Page 36 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 36
PAG 4 DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 14 IANUARIE 1970
5E|
Evenimentele din Nigeria Veşti din ţările
Infrîngerea biafreză este 0 cuvîntare radiodifuzată socialiste
consumată a şefului guvernului federal CUBA voarele de apă locale nu vor
mai putea satisface, intr-un
in semn de solidaritate eu viitor apropiat, necesităţile
LAGOS 13 (Agerpres). — murile sînt înţesate de refu lupta poporului cubanez pen crescinde ale Donbassulnl.
Infrîngerea biafreză este giaţi care nu mai ştiu înco tru obţinerea victoriei in Din bazinul de la Dneprod-
consumată. Generalul maior tro să sc îndrepte: epuizată, LAGOS 13 (Agerpres). — poliţia vor exercita autorita marea campanie „V.afra ce zerjinsk, apa va străbate pe
Philip Effiong. şeful statu înfometată, populaţia biafreză Intr-o cuvîntare radiodifu tea, avînd ordinul să tragă lor 10 milioane de tone‘\ noul canal 263 kilometri, văr-
lui major al armatei biafre- aşteaptă resemnată sosirea u- zată, generalul Yakubu Go- numai dacă vor întîmpina re membrii ambasadei române, slndu-se apoi tn rîul. Dnneţul
ze care şi-a asumat puterea nitâţilor federale. won. şeful guvernului federal zistenţă. ai agenţiei economice, gru de nord, care va fi adîncit
de la plecarea generalului Cele mai diverse ţâri şi or nigerian, a acceptat capitu Şeful guvernului a anunţat pul de ingineri şi tehnicieni şl curăţat. Pe Ungă faptul că
Ojukwu a anunţat într-un me ganizaţii internaţionale ¡şi larea trupelor biafreze oferită totodată o amnistie „pentru va aproviziona cu apă cen
saj radiodifuzat câ a cerut multiplică demersurile pentru dc generalul Philip Effiong. toţi acei care au luat parte petrolişti, precum şi alţi trele industriale in dezvol
pace şi eâ o misiune condusă a împiedica prelungirea văr şeful statului major. „Chem la această zadarnică încercare tehnicieni români care se tare. canalul va permite tot
de procurorul Louis Mbanefo sării de sînge şi pentru a veni toate trupele secesioniste să de a dezintegra tara" Men- află în Cuba. împreună cn odată şi extinderea suiirafe-
urmează să întîlneascâ în a în ajutorul regiunilor încerca se comporte onorabil şi să de ţionînd eâ Nigeria se află a ambasadorul Vasile Muşat. l°for irigobilr din regiune.
cest sens autorităţile federale. te de o cumplită penurie ali pună armele“ , a spus 'gene au participat duminică la
Evoluţia situaţiei militare mentară. In legătură cu aceas ralul Gowon. El a precizat că cum „într-unul din cele mal recoltarea trestiei de zahăr
nu lăsa Intr-adevăr nici o spe ta, ambasadorul Nigeriei fe a ordonat trupelor federale să mari momente ale istoriei sa pe una din plantaţiile dis R P UNGARA
ranţă părţii biafreze. In ciu derale la Roma. John Mam- ia măsuri In vederea unei le", generalul Gowon a rele trictului Rancho Royerox
da ultimelor eforturi depuse man Gamba, a declarat in ca din provincia Havana La Budapesta au incevut
de două divizii ale fostei re drul unei conferinţe de presă predări în masă a forţelor vat câ ,.a luat sfîrşit un tra convorbirile între ministrul
giuni estice nlgerienc, înain că Nigeria acceptă venirea u- biafreze. Unităţile* federale şi gic şi dureros conflict”. afacerilor externe al Unou-
tarea federală era generală. nbr observatori străini, men U.R.SS rfei, Janos Pcter, şi secretn-
Biroul ministrului biafrez al ţionând câ in ţară a fost deja rut de stat pentru afacerile
informaţiilor, instalat la 16 o misiune de observatori ca ln Ucraino a început ame externe al Iugoslaviei Mirkn
kilometri de Orlu, a căzut nadieni, polonezi, suedezi şl najarea unui canal care va Te pavat, care se află tnt.r-o
luni în mîinile trupelor fe britanici, care au respins în aduce anclr Nipru lui tn ma vizită oficială de cinci zile
derale. precum şi ultimele ra urmă cu un an acuzaţia de R.P. BULGARIA. - Oraşul Triavna, situat pe versantul cen rele centru industria) Don în capitala ungară.
finării de petrol care se mai genocid adusă trupelor fede Consecinţele războiului tral de nord ol munţilor Stara« Pianina, este unul dintre cele bass. Această construcţie, re. Cei doi miniştri procedea
aflau sub controlul Biafrcî. mai vechi oraşe ale Bulgariei, care dateaxă din veacul al XII- latenră agenţia TASS, pre-
rale. De asemenea, a precizat ză la un larg schimb de pă
După cum scrie corespon lea. Aici au fost deschise unele dintre primele şcoli bulgăreşti şl zfnM o im portari f fi deosebit reri cu privire la problemele
dentul agenţiei France Presse. ambasadorul, Nigeria va pri totodată, este cunoscut ca un centru cultural, revoluţionar şi de marc datorită fontului că. bilaterale şi internaţionale
In interiorul ..redutei biafre- mi în mod favorabil un aju asupra economiei Nigeriei comercial. Oraşul păstrează şi azi clădiri construite in stilul ca
ze” situaţia este haotică. Dru tor internaţional masiv. racteristic epocii de renaştere bulgărească. potrivit calculelor făcute de care interesează cele două
Vedere a unei părţi din antichităţile oraşului Triavna. Specialişti, riurile şi rezer ţări., anunţă agenţia Taniug.
In Biafra situaţia este vat N igeria federala de o intrare considerobile, realizóte in urmo u-
LAOOS 13 /A g e rp re i). -
Cale 30 de luni de rotboi au p ri
nel producţii onuole de 30-60 mlII-
apeclaculoata pc pia ţa petroliera oone tone petrol brut. Dar, din
19(9, această producţie n-o ajuns
m endiolo, unde, fúta tragedia bio* declt la o p ro ilm o llv 6 m ilioane to Harold Wilson:
dramatică fre iâ , ea ar fi rid ic o l in o ce il an no, ceea ce reprezintă o „că de re “ O R IE N T U L A P R O P I A T
p reten|i| fa ocuparea unul loc p ri
de 59 la sulă; este una din conse
vile g ia t printre m arii producotori de
our negrp, re la te a io corespondentul cinţele pe care războiul le-a avut
asupra v ie ţii economice o acestei
age n ţie i Franco Preñe. ţă ri africane.
Conflictul fe deralo-blofrei o ¡tbuc- Resursele petrolifere din N igeria
GENEVA 13 (Agerpres). — de hrană şi medicamente la nlt tocmai in momentul în care a- sini esploalote de către o asociaţie Anglia nu va adera la Piaţa comună Aviaţia israeliană a bombardat
t
,,In Biafra situaţia este pur dispoziţia populaţiei nigeriene ceaslâ Jora începea sâ-ţi pună în internaţională care reunefte colo
şl simplu dramatică; sute de aflate într-o situaţie tragică. E valoare, intr-o manioro intensiva, două mari grupuri, „B ritish Petro
leum" |i ,,R ojal D utc-S beir. Intore*
mii de iboşi încearcă să se re vident — a spus Naville — în resursele subsolului sou, producind ie le franceze sini reprezentate de dacă nu obţine condiţii acceptabile obiective militare egiptene
deja peste 17 m ilioane tone de pe
fugieze In jungle sau rătăcesc momentul de faţă cel mai indi trol brut S-o fî spus, de a ltfe l, că către SAFRAP, o filia lă a grupului
de-a lungul drumurilor. Pentru cat mijloc pentru transportul a drama biafreză com uflo intr-o anu francez de stat ERAP-EIF, care îna
m ită măsură o luptă de influenţă
a ii salvaţi, aceşti oameni au cestor ajutoare este cel aerian. o unor com ponii petroliere itró in e , inte de dcelonforea o s tilită ţilo r e i- LONDRA 13 (Agerpres). — candidatura Angliei la CEE. TEL AVIV 13 (Agerpres) — tene aflate pe întreaga lungi
trâgea peste un m ilion tone de pe
nevoie urgentă de hrană", a Comitetul Internaţional al Cru In goană după profituri u>or da ob trol onuol, dar core púsose Io punct „Dacă nu vom obţine condi Râspunzind la unele între Aviaţia israeliană a bom me a Canalului de Suez.
declarat la Geneva preşedintele cii Roşii — a menţionat Naville ţinut, cu a til mal mult eu cit cele un im portant program de cercetări ţii acceptabile, nu vom ade bări. Wilson a recunoscut câ bardat marţi două obiective O
Comitetului International al — dispune la ora actuală de mai Importanta fl mai ieftine (din fi esploalâri ulterioare. De ternar- ra la Piaţa comună europea aderarea britanică la Comu militare egiptene situate în CAIRO 13 (Agerpres). —
cauza apropierii de mare, ceea ce
Crucii Roşii (C I C.R.), Marcel trei avioane staţionate in oraşul facilitează transportul) rezerve pe cot că rezervele petrolifere cip lo o - nă" — a declarat luni seara nitatea Economică Europeană imediata apropiere a capita După cum transmite agen
tole de societatea franceză se aflau
Naville. . Cotonou din Dahomey. In cazul trolifere se o llă in fo ita regiune In lo tla regiune estică. primul ministru al Marii Bri s-ar traduce printr-o sporire lei R.AU. — a anunţat un ţia MEN. o formaţiune de a
Referindu-se la măsurile ini tn care C.I.C.R. ar obţine auto estică. In prezent, N igeria ocupă locul tanii, Harold Wilson, în cursul a preturilor în Anglia, îndeo purtător de cuvînt militar isra- vioane israeliene a violat
Inom tea izbucnirii conflictului, e
ţiate de C.I C R. în vederea a- rizaţia guvernului federal al Ni conomia N igeriei spera să benefi ol treilea printre producătorii a fri unei emisiuni a posturilor de sebi la produsele alimentare. elian. El a precizat câ cele marţi spaţiul aerian al R A U.,
cani de petrol după Libia fi A lge
jutorârii populaţiei civile bia geriei, fiecare din acestea ar cíelo in onii 1971-1972 do beneficii ria. televiziune „B.B.C.", reicrin- In acest sens, primul minis două obiective au fost aero Încercînd să bombardeze po
freze, Naville a precizat că, îm putea transporta zilnic 15 tone tru a informat câ, la începu dromul militar El Hanka şi ziţiile militare de la El Han
preună cu Liga Societăţilor de de alimente şi medicamente în du-se la problemele puse de tul lunii viitoare, va fi pu tabăra de instrucţie Tel el ka şi Tel el Kebir. Avioanele
Cruce Roşie, C.I.C R. s-a oferit regiunile nigeriene unde popu blicată o ,,carte albă" referi Kebir. aflate la 15 şi respec inamice au fost interceptate
imediat să colaboreze cu Cru laţia suferă din cauza foametei şi toare la evoluarea preţului pe tiv 30 km nord de Cairo. Tot de artileria şi aviaţia egiptea
cea Roşie Nigerianâ. care co bolilor. In momentul de faţă, a care îl va constitui pentru marţi, bombardierele de luptă nă. fiind silite să se retragă,
ordonează toate operaţiunile în precizat el, Comitetul Interna Marea Britanie eventuala sa israeliene au întreprins misi a arătat un purtător de cuvînt
treprinse în acest scop pe în tional al Crucii Roşii are deja intrare in CEE. In cercurile uni asupra unor poziţii egip militar egiptean
treg teritoriul Nigeriei. Comi pregătite în acest scop în Da politice se menţionează câ
tetul International al Crucii homey 6 000 tone de alimente şl Wilson a promis încă din lu
Roşii — a subliniat el ~ este medicamente şi alte 5 000 tone na octombrie 1369. la congre
gata să pună toate rezervele în apropierea Biafrei. sul Partidului laburist de la Va fi continuat programul
Brighton, .c.ă:va proceda la a
ceasta evaluare şî că va su
pune problema intrării in „ F - 1 1 1 “ ?
Vietnam Piaţa comună Parlamentului,
o hotârîre
înainte de a lua
WASHINGTON 13 (A- aparatelor va depinde de re
definitivă. gerpres) Problemele tehnice comandările forţelor aerie
In ce priveşte aspectul po persistente ale avioanelor ne. Pentru moment, forţe,
Luptele dintre forţele patriotice litic al viitoarei Pieţe comu militare cu geometrie varia aeriene nu pot evalua eo&*‘
ne europene, primul ministru bilă „K-11I", scrie agenţia tul remedierii avioanelor in
Associated Press, vor con cazul în care se va dovedi
britanic a respins ideea unei
şi trupele americano-saigoneze federaţii, spunind că. după stitui un test a! afirmaţiei câ defectul care a provocat
preşedintelui
a
accidentul
electorale
decembrie
din
părerea sa „aceasta nu este Nixon de a face din aceste este comun tuturor aparate
SAIGON 13 (Agerpres). — vut loc şi în apropiere de o realitate politică” . aparate un pilon al forţelor lor " F - lll”. In orice caz. a
Un purtător de cuvînt Sâîgon, în provincia Long An. Pfc de altă parte însă, mi armate americane. Observa nul trecut modificările ceru
al comandamentului mili Totodată, după cum a preci torii au reamintit această te pentru înlăturarea unei
tar american de la Sai zat purtătorul de cuvînt ame nistrul afacerilor externe. Mi- afirmaţie a lui Nixon in defecţiuni dc structură au
gon a declarat câ în ul rican, artileria forţelor patrio chacl Stewart, a arătat intr-o legătură cu ultimele decla costat 80 milioane dolari
timele 24 de ore au fost în tice- a bombardat in cursul conferinţă că poziţia Marii raţii ale ministrului apără După cum menţionează a-
registrate mai multe lupte in nopţii de luni spre marţi pe Britanii în favoarea aderării rii Melvin Laird. care a e- genţîa Associated Press. avi.
tre trupele americano-saigone ste 10 obiective strategice a- voeat posibilitatea de a opri oanele .F -lll", după ce ai»
ze şi forţele patriotice în mcrîcane pe întreg teritoriul la Piaţa comună a rămas producţia aparatelor „ F - lll0 constituit o problemă per
diferite regiuni ale Vietnamu Vietnamului de sud. neschimbată, ca şi cu treî Pînâ în prezent s-au pră manentă a fostei Adminis
lui de sud. Astfel, în cursul In acelaşi timp, avioane ale ani Ln urmă. cind a formulat buşit 15 avioane de «acest tip
zilei de luni cîteva unităţi ale S.U.A. de tip ,.B-52" au efec cererea sa. Şeful diplomaţiei — ultimul în decembrie a traţii democrate — vechiul
diviziei puşcaşilor marini au tuat în ultimele 24 de ore mai ministru al apărării fiind a
fost atacate de forţele patrio multe raiduri de bombarda britanice a adăugat apoi. a- nul trecut' — cauzele acci cuzat de a fi acţionat peste
tice cu arme automate şi ra ment in provincia Quang Tri, drcsîndu-se ziariştilor, câ a dentelor mergînd de la de capul militarilor în acorda
rea contractului de construi
fecte dc construcţie pînâ Ia
chete. Luptele au avut loc în în apropiere de valea A Shau ceştia nu trebuie să se lase
erori de pilotaj. La ora ac re a acestor aparate societă
provincia Quang Tinh,,nu de şi a fostei baze a puşcaşilor „induşi în eroare de sondaje tuală întregul efectiv al a ţii „Genera! Dynamics* —
parte de localitatea Tam Ky, marini dc la Khe Sanh. Marţi le de opinie efectuate ln Ma vioanelor ..F-1I18 este reţi devine o problemă a repu
unde de mai multe zile pa dimineaţa, bombardierele In orăşelul Baiancianlman s*a construit un institut tehnico-profesional pentru pregătirea rea Britanie şi nici să inter nut la sol în aşteptarea re blicanilor, cu atît mai mult
trioţii sud-vietnamezi între „B-52" au lansat o cantitate specialiştilor din agricultură. preteze în mod eronat decla zultatului unui control ge cu cît Rîehard Nixon a pro
prind atacuri continue. în de bombe asupra unor pre Intr-o sală de cursuri a noului Institut. raţiile guvernului” în această neral, şi hotărîrea ministru mis în campania sa electo
rală câ va continua progra
cursul luptelor s-au înregis supuse concentrări ale forţe problemă. lui apărării privind soarta mul „F-lll*.
trat pierderi de ambele părţi. lor patriotice în regiunea din
Operaţiuni militare au mai a- jurul Saîgonului.
\
4 0 + sador al S.U.A. in Suedia. lor comise de tineri a cres
Primul ministru finlandez,
Hollahd este al patrulea ne
Raportul
m C U R I E R IVIauno Koivisto, a informat gru care ocupă un post di cut foarte mult. 75 la sută
menţionează câ
Din presa străină guvernele ţârilor scandinave plomatic in actuala admi din cadrele didactice din După o lună de la
asupra poziţiei adoptate de
nistraţie. Comentînd această
Saint Louis (statul Illinois)
guvernul său privind trata numire, purtătorul de cuvînt poartă în permanenţă asupra atentatele comise ta Mi
lano şi Roma, în urma
tivele in vederea încheierii al Casei Albe, Ronald Zie Jor arme de foc pentru a se
unui acord de eboperare e gler, şi-a exprimat speran apăra de un eventual atac cărora şi-au pierdut
După cum anunţă agenţia AP. liderii mişcărilor conomică cunoscut şi sub ţa câ ea „va contribui Ia re atit In interiorul şcolii cit viaţa 17 persoane şi a
Jfricasia“: „Drama setei“ licntru jiace în Vietnam din Statele Unite şi Canada numele de proiectul „Nor- ducerea tensiunii in relaţi şi în afara ei: rănite, continuă anche
proximativ 100 au fost
delc” .
ile dintre S.U.A. şi Suedia",
au fost invitaţi să participe la o reuniune ce va a
vea Ioc Ia Montreal, între 31 ianuarie şi 1 februarie, Potrivit unui comunicat Postul de ambasador a- tarea presupuşilor vino
vaţi. Principalul acuzat,
pentru a examina problema intensificării acţiunilor dat publicităţii. Finlanda es mcrican la Stockholm a ră Pietro Valpreda conti
ln urmă cu cîteva zilei popu 1966 s-a impus cu acuitate ne pe plan mondial pentru pace in Vietnam in cursul te gata să continue tratati mas vacant de peste un an nuă să nege câ a plasat
laţia din Nouakchott, capi- cesitatea unei soluţii. Printre acestui an. Invitaţiile an fost remise de Comitetul din vele cu Danemarca. Norve din cauza nemulţumirii una din bombe la se
tolo Mourîtaniei, ero.pe punc proiectele prezentate în acest Montreal pentru un moratoriu în Vietnam. gia şi Suedia, dar îşi rezer Washington-ului faţă de pozi diul Băncii agricole din
ţia guvernului suedez care
tul de o muri de sere. Apa. la sens, două ou fost luate în Ln această reuniune vor participa, de «asemenea, vă dreptul de a le întreru a criticat războiul dus de Milano, ea şi participa
ţările
dintre
pe dacă una
început, o fost raţionalizată, consideraţie : unul care pro o delegaţie a Consiliului Mondial al Păcii, precum nordice va angaja negocieri Statele Unite în Vietnam.. rea sa. împreună cu al
iar moi pe urmă era de negă- punea transportarea apei din în vederea aderării la vreo 404 te persoane, la fabrica
sil. Au existat momenle cînd fluviul Senegal prin conale, ■ $i delegaţi oi Guvernului Revoluţionar Provizoriu organizaţie europeană în Criminalitatea in şcolile rea bombelor.
oamenii se bateau pentru a-şf ceeo ce ar li permis irigarea al Vietnamului dc Sud si ai R D. Vietnam. timpul convorbirilor asupra din Statele Unite a atins un
smulge din mină o sticlă de un parţială a întregii regiuni tro- planului „Nordek" sau îna grad îngrijorător, subliniază In „afacerea Valpre
litru din preţiooso licoare ca versate (aproape 200 de kilo inte de intrarea In vigoa un raport pregătit de Subco da'' a apărut incâ un e
să-şi salveze copiii, Cum a metri). ior altul care opina pen re a unui eventual acord misia senatorială pentru cer lement: avocatul anga
fost posibilă o asemenea dra tru construirea unei uzine de Secretarul general al C.C. Greviştii revendică îmbu privind cooperarea economi cetarea crimelor în rindul ti jat de familia lui Giu
mă ? ¿desalinizare a opei de mar'». al Partid ului Comunist din că a ţărilor scandinave. neretului. Analizînd situaţia seppe Pinelli (un alt a
Cu puţin înainte de procla Ultimul proiect o fost adoptat, Chile, Luis Corvalan. luînd nătăţirea situaţiei lor eco dm 110 centre şcolare. în
marea independenţei (în 1960) deşi se apreciază câ ' realiza cuvînlul la un miting orga nomice. precum şi democra 4 0 4 care sînt cuprinse toate ma cuzat. care s-a aruncat
ultimul ministru froncez pen rea acestuia or putea aveo im nizat la Valparaiso. a che tizarea conducerii acestor Preşedintele Nixon a. a rile oraşe americane, autorii de la fereastra Prefec
tru teritoriile de peste mori, plicaţii nedorite. Se menţio mat forţele populare la uni întreprinderi, pentru ca ele nunţat numirea lui Jerome raportului arată câ In ulti turii de politie din Mi
Gerard Jocquet, a hotărit să nează in acest sens că teh tate în vederea desemnării să corespundă intereselor Holland, preşedintele Insti mii ani numărul delictelor, lano in timpul intero
doteze fosto colonie cu o ca nica desalinizării opei de mare unui' candid.it popular co populaţiei italiene. tutului Hampton (statul Vir cazurilor de violenţă şi al gatoriului) a primit o
pitală ol cărui loc o fost ales nu este încă pusă la punct in mun pentru alegerile prezi ginia). in funcţia de amba- crimelor eu ajutorul arme-
io trei kilometri de micul sat tr-o măsură suficientă, ceeo ce denţiale din septembrie. Incepind din 1962 Ira scrisoare anonimă tn
Forţele progresiste,
a' a-
Nouokchott, Dar, de pe atunci presupune posibile dereglări dâugat Corvalan. vor putea nul a început campania care se spune: „Nu
s-a pus cu necesitote proble- ale procesului de desalinizare, forma un guvern popular {ntensîvd împotriva anal Valpreda a provocat ex
mo opei. Nouokcholt-ul, cu fapt care or avea consecinţe numai prin eforturi comune. ,.Ţelul politicii ex dezvoltat pozitiv in strădaniile în direc deosebirile de vederi fabetismului. Oameni de plozia ci eu. Şi voi ac
cei 300 de locuitori ol săi, s? tragice asupra populaţiei ora terne austriece îl ultimii ani. creîn- ţia unei destinderi şi existente încă asupra toate virstele au păşit
alimenta dificil prin interme şului. Pe de oftă parte. întru* constituie strădania du-se astfel. premise priveşte pozitiv pro ordinii de zi şi a pre pentru prima oară pragul ţiona din nou in acelaşi
diul unor - oşo-zise puţuri care cît în Mauritania nu se găsesc * 0 * spre o colaborare in pentru o colaborare punerea privind or cizat câ in prezent şcolii, unde primesc lec mod”. Autorul scrisorii
însă o dată trecută perioada în momentul actual specialişti Aproximativ 200 000 de tensă cu toate ţările strînsâ. în primul ganizarea unei con au loc consultări în ţii de CÎtit şi scris, precum nu a fost încă descope
ploilor, deveneau aproope neu în acest domeniu. întreg per- funcţionari ai întreprinderi europene, indiferent rind In domeniul e ferinţe general-euro- tre statele interesate şl de îndeletnicire manua- rit.
lor sectorului de prevederi
tilizabile dotoritâ gradului de sonolu! unei asemeneo uzine sociale şi asistenţă medicală, do sistemul lor poli conomic şi cultural" Dene. Ca şi alte sta pentru elucidarea (â.
salinitote ol ODeî determinat urmează să fie alcătuit din ai institutelor pentru dez tic şi economic — a — a subliniat el. Re te, sîntem de părere poziţiilor. Austria îşi In foto : La o lecţie de
de apropierea de more (5 km). străini. Or, simpla ameninţare voltarea agriculturii şi aî ce declarat ministrul de feritor la problema că este necesară o va aduce partea ei •ndeminare manuală.
Grotle unor canolizărî con- cu retragerea specialiştilor or lor pentru turişm. dc Ia Ca externe. Kurt Wald securităţii europene, pregătire temeinică de contribuţie pentru
strulte în grabă, apa a fost puteo deveni în anumite con merele dc comerţ şi între heim. Intr-un inter ministrul de externe pentru succesul unei a sc ajunge la păreri
adusă de Io o distanţă de 60 texte un mijloc de presiune po prinderea pentru comerţ ex- viu acordat ziarului a declarat: „Guvcr- astfel de conferinţe”. concordante în aceas
kilometri, dar ovîntul noii .ca litică. tehior, ca şi de la diferite .Die Prcssc“ Relaţi nul federal austriac Waldheim a men tă problemă impor
pitole a depăşit repede toate Cu toate acestea, proiectul instituţii cu caracter cultu ile Austriei cu state C U R I E R
previziunile, incit opo o tre ral, au declarat marţi o gre le est-europer.e s-au încurajează toate ţionat în continuare tantă.
buit din nou raţionalizată din a fost însă acceDtat şî urmea vă naţională de trei zile.
ce în ce mai drastic. In 1965- ză să fie realizat.
T 1F A B U L: întreprinderea poligrafică Deva.