese creat stocuri de materii prime realizarea sarcinilor dc plan
mari. Sătenii urmăresc. de înfrumuseţare sînt intr-o stric­ sprijin In aceeaşi situaţie Da­ mecanice şi pigmenţi metalici, necesare tocmai pentru aceste la toţi indicatorii sc pierde
pildă, cu multă atenţie întrea­ ră v,i fi nevoie, trebuie să în­ in plusurile înregistrate la timp cu preocuparea pentru
tă concordanţă cu cele de in­ zile de producţie. In felul a­
ga politică internă şi externă teres mai larg. Apropiin- treprindem o acţiune mai lar­ producţia marfă vîndutâ şi cesta. toate unităţile noastre a „ajusta" realizările.
a partidului şi statului, caută du-mâ do oameni, încercînd gă. Tot Crâciunel mi-a spus încasată au lucrat din plin realizin-
explicaţii in orice fenomen să facem ceva pentru a mai Principalii factori de suc­ - VOLU M U L TOT A L
să le tălmăcesc anumite ne­ du-şi zilnic planul sortimen­
sau eveniment nou. la orice dumeriri, ei au răspuns în­ sâoa o fintinâ la grajdurile ces în demarajul lui ’70 sint : tal. ceea ce a influenţat pozi­ DE TRANSPORT A
măsură nouă ce se ia Soco­ totdeauna cu tragere de ini­ cooperativei agricole. întru- mişunii: pentru asigurarea in­ FOST DEPĂŞIT" — îşi
tesc că deputatul are între al­ mă chemărilor ce le-am adie cit cea existentă nu-î sufici­ tegrală a necesarului de mate- tiv aprovizionarea ritmică a
pieţei.
tele misiunea de a explica pe sat. entă Propunerea o vom dis­ terie primă din ţarâ şi din începe relatarea tovarăşul ing.
larg conţinutul şi sensul tu­ fn cursul anului trecut am cuta în consiliul de conducere import, precum si contracta­ — Pornind de la greutăţile Nicolae Slan, directorul gene­
turor măsurilor sau evenimen­ rezolvat multe probleme ridi­ al coonerativei si cred câ-i rea întregii producţii eu be­ pe care le-aţi intimpinat anul ral al Regionalei C.F. Deva.
telor. de a dezbate cu ei idei cate do cetăţeni. Le-am solu­ vom da viaţă. neficiarii din ţarâ şi In export. trecui, ce măsuri preconizaţi Din punct de vedere calita­
< o se desprind din acestea. Dc ţionat tot eu ajutorul lor larg Vrcau să mă folosesc de a­ In mod deosebit doresc sâ re­ sâ luaţi în continuare pentru tiv. credem câ problema a fost
aceea zic că înlilnirile depu­ şi entuziast Am construit un cest exemplu pentru a arăta lev faptul, hotâritor de altfel, menţinerea unei ritmicităţi rezolvată Avem însâ proble­
tatului cu alegătorii nu tre­ că de fapt planurile noastre câ din prima zi de lucru, mun­ perfecte în îndeplinirea planu­ me legate de dereglarea ce­
pod solid din beton şi 4 po lui la toate sortimentele ?
buie planificate. Totul esle ca deţe Trebuie să subliniez că în orivînta gospodăririi şi în­ citorii. tehnicienii, inginerii şi lor 4 zile nelucrâtoare ale În­
— Am planificat sâ termi­
deputatul să manifeste inte ci.itoriiâ aşezării şi specificu­ frumuseţării nu râmin cele ceilalţi salariaţi din fabrică năm contractarea cu C A P - treprinderilor industriale De
res faţă de ceea ce este nou, lui satului nostru, aceste po­ stabilite la începutul anului : nu numai câ s-nu prezentat în urile şi I.A S.-urilc pinâ la 20 aceea, în această perioadă h c-
faţă de receptivitatea ţărani­ deţe au un mare rol Satul fi­ ele se îmbogăţesc mereu cu totalitate la lucru, dar îşi în­ buie sâ transportăm ceea ce
lor. ind despărţit în două de un noi propuneri. deplinesc onorabil sarcinile de ianuarie, urmînd ca pînâ la unităţile n-au produs timp de
patru zile. Acestea gcnerca'â
în ultima vreme am avut Astfel au loc întîlnirile mc producţie ce le revin. sfirşilul lunii şi primele zile defecţiuni care ne pun în di­
pîrîu. comunicarea ar fi gre­
multe discuţii cu cooperatorii oaie De asemenea, la propu­ le eu alegătorii Ele sînt un Pentru asimilarea In fabri­ din februarie sâ încheiem şi ficultate, neputind asigura
în legătură cu măsurile luate Lo Autobaze Petroşani se află în execuţie o noua staţie caţie a noului lip de frigider cu particularii. Deci. avind
nerea şi cu sprijinul direct al drum ce porneşte de la dis­ încheiată acţiunea de contrac­ transportul în mod ritmic.
de recenta plenară a Comite­ cetăţenilor am introdus lu­ cuţii şi propuneri la fapte îm­ de întreţinere. Ultimele operaţiuni de montaj şi (inîsoj se e- românesc şi a pieselor din ma­
tului Central al partidului eu mina electrică şi in cătunul plinite. rcpctîndu-sc mereu in xecutâ într-un rlm accelerat ruâbindu-se astfel punerea sta­ se plastice pentru noul auto­ tare. preluarea va merge In In special în bazinul carbo­
privire la îmbunătăţirea acti­ folosul obştei. ţiei in funcţiune. turism „Dacia 1300“, au fost iwod normal, fiind pregătiţi nifer Valea Jiului a apărut
vităţii în agricultură Plenara dc pe Vale. aflat la 6 km dc Foto : V. ONOIU făcute toate pregătirile nece­ bine în acest sens. De aseme­ încă din anul trecut aspectul
sat A fost o mare bucurie GHEORGHE URSU nea, am luat legătura cu Mi­ acesta al necorelârii. care
Comitetului Central, enunţa­ sare este unic în cadrul direcţiei
rea tovarăşului Nicolae pentru sătenii de aîei. Prin deputat în satul Peşteniţa Noua secţie dc mase plast;- nisterul Industriei Alimenta­
re pentru completarea din alte noastre. In Valea Jiului nu e-
judeţe a necesarului nostru de xislâ o repartizare liniară, pe
materie primă şl sperăm cA ne cînd la noi planul de trans­
vom cunoaşte toţi furnizorii port ti'ebuie sâ fie liniar. Zil­
gâteau de horă. Nu găsim nici nic trebuie sâ transportăm o
un organizator, nici un respon­ pînâ la sfîrşitul primului tri­ cantitate constantă, în concor­
(UIMAfeE (XN PAG 1) sabil. nici măcar pe director. mestru danţă cu cantitatea pe care o
Noroc de tinerii aceia între­ Pc linia productivităţii mun­ avem. Neexistînd această co­
prinzători. cii sînt în curs de elaborare relare, categoric câ apar şi de­
CiliŞCADACA. Noapte fără unele studii, care vor conduce
cu vederea. La intrare, în loc lună Ca-n clntec. Căutăm fă­ La intrare, programul afişat fecţiuni In realizarea trans­
dc afişul cu programul de acti­ o simplă fntimplare. In sala ră rezultat căminul cultural. ne „destânuie" că pentru ziua lfl sporirea randamentului pe portului.
vitate, tntîlnim o reclamă pri­ mare rula filmul „Nu vor mai 9. Apar doi oameni cu lanterne. de duminică, II ianuarie, de salariat tn secţiile productive. Pentru asigurarea unui parc
vind un anume meşter care re­ fi divorţuri". In plus, opera­ 1 0 . Dotaţi (Le-au primit cumva de toate manifestările culturale — Sperăm cA toate acestea vor constant de vagoane, ca sâ
pară televizoare stricate. (Să nu toarea Margareta Pricop ne-a la Consiliul popular al comunei jocuri distractive, programe conduce la o aprovizionare cît nu mai existe acea variaţie
scape sătenii emisiunea „Re­ asigurat că In afară de film Şoimuş ?). Păcat că n-avem bu­ pentru copii, basme — răspun­ mai bună a pieţei, iar între­ de transport, de comun acord
flector"). „nu se desfăşoară nici o acti­ F4ZEŞ In faţa magazinului LUNCA. Să-ţi vlrl degetele-n sole de tovarăşa E. Ispas Basme ! prinderea noastră sâ raporte­ cu centrala cărbunelui şi
Aflăm că directoarea căminu­ vitate la cămin". ze îndeplinirea tuturor Indica­ C.S H. am propus navetiza-
lui „fortificat“ face naveta din Deci. sătenii se distrează şl sătesc, întrebăm de căminul ochi, nu alta. lntunerlo beznă In cele din urmă, după in­ torilor. rea transportului De exem­
şcoala. 13.
Brad. Dar duminica nu se pon­ cultural. la căminul din sat | De asta nu formaţi) „din moşi strămoşi", plu, vrem sâ navetizâm trans­
te face naveta ? la Bâiţa. Unilateral Film, film, — Ne-aţi adus vreun film ? descoperim căminul. Face corp „INDUSTRIA LOCALA
film... — ne întreabă nerăbdătoare o l-am „văzut" pe director ? A­ comun (de clădire) cu portul cărbunelui care vine
Directorului căminului, tova­ femele în vlrstă. casă nu l-am căutat. Era doar Uşi închise, întuneric compact. A PO RN IT BINE“ — con­ de la Iscroni la Mintia pentru
răşului Stanca, nu-i plac filme­ — Nu, noi sîntem cu altele.. duminică seara. Şi ne-am gin- Asortat. SOIIMUŞ. Una bucată mapă sideră tovarăşul ing Petru termocentrala. Exlstînd aceas­
In
cadrul
tă
şi
corelare
6 : le Că nu l-am găsit. Poate era bjeu-clel, de plastic, tip di­ Prodan. directorul Direcţiei C S.H.-ului, vagoanele vor fa­
plecat la alt cămin (afiliat)...
Altceva, ce să presupunem ? E, rector cămin cultural de cen­ judeţene de industrie locală. ce veşnic aceeaşi cursă. Ast­
doar, duminică seara. .Şi la că­ tru Un exemplar din formu­ In afară de întreprinderea de fel, ele vor deveni numai o
OlîiUlNDEA. In sat. Intr-un minele culturale — activităţi... Concluziile „Brigăzii fulger" ? In cele „Bilanţul" e îngrijorător. Şi cînd nc gîn- larul nr 5 al datelor centra­ industrie locală din Brad, ca­ problemă de descărcare şi do
loca) impropriu (o sală impro­ 13 cămine culturale vizitate, cu excepţia dim la bogatele şi răsfăţatele planuri dc ac­ lizate ale reccnsămintului ani­ re are unele greutăţi în legă­
vizată la şcoală), i-am tnttlnit celor din Luncoiu dc .los şi Yâlişoaru, care tivităţi .. malelor dc pc raza comunei. tură cu o parte din producţie, transport, nemaifiind necesa­
pe arliştîi amatori din Vălişoa- se aflau în turneu cu formaţiile folclorice, Oferim aspectele desprinse dc noi (spre Numeroase rapoarte ale reeen- există condiţii pentru a se lu­ ră o colectare de capacităţi do
ra Veniţi cu un program «- au fost oferite, cetăţenilor doar cîleva pali­ luare de cunoştinţă şi, eventual, adoptarea zorilor din satele comunei. cra norma? In toate unităţile. * i la alte regionale.
samblat din grup vocal, solişti 8 . de manifestări „dc serviciu" sau pur şj sim­ dc măsuri) Comitetului judeţean pentru cul­ Ştampilele căminului culturAl
vocali şi instrumentişti, dansuri plu prezenţa întunericului şi a uşilor încu­ şi asociaţiei sportive. Bilete de
şi brigadă artistică, aceştia au iate. Nu mai vorbim de desele cazuri dc tura şi artă. comitetelor de partid şi comi­ intrare emise de căminul cul­
atras in minuscula satâ un nu­ CRA.CIUNEŞTI. Sc făcuse proastă gospodărire şi întreţinere, a căror tetelor executive ale consiliilor populare din tural, In valoare de 490 lei, şi Sporeşte conţinutul de
meros public. seară cînd am ajuns la Crăciu- frecvenţă in lunA ianuarie este de ncconce- comunele Vâlişnara, Luncoiu dc Jos, flibiţn, altele, emise de „Consiliul
Tn Ormindea sala căminului neşti. Asta Insă nu ne-a oprit put. Baia dc Criş, Băiţa şi Şoimuş. popular al judeţului Hune­
e. . aptă numai pentru hore sâ vedem un cămin ca val de doara", tn valoare de 9G lei. cupru în concentrate
Restul, la şcoală. Prof. Eugen el, pe care de-abla II ţin bala­ Iată, pe scurt, lista de Inven­
Murany oficia serviciul de ca­ malele. Uşi care se închid şi tar a obiectelor găsite de „bri­ j In abataje, ta linia de fio-
sier, dar a contribuit şi la pre­ se deschid de la sine, pereţii gada fulger" tn biroul directo­ i laţie, in celelalte comparti­ şinilor de încărcat şl Insta­
gătirea spectacolului pe care-l coşcoviţi, ziduri netencuite, aii- — Apă), vedeţi că-i colo. dit că la cămin... Nu l-am gă­ Pe străzile satului, un grup rului căminului cultural din mente de muncă de la E. M. laţiilor au permis ca propriul
prezentau cei din Vâhşoara, In şieru) spart şi gol. Directorul, F,ra Intr-adevăr „colo", dar, sit nici pe directorul „dc la dc tineri, cu braţele „cuprin­ Şoimuş, Tîtus Pârâu, după ce Deva se desfăşoară o susţi­ angajament — depăşirea zil­
faţa ormindenilor, cam vitre­ Nicolae Niţa, prezent la cămin folosind expresia unui localnic, zătoare" pc mijlocul fetelor, sc l-am aşteptat vreme îndelun­ nută activitate pentru Indc- nică a planului Ia extracţie
giţi de spectacol»' proprii. — urma sâ ruleze un film — ora întuneric „bocnă'’. Sc centru“ . îndreptau spre o casă. Ceva gată sâ sosească. i plinirea obiectivelor ce revin cu cc) puţin 0,5 la sută la
ne-a relatat că aici activează strîng oamenii pe la porţi sâ Lumea, neavlnd altceva mai petrecere tot a fost duminică L-am aşteptat zadarnio. Din i colectivului de mineri din nivel do exploatare să fie
citeva formaţii artistice de a­ la Chişcâdaga grijă pentru inventarul căminu­ i sarcinile trasato dc recenta depăşit.
vadă ce vrem bun de făcut, „mesteca“ cu în­ lui. din spirit de vigilenţă, am
matori. Dacâ-î aşa cum am călţămintea noroaiele satului. luat acele obiecte cu noi. F,le j plonară a C C. al PC.R. Cu In sectorul do sffirlmare şi
atenţia
este în­
N-au cuvinte de laudă la a­
preparare
7 . fost asiguraţi, de ce nu li se dresa căminului. Nici nu-i de Poate fiecare purta In minte se află în păstrarea redacţiei. toate că producţia medic zil­ dreptată spre folosirea raţio­
pun la dispoziţie acestor for­
maţii şi condiţii normale, co­ mirare. Şi aici. director-nave- vreun gind.. bun celor de la Găsitorii oferă proprietarului re­ nică planificată este superi­ nală a instalaţiilor, ceea ce
respunzătoare desfăşurării acti­ compensă substanţială. oară celei prevăzute iniţial permite ca angajamentul de
ItAlţA Frumosului cămin vităţii lor ? Am vrut să-) între­ tist. Cum îşi desfăşoară activi­ cămin. Numai sâ nu-i ajungă l*.S. — Aparatul de radio, pentru actualul cincinal, or­ a spori conţinutul dc cupru
din comună i-am zărit mai ln- băm pe directorul dc centru tatea ? Firma veche, de pc vre­ gindurile oamenilor... Că se va PAULIŞ. Dc departe se vede picup-ul „Supraphon", discuri­ ganizarea mai bună a mun­ în concentrat cu 0,74 la su­
le, patul, dulapul, masa, sticla
tîi firma dc „Cinema sătesc". Stanca, dar parcă intrase In mea raionului Iha, nu o consi­ lumina la faţă şi clădirea în­ căminul luminat şi se aude cu ţuică (numai 100 de grame ?) cii, folosirea judicioasă a ma- lă să aibă temelii solide dc
realizare.
Mui tirziu am constatat că nu-l pâmint. derăm un argument. gropată In beznă... muzică. Ciţiva tineri 6C pre- nu le-am luat 1