Page 33 - Drumul_socialismului_1970_01

J

proletari din toate ţările, u n iţ i-VĂ; Redacţia
Anul XXII
şi adminisfraţia
Nr 4673

ziarului
Miercuri
DEVA. str. Dr. Petru Groza, nr. -15

14 ianuarie telefoane : tedactor şef - 11588 ; re­
dactor şef adjunct, secretai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1970 lurâ-sporl şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documenlare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu între orele 16-24 - 11585.
4 PAGINI, 30 8ANI

FIECARE ZI DE MUNCĂ — UN PAS Vizita tovarăşului Dezbatere

y — -

HOTÁRlTOR ¡N REALIZAREA PLANULUI Ion liheorghe Maurer în Iugoslavia ştiinţifică: j

„Lenin şi

economia con­
Să aşezăm la baza .speciali Agerpreş, Nicolae lo- tive Federale, preşedintele prin prisma dorinţei celor do­
politice
ţiei
internaţionale
BELGRAD 13 — Trimişii
părţii iugoslave
in Comisia
uă ţâri dc a-şi aduce contri­
Nicolae Plopcanu,
nescu şi
f transmit: La sediul guvernu­ mixtă iugoslnvo-românâ de buţia, alături de toate statele temporană“ ,
Anton
colaborare economică,
lumii, la opera dc cooperare
Vratuşn. locţiitor a) secrctaru
lui federal au început, marţi
extracţiei de cărbu­ dimineaţă, convorbirile oficia­ externe. Dolfe Vogclnik. pre­ internaţională, de promovare ţe social-politice „Şlelan ¡
afacerile
lui de stat
pentru
La Academia de ştiin­
le dintre preşedintele Consi­
a păcii, la statornicirea unui
şedintele Consiliului Federal
liului de Miniştri al Republi­
cii Socialiste România. Ion pentru Coordonarea Activită­ climat dc înţelegere şi secu­ Gheorghiu" de pe lingă
P.CR. a conti­
CC. ol
ritate. la soluţionarea tuturor
Iso Njegovan,
ţii Ştiinţifice,
ne criteriile ritmi­ tele Vecei Executive Federa­ ambasadorul Iugoslaviei ad­ problemelor pe calc paşnică, nuat marţi dezbaterea
Ghcorghc Maurcr. şi preşedin­
la
ştiinţifică, începută
re­
Bucureşti, Hasan Şiliak.
le a R.S.F Iugoslavia, Mtlia
pe baza respectării ferme a
Ribieici. junct al secretarului federal principiilor de relaţii interna­ cent, pe tema „lenin >i j |
economia contemporonă",
La convorbiri participă, din pentru problemele economice, ţionale organizată de Facultatea J
cităţii, intensităţii partea română. Emil Drâgâ- S-a procedat la o amplă participat Nicolae Fxrobescu, de economie o Acodemim
şi alte persoane oficiale
convorbiri
La aceste
au
ncseu. vicepreşedinte al Con­
„Stelan Gheorghiu" îm­
1 7 1 siliului de Miniştri, preşedin­ trecere în revistă a stadiului adjunct al ministrului afaceri­ preună cu revista „Pro­ j
tele părţii române în Comisia
actual al relaţiilor româno-iu-
bleme economice".
mixtă româno-iugoslnvâ de goslave de prietenie, colabo­ lor externe. Vasile Şandru, Lo dezbatere, care se
si eficacitatu colaborare economică. Ghcor- rare economică şi tehnico-şli- ambasadorul României la Bel­ înscrie printre manifestă­
Buzdugan,
preşedintele
ghe
rul naşterii lui V.l Lenin,
» t Consiliului Naţional al Cerce­ inţificâ. cele două părţi cx- grad. şi Anton Vratuşa. loc­ rile prilejuite de centena­
tării Ştiinţifice. Nicolae Eco-
ţiitor al secretarului de
stat
primîndu-şi satisfacţia în le­
bescu. adjunct 3l ministrului gătură cu amplificarea con­ pcnlrvi afacerile externe şi participă academicieni, i
afacerilor externe. Vasile Şan- Iso Njegovan. ambasadorul cercetători şi cadre di­
Bilanţul muncii colectivului minei Lupeni în anul dru. ambasadorul României la stantă a acestor relaţii. Tot­ dactice de la institute din
care a trecut s-a concretizat în realizări demne de Belgrad, Grigore Birgâoanu, odată. participanţii la con­ Iugoslaviei la Bucureşti Bucureşti şi alte centre
luat în consideraţie. Prevederile de plan au fost de­ vicepreşedinte al Comisiei gu­ vorbiri şi-au concentrat aten­ universitare. In discuţii o
păşite cu 63 772 tone dc cărbune, s-au respectat indi­ vernamentale dc colaborare şi ţia asupra evidenţierii unor O fost abordată o largă te
catorii de calitate, iar la productivitatea muncii am cooperare economică şi tehni­ noi posibilităţi de extindere matică privind aportul lui
reuşit să realizăm 1.7 tone pe post, ceea ce repre­ că. Ion Morcgn. adjunct al , BELGRAD 13 (Agcrprcs) — V.l. Lenin la dezvoltarea
zintă o creştere de 5.2 la sută faţă de sarcinile de a colaborării şi cooperării in Trimişii speciali Agcrpres, creatoare a ştiinţei econo­
ministrului industriei con­
plan. La preţul de cost am înregistrat o economie de diferite domenii dc activitate, Nicolae loncsru şi N. Plopcn- mice, importanţa teoriei
1,16 Ici pc tona de cărbune, iar beneficiile peste plan strucţiilor de maşini. Ion Mî- în interesul şi avantajul celor şi metodei momst-leninis-
însumează mai bine de 2 milioane lei , neu. adjunct al ministrului două ţâri. al inlâririi şi a- nu. transmit: la 13 ianuarie a te pentru dezvoltarea eco­
Soldul realizărilor cu care am păşit în 1970 este minelor, şi alte persoane ofi­ dincirii prieteniei dintre po­ fost semnat la Belgrad acor­ nomiei politice a capita­
aşadar, pozitiv. ICI reflectă eforturi colective deose­ dul intre guvernul Republicii lismului în condiţiile im­
bite, este expresia concentrată şi efectul direct, ne­ ciale. poarele român şi iugoslav. Socialiste România şi guver­ perialismului, (ratarea
mijlocit al preocupărilor noastre permanente de a Din partea iugoslavă parti­ In continuare, preşedintele ştiinţifică a problemelor
aşeza întreaga activitate de extracţie a cărbunelui cipă Stepan Maruşici, pre­ Consiliului de Miniştri. Ion nul Republicii Socialiste Fe­ revoluţiei şi construcţiei
pe criteriile ritmicităţii, intensivităţii şi eficienţei. şedintele Vecei Executive a Gheorghe Maurer şi preşedin­ derative Iugoslavia cu privire socialiste, ale eliberării
Un puternic imbold în această direcţie a primit Aspect din secţia de bobinaj a Fabricii „Viscoia" Lupeni. la micul trafic de călători in sociale şi naţionale a
colectivul minei noastre prin hotâririle recentei ple­ Foto : V. ONOIU Provinciei Autonome Soeialis- tele Vecei Executive Federale, zona de frontieră. popoarelor, ale relaţiilo-
nare a C.C al PC.R. Aşa cum se arăta in cuvânta­ . te Voivodina. Duşan Gligorie- Mitia Ribieici. au abordat economice internaţionale
rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, „Pentru punerea S vici, membru al Vecei Execu­ principalele aspecte ale situa- Din partea guvernului ro­ din lumea contemporana,
largă in valoare a rezervelor şi posibilităţilor de mân acordul a fost semnat de ale criticii ideoloaie» bur­
creştere a productivităţii muncii, de ridicare a efi­ Eugen Luchian. şef de secţie la gheze, o fost evidential a­
cienţei economice, este necesar să se analizeze per­ Consiliul de Miniştri, iar din portul P.C R la elucida­
manent situaţia fiecărui loc de muncă, asîgurîndu-se rea acestor probleme de
adaptarea continuă a organizării . producţiei şi .a Lancea „Hune­ partea guvernului iugoslav, de pe poziţiile mnrmm-l*;-
muncii la cerinţele tehnicii şi organizării moderne". Franio Micetici, director în ninismului. la ímboañti-
Aceste deziderate esenţiale ale producţiei moder­ doara" spre noi j ŞTAFETA FOLCLORICĂ Secretariatul federal pentru
ne sînt coordonate pe care ne străduim şi in conti­ Afacerile interne. rea tezaurului de expe­
nuare să plasăm activitatea fiecărei zone. raion, sec­ diento ol partidelor co:
tor sau formaţie, de luc^u din cadrul exploatării performanţe La semnare au fost pre­ muñíste si muncitoreşti.
,
noastre. Numai in acest fel sarcinile economice ce ' Duminică a continuat des­ Aurel Coif, d readus la „ lu­ zenţi Nicolae Ecobcscu, ad­ Discuţiile vor continuo
ne revin pe acest ultim an al cincinalului şi în per­ Originala lance „Iluncdoa- ) făşurarea ştafetei folclorice minile rampiai" virtuozitatea clorice de la Baia de Criş a junct al ministrului afacerilor în 2Ílele următocre, ste­
spectivă. vor avea create condiţii optime de înfăp­ ra" pentru insuflarca oxige- j „Căutătorii de comori“, ma­ ţarinelor şi invirtilelor mo­ fost completat cu o intere­ nograma lor urmînd să
tuire nului m cuploarele Martin, \ nifestare culturală de am­ santă şi apreciată evoluţie externe, Vladimir Roloviei,
realizată dc maistrul loan > ţeşti, piese autentice din fol­ a orchestrei ritmice a cămi­ adjunct al secretarului dc stat fie publicată în revista
In acest an. la mina noastră trebuie extrase 1.7 ploare iniţiată de Comitetul, clorul muzical al Zarandu- nului cultural din localita­
milioane tone cărbune eocsifieabil Iniţial, studiul Cismas, urcă noi trepte ale j judeţean pentru cultivă şi lui. Soliştii vocali Marcel te. pentru afacerile externe, şi al­ „Probleme economice” .
performanţelor. Supuse unor ■
tehnico-economic prevedea pentru finele cincinalu­ permanente îmbunătăţiri din j artă şi Comitelui judeţean Z.bircca („Fetele de pe la Rămtne. însă. dc neînţeles te persoane oficiale
lui actual o producţie de numai 1.5 milioane tone, al U.T.C. Albumele-navetă, sate“), Maria Han („Rădişo-
insă printr-o revizuire mai amânunţilâ a rezervelor partea autorului, anumite j neprezentarea la spectacol
lănci au rezistat mai mult dc [ care colindă întregi zone rul meu din sat“), Simina u formaţiilor artistice din
interne de care dispunem, planul dc producţie a fost
500 dc ore in funcţiune. folclorice, evoluţii le forma­ Mircea („Frunzuliţă măr ro­ Rulzeşti. aşteptate de public
suplimentat cu 200 000 tone. In acest fel, mina noas­ Pe lingă alic satisfacţii şi ţiilor artistice gazdă sau ale tat“), loan Crişan („V, iu, iu,
tră aduce o substanţială contribuţie la îndeplinirea avantaje pe care le oferă, celor aflate in turneu au brădui. brădui“), Viorel Ru­ şi de organizatori.
sarcinii Irasrle de partid de a spori extracţia de noile performunţe de presti­ îneîntat şi de această dată
cărbune cocsîficabil şi dc creştere* a ponderii aces­ giu facilitează preocupările sii („Trandafir de la Mol­
tuia în consumul siderurgiei. publicul spectator însem­ dova“ ). ca şi grupul vocal Momentul emoţionant al
oţclarilor pentru perfecţiona- nări de la spectacolele ce au din Căzăneşti au fost aplau­
In privinţa eşalonării producţiei, preocunarca ţ rea tehnologici dc utilizare a avut loc la Raia de Criş şi daţi îndelung de spectatori predării ştafetei dc către
noastră a fost ca aceasta să fie repartizată raţional ! oxigenului în procesul dc fa- Gurasada vă oferim in In încheierea spectacolului reprezentanţii căminului
atit pe luni cit şi pc trimestre pentru a elimina asal­ [ hricaţic a metalului. In mo- rindurile ce urmează artiştilor amatori din Vaţa. o cultural din Burjuc celor
turile de la sfîrşitul anului, ţinînd cont câ In aceste j meniul dc faţă, cuptorul nr. din Gurasada, desfăşurat
perioade nu vor întră în lucru noi capacităţi de pro­ ) 8 dc la oţelăria Martin nr. 2 evoluat echipa dc dansuri intr-un cadru sărbătoresc pe
ducţie De aici .şi faptul câ producţia medie zilnică i constituie obiectul unor cx­ din Căzăneşti. scena celor din urma, a
a minei noastre se menţine constant la niveluri su­ I perienţe privind mărirea dc- Spectacolul de la Raia de Debutind cu formaţia de adus în faţa a peste 250 de
perioare Prin aceasta s-au eliminat o scamă de in­ j bitului de oxigen care sc in­ Criş. reunind pe aceeaşi dansuri populare, spectaco­ spectatori, elteva autentice
conveniente care ar fi existat pe linia organizării j suflă în baia dc metal prin scenă formaţiile artistice lul căminului cultural din secvenţe din bogăţia spiritu­
muncii in abataje, a aprovizionării formaţiunilor de | lance. O dată cu intrarea în ale unor cămine culturale Raia de Criş a prilejuit au­ ală şi materială a acestei,
i funcţiune a noii fabrici dc o­ cu îndelungată experienţă dierea soliştilor vocali dc comune. fixate cu migală
xigen, tehnologia respectivă şi bogată activitate, a con muzică populară Ana Rişcu-
Ing. VASILE CIRIPERU pe foile albumului. Secven­
directorul E M, Lupeni va fi extinsă la toate cup­ Uluit un autentic „dialog“ ţa („Mult mă mir de bădi ţe de dansuri imortalizate
toarele oţelărici, lancea „Hu­ artistic, bine echilibrat, reu­ ta"), Marieta Roşea („Roa­
nedoara" contribuind nemij­ nind t>alori apropiate intr-n tă. roată, după masă“). Au­ însemnări de
locit la sporirea producţiei rora Mariş („Firicel de ci-
(CONTINUAU IN PAO. o 1«J evoluţie de calitate şi hun T. ISTRATE <; M. BODEA
} de oţel. nepă“), Mircea Moga („Frun
gust.
I_____________ ză verde florile"), Casandra
Inaugurlnd spectacolul
Faur („De-ar fi dorul ca Printre fruntaşii secţiei a treia mecanice din cadrut U.M.M.R.
ştafetă, renumitul taraf din dorul"). (OONrtNlMil i f r i i . | Simeria se numără şi strungarul Larâr Serefinceonu. Şi in acest
I Vaţa, dirijat de luteranul Spectacolul ştafetei fol­ an el realizează depăşiri zilnice ale planului de producţie in
Pentru îmbunătăţirea condi­ I Prima cale ferată din judeţ j medie de 10 (a sută.
ţiilor de lucru în subteran ! care va fi electrificată |
Măsurile întreprinse Ia E.M. Certcj in ■ Spre sfîrşitu) anului trecut au inccput Iu- j
cursul anului trecut pentru îmbunătăţirea | crările pregătitoare pentru electrificarea li- j Aruncînd o privire retros­
pro(ec(ici muncii s-au concretizat in rezul­ • nici ferate Livezcni—Simeria. In acest scop | pectivă asuprii activităţii, edi- ar fi contribuit în mai mare
tatele pozitive obţinute pc linia reducerii urmează să sc refacă tunelurile la un ga- j htâr-gospodâreşti desfăşurate Eficienţa acţiunilor gospodăreşti măsură la lichidarea unor ..ră­
cazurilor dc accidente in muncă şi a bo­ baril mai marc, vor fi sistematizate peste în cursul anului trecut'pe lot măşiţe“ , a unor lucrări ,.în
lilor profesionale. Astfel, în lucrările minie­ 12 staţii dc pc ruta amintită şi se instalează cuprinsul judeţului sc poate continuare'* şi, în final, -la ri­
re au fost montaţi 3 417 ml dc conductă dc noi complexe dc mecanizare pentru ccntra- concluziona că aceasta a cu­ dicarea gradului edilitar-gos-
apă pentru pcrforajul umed, precum şi 45 | lizarc electromecanică. noscut realizări frumoase. A- podâresc şi estetic al locolitâ-
de pulvcrizatoarc pc/rlru formarea perde­ | Paralel cu rectificarea şi consolidarea Ira- firmatia nu este lipsită de te­ să se reflecte în ridicarea gra­ ţilor.
lelor de ceaţă, măsuri ce au avut drept re­ mei, în sprijinul ci venind re­ Din activitatea anului tre­
zultat reducerea gradului dc prăfuire la • seclor, introducerea unor blocuri automate j zultatele înregistrate în ca­ cut se desprinde şi o altă
locurile dc muncă. dc linie şi alic măsuri dc modernizare, se j drul întrecerii patriotice pen­ constatare, aceea că comitete­
In vederea îmbunătăţirii microclimatului j vor construi 3 .stafii fixe dc alimentare cu j tru înfrumuseţarea şi buna le executive n-au asigurat
minier din subteran, s-a urmărit in perma­ : energic electrică. La refacerea tunelurilor, gospodărire a oraşelor şi sa­ dului de confort al localităţilor împletirea armonioasă a lu­
nenţă perfecţionarea reţelei de acraj, apli- crărilor executate prin munci
unde multe lucrări sc află in curs de cxc- telor, întrecere in care a fost
cindu-sc, printre altele, cele mai adecvate cuprins Şi judeţul nostru. patriotice cucele finanţate din
procedee dc aerisire a lucrărilor miniere in j cutie, constructorii folosesc metoda scutului Fâcind apel la cifrele bi­ dâresc a! fiecărei localităţi, investiţii, din fondurile bu­
fund dc sac. i metalic, care asigura o înaltă productivitate. I lanţului este demn de consem­ pentru îmbunătăţirea dotării eialitate, care nu s-au preo­ getare, contribuţia voluntară
cupat cu destulă grijă de asi­
nat faptul că pe lingă cele cu obiective soeial-eulturale SABIN BOTICIU gurarea cu proiecte şi mate-' in bani sau din impozitele pe
peste 4 000 de apartamente In anul care a trecut încă 7 vicepreşedinte al Comitetului riale pe constructor, in ceea clădiri. Aceasta a avut conse­
noi, in 1DGD localităţile jude­ sate — G din comuna Lunca executiv al Consiliului popular ce priveşte executarea lucră­ cinţe asupra costului lucrări­
ţului s-au îmbogăţit cu sute Cernii şi Rîu Mic din comu­ judeţean rilor prin contribuţia volun­ lor — economiile realízale fi­
de obiective soeial-eulturale na Sâla.şu de Sus — au pri­ tară în muncă a cetăţenilor ind mici —, a duratei de exe­
şi edilitar-gos0odărcşti Valoa­ mit în case lumina electrică, se apreciază că atit comitete­ cuţie şi calităţii, în special în
rea totală a obiectivelor şi lu­ iar în alte 20 de aşezări ru­ le executive ale consiliilor mediul rural. Aşa se face că
crărilor executate se ridică la rale s-au executat lucrări dc giu, care a ocupat primul loc populare municipale, cit şi unele localităţi sînt in perma­
07,8 milioane lei. cu 1,0 mili­ extindere a reţelelor. Edifica­ în întrecere, i s-a acordat un cele orăşeneşti şi comunale, nenţă adevărate şantiere, că
oane mai mult decît angaja­ tor pentru hărnicia cetăţeni­ premiu în valoare de 70 000 nu s-au mobilizat suficient se munceşte „peste tot" timp
mentul asumat in întrecere lor este şi volumul mare de iei, comunei Ilia — locul II — pentru organizarea şi realiza­ îndelungat, că uncie lucrări se
Din contribuţia voluntară a lucrări efectuate prin munci 50 000 lei şi comunei Totcşti rea lucrărilor in mod ritmic, execută în dauna altora fără
cetăţenilor au fost realizate patriotice a căror valoare În­ — locul HI — 35 000 lei. lipsa dc continuitate rcpcrcu- să existe o corelare şi crono­
lucrări in valoare de 7,5 mi­ sumează GG,9 milioane lei, cu Aceste rezultate de ansam­ tîndu-se negativ şi asupra ca­ logie determinată de structu­
lioane lei, la care se adau­ G,9 milioane lei peste angaja­ blu. la nivelul judeţului, nu lităţii execuţiei. Nu s au ţi­ ra lor Pentru că nu intr-un
gă peste 192 000 zile-muncâ mentul luat Obiectivele reali exprimă insă o seamă de nea­ nut corect şi )a zi evidenţe­ caz s-au irosit multe zile de
cu braţele şi mai mult de znte le întîlnim la tot pasul junsuri care s-nu manifestat in le cetăţenilor care au prestat muncă patriotică pentru ..a
26 000 zile-muncă cu mijloace in oraşele, comunele şi satele activitatea de înfrumuseţare muncă. Pe de altă parte, rea­ drege" cc-au stricat alţii, pen­
de transport cu tracţiuneiani- noastre, ele dindu-lc un plus a localităţilor Nu toate co­ lizarea obiectivelor propuse tru remedierea unor lucrări
malâ Nu poate fi neglijată de frumuseţe şi prospeţime mitetele executive ale consi­ n-a fost sprijinită îndeaproa­ prost executate sau pur şi
contribuţia unităţilor socialis­ Printre localităţile cu cele mai liilor populare s-au preocupat pe dc şantierele de drumuri, simplu neglijate. Esle vorba
te cu mijloace de transport bune rezultate in acţiunea dc îndeaproape dc realizarea pla­ mai ales în organizarea pune îndeosebi despre amenajările
auto care totalizează peste înfrumuseţare comisia jude­ nului şi angajamentelor pe ca­ lelor de lucru, a evidenţelor exterioare în noile cartiere,
3 400 zile-muncă Aceste efor­ ţeană a apreciat că se numă­ re singure şi le-au propus. A- şi reccpţionarea lucrărilor, despre corelarea lucrărilor o-
turi au fost canalizate îndeo­ ră municipiile Hunedoara şi firmaţîa este susţinută de fap­ fapt cc a făcut ca in multe xccutate de întreprinderea de
sebi spre lucrări de repara­ Petroşani, oraşele Orâştie. Ha tul că vinele obiective cu ter­ cazuri eficienta să nu fie cea reţele electrice, de Direcţia
ţii şi întreţineri dc drumuri ţeg. Câlan, Simeria si Brad mene scadente in anul 1969 scontată judeţeană P.T.T.R. cu cele
pe aproximativ 600 km şi 5.3 Şi la nivelul comunelor au rămas nefinnlizate. Altele
km poduri, lucrări cchivnlind s-au obţinut rezultate fiu au fost executate fără să răs­ Şi in ceea cc priveşte obiec­ pentru canalizare şi apă pe
cu m3i mult de 8 milioane Jci moaşe in ceea ce priveşte ri­ pundă exigenţelor de calitate tivele realizate prin muncă de o parte, şi amenajarea zo­
Evident, cifrele nu pot vor­ dicarea gradului lor edilitar- Cauzele acestor neajunsuri patriotică s-au manifestat de­ nelor verzi, a aleilor şi spa­
bi despre abnegaţia şi dra­ gospodăresc Primelor trei cla­ trebuie căutate în slaba în­ ficienţe. Comitetelor executi­
Verificarea şi întreţinerea periodică a lămpilor de mină este o cerinţă de bază, de care gostea dc muncă a mii de cc sate în intrecerga patriotică drumare şi controlul insufi­ ve ale consiliilor populare nu ţiilor de joacă pentru copii,
depinde în final buna funcţionare a lor. In realizarea acestor sarcini electricienii Lourenţiu Guzu tăţeni mobilizaţi de deputaţi desfăşurată în cursul anului li s-a imprimat necesitatea dc
şi Traian Morar de la noua lâmpărie a minei Deva dovedesc o bună pregătire profesională, şi consilii populare la o acii trecut le-au fost acordate, cient exercitat atit din partea a executa lucrări integrale pc
lucrările executate de ei fiind de bună calitate. vitate susţinută pentru ridi­ drept stimulente in activitate, consiliilor populare cit şi a şantiere şi trasee principale. 1 1 ^
carea gradului edilitar-gospo- premii. Astfel comunei Geoa- direcţiilor judeţene de spe- Eliminarea acestei racile vechi