Page 34 - Drumul_socialismului_1970_01

i
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 14 IANUARIE 1970

Inventarierea bunurilor în C.A.P. că. Este vorba despre cele menu ÍN PRODUCŢIE A
de
trei taurine găsite „plus
inventar“ la C A P Rejan si
Bretea Română, precum şi
de 4 porcine „apărute“ la
Inventarierea la fiecare că nici comisia de revizie din Cine oare, dacă nu aceştia a­ C.A.P. Şoimuş. Nu mai insis­
sfîrşit de an a bunurilor de cadrul C.A P nu şi-a făcut pc veau datoria sâ asigure o evi tăm asupra cauzelor proveni­ ELEVILIII! CLASELOR A II-A DE
care dispun cooperativele a­ dep/in datoria, deoarece nu a denţâ clară, reală şi operativă enţei lor, însă reamintim că
gricole constituie o acţiune urmărit îndeaproape modul asupra bunurilor de care dis­ brigadierii zootehnici din u­
deosebit de importantă penlr.u pune unitatea ? nităţile respective sînt datori
cum s-a înregistrat produc­
cunoaşterea modului cum este Aspecte de felul celor amin­ sâ dea socoteală in faţa adu­
gospodărită averea obştească ţia realizată tite s-au semnalat şi la C.A.P nărilor generale ale coopera­ LA ŞCOLILE GENERALE
In unităţile unde in anii tre­ Nu mai puţin alarmantă Rişeulita, unde plusurile la torilor despre modul cum se
cuţi s-a ignorat însemnătatea este şi situaţia găsită la C A P. grlu, porumb şj ovăz depăşesc achită de atribuţiile încredin­
inventarierii, pe parcurs, cu ţate.
Sâlciva, unde plusurile create 1 500 kg. Este de prisos sâ foarte mulţumit de modul
oca2ia reviziilor de fond s-au . Citeva cuvinte şi despre La stabilirea conţinutului
constatat serioase neajunsuri, totalizează peste 14 000 lei. mai amintim că o asemenea minusuri. Faţă de situaţiile procesului instructiv-educativ cum se comportă elevii şi de
creindu-se plusuri şi minu­ scriptice, la C.A.P. Şoimuş la clasele a IX-a ale şcolilor interesul pe care-1 depun a­
suri 'nejustificate în gestiune s-a constatat lipsa a 300 kg generale, un loc însemnat s-a ceştia pentru efectuarea unor
Un exemplu de superficiali­ sâmîntâ de trifoi, la C A P. acordat pregătirii practice a lucrări de bună calitate, adu-
tate în această privinţă a fost Sâlciva au fost „lipsă la a­ elevilor, pentru care s-a re­ cînd astfel o contribuţie în­
oferit de C A P . B<anpotoc. pel* 7 ovine şi 2 porcine, la zervat o zi pe sâptâmînâ. Lu­ semnată într-un număr mare
unde deschiderea evidenţei C A P Rişculiţa — 72 ovine, crările practice şi cultura teh­ de lucrări care se efectuează
contabile s-a făcut pe baza Crearea de plusuri la C A P Rapolt — 23 ovine, nică constituie un mijloc im­ in secţie. ,
soldurilor din registrul de la C.A P. Romoşel — 7 ovi­ portant care permite elevilor Elevele. sub îndrumarea
magazie, fără nici o confrun­ ne. Departe de a putea consi­ să-şi însuşească elementele maistrului instructor Marin
tare cu situaţia reală din u­ dera că lipsurile sînt doar în- necesare orientării şi pregăti­ Trâşculescu. desfăşoară prac­
nitate. ceea ce a favorizat timplâtoare! Ele ascund se­ rii lor profesionale tica la secţia mase plasti­
producerea de pagube in rioase deficienţe privind gos­ Avind în vedere ponderea ce şi laborator. Şi aici repar­
dauna intereselor generale ale şi minusuri în gestiu­ podărirea şi evidenţa bunuri­ pe care o are acc-astâ latură tizarea s-a făcut pe lingă cele
cooperativei lor aflate în proprietatea u- a învâţâmîntului in şcoala de . mai bune muncitoare din sec­
Ce aspecte au reieşit cu o­ nitâţilor cooperatiste Iată de cultură generală, conducerea ţie. La sfîrşitul trimestrului,
cazia inventarierii efectuate la ce in fata conducerilor aces­ Şcolii generale dîn Orâşlic s-a o parte din eleve lucrează ea
sfirşilul anului trecut ? Răs­ ne este o „boală“ tora, a contabililor şefi. ma­ preocupat din timp de stabi­ operatoare pe maşini, efectu-
punsul la întrebare îl aflăm gazinerilor şi brigadierilor se lirea şi repartizarea elevilor înd operaţi) dîn ce în re mai
prin prisma situaţiilor Tntîlni- ridică serioase semne de în­ clasei a IX-a la locurile de complicate Şefa de secţie este
te in cîteva unităţi trebare legate de existenţa practică, linînd seama de toa­ si ea mulţumită de comporta­
aspectelor semnalate te posibilităţile ce Ic oferă rea elevelor şi de modul cum
Vrînd parcă să stabilească
îşi îndeplinesc sarcinile ce li
un „record" în ceea ce pri­ incurabilă ? Pentru fiecare caz în parte In cei 45 de ani de muncă rodnică la Atelierele centrale economia locală încheind sc încredinţează.
convenţii scrise. împreună cu
veşte crearea de plusuri, la comisiile de inventariere au Crijclor, muncitorul Tiberiu Bucureştean a fost părtaş indirect la directorul fabricii chimice, ru Lucrările efectuate de elevi
stabilit măsuri corespunzătoa­
C A P. .Totia s-au acumulat multe din succesele minerilor brâdeni. inginerul şef şi maiştrii in­ se notează în caietul de prac­
re. respectiv plusurile s-au în­
Ia acest capitol nu mai puţin registrat in gestiune, iar pen­ structori ai şcolii, s-au stabi­ tică cc se controlează de maiş­
de 5 943 kg griu. 501 leg se­ H H M K M H H B B D a S B l tru lipsuri s-a hotârît recupe­ lit concret locurile de practi­ trii instructori. In aceste caie­
rarea pagubelor aduse avuţiei că pentru fiecare elev. după te elevii înscriu ansamblul,
cară, peste 2 500 kg cartofi.
obşteşti. Important de semna­ EFICIENTA ACŢIUNILOR dorinţe si aptitudini. Astfel, piesa, operaţiile executate, u­
600 kg orz, 23 kg fasole boa­ în cursul primului trimestru, neltele si maşinile folosite,
reprczcntînd 1 604 kg porumb practică nu foloseşte cu ni- lat este însă gravitatea defi­
be, produse a căror valoare şliuleţi şi aproape 000 kg să- mjc intereselor generale ale cientelor constatate privind marca majoritate a elevilor materialele folosite, fenome­
depăşeşte suma de 10 400 Ici minţă de trifoi Dacă în ceea ( ooperat i v<. I-*r ret,*ectivc şi modul de gestionare a bunu­ GOSPODĂREŞTI au efectuat practica la fabri­ ne chimice, fizice sau cunoş­
Apariţia unor asemenea can­ ce priveşte porumbul se argu­ ale cooperatorilor, ci mai de­ rilor cooperativelor agricole ca chimică, iar o parte au lu­ tinţe de matematică ce se a­
crat in atelierele cooperaţiei
plică la operaţiile executate.
tităţi, de loc neglijabile. în mentează că „diferenţa a a- grabă ca dăunează, asigurin- Aspectele relatate îndeamnă meşteşugăreşti si in sectorul In instructajul care precede
pârut din cauza cintâririi de du-se în fiecare caz prece­ consiliile de conducere ale dresa constructorilor rare nu
gestiunea lui A. Spineanu este C A P . la reflecţii, dar mai sanitar activitatea practică se recapi­
fectuoase". pentru sâmînta de dente pentru ca o bună parte văd decit blocul din fata lor
„justificată" pe seama nepo­ trifoi nu s-a întocmit nici un din producţia obţinută prin ales la acţiuni concrete si e- K33SX3SZI1D1 şi distrug amenajările pe ca­ Elevii, sub îndrumarea in­ tulează uncie cunoştinţe noi
trivirii celor două cîntarc fo­ act de treieriş, ca urmare pro­ munca in comun şâ ia alte firiente care să asigure păs­ re cetâţcnii le-au realizat prin structorului de practică Popa despre unelte si operaţii ca :
căi dc valorificare decit cele trarea şi apărarea prin tonte muncă patriotică, deteriorează Aurel, au fost repartizaţi în măsurarea cu micromctrul. mă­
losite, din care, susţine el. dusul neînregislrindu-se nici pc de ;illâ puric. Şi. sc m.ii surarea unghiurilor cu eche­
legale, favorizind cu alte cu­ mijloacele a proprietăţii do- aleile pietonale după care atelierele de strungârie, ma-
..unul nu a fost verificat". Să în evidenţa contabilă a uni­ cuvine făcută o precizare ca­ pleacă fără sâ refacă cc-au rul reglabil, filetarea ctc.
vinte sustragerile, pâgubirea bîndîte prin munca în comun triţerie. sculărie şi freze. Fle­
fie oare acesta adevărul 7 Nu tăţii Este inexplicabil insă avuţiei obşteşti a cooperatorilor. In acest sens. re va surprinde, poate, pc u­ stricat. care elev a fost dat In grija Conducerea Fabricii chimi­
există nici un motiv pentru a pe ce bază magazinerul Gheor- Din păcate, pc lista plusu­ aspectele re s-au evidenţiat nii tovarăşi din comitetele e- Anul 1970 pune şi în faţa unui muncitor cu înaltă cali­ ce Orăştie a asigurat cele
xccutive Sint foarte dese ca­
da un răspuns afirmativ la ghe Crişan a primit în ges­ rilor figurează şi alte bunuri cu prilejul inventarierii efec­ zurile cind o lucrare sc exe­ consiliilor populare un volum ficare După citeva zile. ele­ mai bune condiţii pentru des^
fâşurarea practicii si. astfel,
sA
vii s-au acomodat cu activi­
întrebare, avind în vedere că tiuni produsul, precum şi fe­ a căror apariţie misterioasă tuate în fiecare C A P plus cută timp dc mai mulţi ani însemnat de lucrări odilitar- tatea din aceste ateliere, au atmosfera favorabilă pentru
gospodâreşti a căror valoare
constituie un motiv in
diferenţele nu sînt de ordi­ lul în care contabilul şef al pune la Îndoială cinstea şi pentru iniţierea de acţiuni la rînd, şi in fiecare an so re­ sc ridică la peste 91 milioa­ cîstigat încrederea maiştrilor realizarea acestei importante
ia dc la început, chelluindu-se
nul zecilor, ci al sutelor şi cooperativei, Roman Andră- corectitudinea celor cărora li menite sâ contribuie la întă­ de fiecare dată fonduri în- ne Iei. Aceasta implică dîn pe lingă caro lucrau. îneît sgreini a scolii de 10 ani a in­
chiar miilor de kg. In cazul şcscu, se preocupă de apăra­ s-a încredinţat sarcina să rirea răspunderii şi discipli­ semrlatc şi zile-muncâ. S-ar partea comitetelor executive spre sfîrşitul trimestrului li fluenţat în m )d pozitiv orien­
ale consiliilor populare mu­
tarea elevilor spre aceste me­
amenajări
putea cita multe
de faţă este lesne de inţeles rea integrităţii averii obşteşti. gospodărească averea obşteas- nei în muncă. la curmarea de străzi, de zone verzi pe nicipale. orăşeneşti şi comu­ s-au încredinţat spre efectuare serii. Maiştrii instructori care
din temelii a oricăror tendin­
si operaţii mai complicate ea :
ţe de proastă gospodărire sau care Jc distrug fie maşinile — nale, a direcţiilor şi unităţi­ tăierea filetului. gâurirea si însoţesc elevii la lucrările
păgubire a avuţiei obşteşti grele sau autoturisme — flc lor executive judeţene stabi­ montarea unor piese ale ma­ practice depun tot interes .*
Aceasta este. de altfel, una cetăţenii, fără ca nimeni sâ-i lirea de sarcini concrete pen­ triţelor ctc. Majoritatea ele­
Iragă la răspundere, sâ apli­ tru înlăturarea deficientelor pentru iniţierea acestora
din principalele sarcini subli­ ce s-au manifestat în activita­ vilor lucrează cu plăcere în
ce legea Aceste cheltuieli i­ munca productivă şi orientii. ,|
niate şi la recenta plenară a nutile grevează asupra altor tea edilitar - gospodărească, aceste secţii şi si-au exprimat rea lor pentru alegerea viitoa­
CC. al P C R. la a căror în­ lucrări şi fac din cartierele de Măsuri organizatorice judicios dorinţa ca. după terminarea rei profesiuni.
făptuire trebuie să-şi aducă o locuinţe, îndeosebi, şantiere stabilite care sâ se finalizeze şcolii de 10 ani. să se califi­
îndeplinirea
în
obiectivelor
contribuţie tot mai sporită fără sfîrşit. Pentru că s-a a­ propuse de cetăţeni şi aproba­ ce în aceste meserii Prof. REMUS DÂNIl A
organizaţiile de partid din mintit despre şantiere. încă o te în sesiunile consiliilor popu­ Maistrul I Ştire, din secţia director adjunct al Şcoli«
fiecare cooperativă agricolă observaţie, de astă dată la a- lare pentru acest an. sculărie, ne spunea că este generale Orăştie
dc producţie.
N. TIRCOB f
Pe neobservate s-au rupt
13 file din calendarul lui Metal mai mult
70. Pentru colectivele de
muncă din Combinatul side­
Pe seaijia utili­ rurgic Hunedoara fiecare zi
q fost insă un nou prilej (le
zării raţionale I afirmare a frumoasei tra­ şi cu calităţi superioare
* l diţii dc. a da.ţăirJJ, met al-mai
a cuptoarelor j mult şi cu calităţi superioa­
re.
Prima decadă din acest : La începutul acestei săp-
an de muncă ;a adus colec­ tămîni. toate secţiile din com­ de metal. Am asistat la o a­ tru utilizarea raţională a tim­ de cocs cu circa 7 kg pe to­
tivelor de oţclari din com­ binat au înregistrat impor­ devărată dispută intre echi­ pului şi buna gospodărire a na de fontă,
binatul litinedorean noi sa­ tante depăşiri de plan. De pele de la cuptoarele 4 şi 7 metalului, Aceste preocupări E semnificativ faptul că
tisfacţii în materializarea o­ fapt, aşa cum am anunţat pentru a obţine prioritate complexe sînt garanţia vii­ fn perioada scurtă care a trb-.
Imaginea înregistrată pe peliculă redă un aspect din secţia de monta] a Fabricii de stâlpi biectivului major pe care la vremea potrivită, chiar din toarelor noastre succese. cut de la 1 ianuarie, majori­
hidraulici din Vulcan. Aici echipa de lăcătuşi condusă da Vosi Ion, prin asamblarea părţilor şi l-au fixat pe 1970 : pro- ; primele clipe ale anului, o- la încărcarea cuptoarelor cu Păşind in noul an şi co­ tatea liniilor de laminare,
componente ale stiipului, dă lorma linală a acestor elemente de susţinere care apoi iau drumul ducerea într-o gamă diver­ ţclarii, jurnaliştii, laminato- fontă. Asemenea fapte de­ lectivele de muncă din alte şi-au depăşit simţitor planul
obatajelor subterane. sificată, conform nevoilor j rii şi ceilalţi siderurgişti hu- monstrează cu prisosinţă că secţii şi-au reglat piosul Numai colectivele dc la cele
economiei in continuă creş- ] nedoreni au deschis o nouă întrecerea socialistă polari­ muncii după cerinţele sarci­ 2 bluminguri şi de la lami­
tere, a 3 000 000 tone dc mc- i etapă a întrecerii pentru zează atenţia generală spre nilor sporite şi intervin tot norul dc 800 mm au laminat
tal. Cete 440 tone de metal ! mai hotârît pentru organi­ cu 170 tone metal mai mult
elaborate peste prevederile S metal, in care s-a profilat pe rezolvarea cu maxim de efi­ zarea raţională a activităţii. decit era stabilit. Acestea
Ştafeta La baza extrac­ planului au fost obţinute pe ! prim plan răspunderea una­ cienţă a problemelor pe corn In ultimele zile la oţelăria sint cifre şi fapte care con­
le ridică sarcinile sporite din
nimă pentru îndeplinirea e­
seama fructificării mai de- ;
firmă că harnicii
siderur­
Martin nr. 1 s-a făcut, o nouă
acest an.
xemplară a sarcinilor
din
pline a timpului de muncă, ;
gişti completează 1)ilanlul iz-
folclorică utilizării raţionale a capa- i j ultimul an al cincinalului. nea maistrul oţelar Ştefan redistribuire a forţelor care bînzilor care le-au asigurat
— începutul anului — spu­
asigură
ridicarea
tuturor
cităţilor cuptoarelor.
Primele şarje, primele des­
cuptoarelor la un nivel pro­
De remarcat că prevede- I cărcări la furnale şi alte suc­ Tripşa, Erou al Muncii So - ductiv superior un meritat renume, că sint
hotăriţi să Încheie actualul
şi
cialiste,
marchează
rile planului nu fost iude- :
o
ţiei de cărbune secţiile de oţclării, ponde­ cese au fost completate ulte­ schimbare structurală a con­ acţiunile iniţiate la secţia cincinal cu noi recorduri în
Pe aceeaşi linie se înscriu
plinite şi depăşite ¡n toate j
rior. Pe platforma oţelărief
cepţiei despre muncă. Paro­
Martin nr. 2 am întilnit oa­
pretenţioasa
operă de plă­
'(U IH M f OlR PAO, 1| f i rea — aproximativ 59 la meni care pun mare preţ lei cu interesul pentru rea­ a ll-a furnale, care au fa­ mădire a metalului
vorizat deja creşterea indi­
■ sută — datorîndu-se aportu­ pe fiecare clipă din timpul lizarea planului sc observă cilor de utilizare a agregate­
lui colectivului secţiei . producţiei, pc fiecare tonă
pe hirtia fotografică, cusă­ j nr. 2. I V tot mai evident grija pen­ lor şi reducerei consumului V. PETRESCU
turi şi ţesături, tindeie, pro­
soape, costume naţionale
miniaturale, măiestrit lucra­
te de către tinerele comu­ lucru, a transportului, precum cele legate de spe­
nei, au smuls exclamaţii cializarea şi stabilizarea efectivelor.
din partea celor prezenţi. Productivitatea muncii pentru anul in curs este
După ceremonia predării do 1,740 tone pe post, sporită faţă de prevederile şi celălalt cu schip prevăzut
ştafetei, au urmat progra­ iniţiale ale cincinalului cu circa 200 kg pe post. In cu un impunător turn de ex­
mele artistice prezentate de acest sens consider că trebuie sâ ne mobilizăm toate Noua tinereţe a minei io nea tracţie cu instalaţie com­
solii celor două comune. eforturile. Noi am luat o serie de măsuri adecvate. j plet automatizată.
Ceata de dubaşi. din satul fiindu-ne totodată asigurate condiţiile propice ex­ Sistematizarea şi moderni­
Tisa cu „Mersul cu duba” tinderii mecanizării operaţiunilor cu un volum ma­ zarea minelor Lonea asigură,
si „Florile dalbe” ue-o con­ rc de muncă Do asemenea, in cursul trimestrului Jn ultimii ani, mina Lo- nea 11, fiind lăsaţi pc dru­ pe lingă crearea unor condi­
vins de spontaneitatea şi II din acest an, vom pune in funcţiune în stratul 3. nea a cunoscut ample şi ra­ muri un mare număr de Pentru sistematizarea şi şi foarte dispersate, s-qu ţii optime de lucru, şi creş­
blocul V două abataje frontale, care vor înlocui cele
măiestria bătăii dubei in­ 6 abataje cameră existente în prezent. In afară do dicale transformări înnoitoa­ muncitori mineri. Doar mino modernizarea minelor Lonea transformat într-o mină mo­ terea producţiei de la 825 000
tr-un mod cu totul aparte faptul că prin introducerea celor două abataje fron­ re începuturile au fost insă Lonea III a continuat să a fost întocmit un studiu teh­ dernă şi bine dotată La Lo­ tone in anul 1966, clnd con­
Dar parcă mai vrednici de tale producţia va creşte cu 200 tone pe zi. vom grele. Un scurt istoric ne a­ funcţioneze. nico-economic, privind con­ nea ll ş-a construit o incin­ centrarea nu era realizată, la
admirat ni s-ou părut dtiba- reuşi să obţinem şi o însemnată spnrire a producti­ rată că după primele lucrări centrarea lor la o singură in­ tă cu totul nouă, dintre cele 1 100 000 tone in 1970 şi
şii din Tătărăşti ( majorita­ vităţii muncii, precum şi reducerea consumului spe­ de cercetare efectuate aici, Prin actul naţionalizării cintă. Incepind din anii 1957 mai frumoase din ţară, un l 300 000 tone în 1975.
tea oameni in puterea vir­ cific de lemn de mină prin anul 1860 începe ex­ din 1948 s-au creat posibili­ şi 1958 s-a trecut la executa­ complex administrativ, care Pentru a ilustra cele ară­
atei) care au prezentot va­ Pe linia reducerii eonsumuilui dc Jemn. nc-a fost ploatarea cărbunilor Aceas­ tăţile dezvoltării minelor şi rea lucrărilor respective. In include de asemenea baia tate mai sus, redăm mai jo *.
rianta „Mioriţei” şi citeva planificat un. consum specific mult îmbunătăţit Ast­ ta cunoaşte o intensificare îmbunătăţirii condiţiilor de acest scop, pentru E.M. Lo­ salariaţilor, vestiare şi lăm- o vedere de ansamblu a in­
nea au fost aprobate fonduri
colinde. fel. noi trebuie sâ realizăm u<n consum specific do după 1870, in urma punerii muncă. Ca urmare, în anul de investiţii ce se ridică la părie, concepute după cele cintei vechi de la mina Lo­
Soliştii de muzică popu­ 21,5 mc pe 1000 tone de cărbune extras, cel mai mic in funcţiune a căii ferate 1949 se încep lucrările de mai noi soluţii, creindu-se nea II şi o vedere a acele­
lară ai aceleiaşi comune: consum înregistrat în activitatea minei Lupeni şi Petroşani — Simeria. redeschidere a minelor Lo­ 388 milioane lei, eşalonate in astfel condiţii optime de de­ iaşi incinte, aşa cum arată in
FAconora Cîm.pureanu (Tă­ chiar pe toate minele dîn bazin. Deci, şi in acest fel Criza economică de după nea l şi Lonea 11. La 23 au­ perioada anilor 1958-1970. servire.
tărăşti), Mirc.ea Rât-rina colectivul nostru răspunde prin fapte unei alte sar­ primul război mondial a de­ gust 1952 se extrag primele Ca urmare, minele Lonea, Tot în această incintă s-a prezent, după modernizare
(Ftrădăţel), Maria Raciu cini de maximă actualitate pentru economia naţio­ terminat pe capitalişti să în­ tone de cărbune de la Lonea din starea rudimentară fn construit un atelier nou, ma­
(Burjuc), grupul vocal al nală. aceea de a reduce continuu consumurile spe­ chidă mina Lonea I in 1928, I, iar la 1 ianuarie 1953, de care se găseau, cu condiţii gazii, cele 2 puţuri gemene, Ing. PETRU BÂLANESCU
căminului cultural din Bur- cifice de materiale şi de a contribui pe această cate iar in anul 1930 şi mina Lo­ la Lonea 11. din cele mai grele de muncă
inc. taraful căminului cul­ la creşterea eficienţei economice. dintre care unul cu colivii Ing. MIRON REBEDEA
tural din Petreşti, căluşarii In domeniul perfecţionării organizării producţiei
din Rrădăţel nu contribuit intenţionăm ca in cursul acestui an sâ preluăm pro­
la crearea unui program ducţia raionului I din zona a 3-a, la orizontul 44fl m
pc benzi transportoare. Aceasta va conduce la rc
închegat, emoţionant, evi­
denţiind sensibilitatea, sin­ ducerea cheltuielilor de întreţinere şi transport, a
personalului auxiliar şi de deservire, totodată fiind
cronismul sfmţit al artistu­
asigurată şi o siguranţă sporită în transportul sub­
lui amator care nu o dată ur­
teran
că pe scenă pentru a-şi incin­ Măsurile întreprinse de curînd prin aplicarea nou­
ta semeniif. Iar acesta din lui sistem de salarizare în industria minieră vor sti­
urmă l-a aplaudot călduros
mula şi mai mult eforturile minerilor noştri pentru
trecind peste unele neajun­ creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei .Sîntcm
suri sau greşeli iminente.
convinşi că aceste măsuri se vor reflecta şi în stabili­
In. partea a doua an evo­ zarea cadrelor. în crearea unui aflux dc muncitori
luat artiştii amatori din spre abataje. Jocul unde se decide snnrta producţiei
Gurasada. Programul pre­ Dc altfel, realizările acestui an sint grăitoare. Jn
zentat a constat din pre­ primele 13 zile din acest an colectivul a dat deja
zentarea „Pluguşorului”, ct- peste plan 2 000 tone de cărbune. productivitatea
torva melodii populare in muncii in abataje cunoscînd un spnr dc 400 kg pc
interpretarea !rinei Coyna- post faţă de prevederi.
ciu, Zoiţa Farcaş, Gheorghe Anul care a început, prin amploarea şi comple­
Hindoreanu şi a unei nunţi xitatea sarcinilor de plan pc rare Ic avem. impune
din localitatea Clmpuri de mari răspunderi specialiştilor şi cadrelor de condu­
Sus. Programul lor nu s-a cere In preocuparea comitetului nostru de direcţie
ridicat insă la valoarea ce­ va sta in continuare găsirea celor mai bune soluţii
lui din Purjuc, care a fost tehnice cu aplicabilitate directă în practică şi ale că­
mult mai complet si mai ror rezultate sâ se reflecte pozitiv in activitatea
bine interpretat. A fost me­ noastră de-a tangul întregului an
ritorie ideea punerii în •Sintem convinşi că aplicînd cu rigurozitate sar­
scena o nuntii, dar realiza­ cinile ce decurg din recenta plenară a C C al P.C R
rea a lăsot de dorit. Publi­ aşezînd la baza producţiei criteriile ritmicităţii, ex­
cul a anlaudat insa in eaală tracţiei intensive şi ale eficienţei, vom asigura înde­
măsură cele două evoluţii... plinirea in condiţii optime a planului pc 1970, a tu­
Duminica viitoare, fa llia. turor sarcinilor co ne revin pentru actualul cincinal.