Page 37 - Drumul_socialismului_1970_01

. M .
Anul XXII PRO LETARI d i n T O A T E T A R IL E , u n i ţ i - v a » Redacţia

Nr. 4674 şi administraţia

ziarului
Joi

D E V A , str. D r . P e t r u C r o z a , n r. 35
15 ianuarie
telefoane: redactor şei - 11588; re­
dactor şei adjunct, secretai de tedacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1970 lurâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şî
viaţa de partid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.

FIECARE LEU DIN CIRCUITUL ECONOMIC, La fiecare două Vizita tovarăşului

zile, 5 tractoare >
FOLOSIT CU MAXIMUM reparate Ion Gheorghe Maurer in Iugoslavia

Personalul din ateliere şi
DE EFICIENTĂ Orâştie desfăşoară in pre­ încheierea convorbirilor oficiale
mecanizatori! de ia I.M.A.
zent o campanie care. de
fapt. pregăteşte pe celelal­
te : revizia generală şi re­
pararea întregului parc de BELGRAD -14. — Trimişii Râspunzînd unor întrebări Concluzia poate fi sintetiza­
• Sporirea cu o singură zi a vitezei de rotaţie a m ijloacelor circulante maşini şi utilaje agricole speciali Agerpres, N Iones- ale ziariştilor români privind tă în aprecierea eâ prietenia
din dotare. Măsurile tehni- |
echivalează cu eliberări de fonduri in valoare de peste 35 milioane lei co-organizatoricc luate şi j cu şi N. Plopeanu, transmit t atmosfera în care s-au des­ dintre popoarele român şl
S-ar putea obţine o producţie suplimentară de peste 275 milioane lei timpul favorabil au permis i Miercuri s-au încheiat la făşurat convorbirile şi semni­ iugoslav, dintre slutele noas­
Belgrad convorbirile oficiale ficaţia rezultatelor lor. tova­ tre. cunoaşte un pas impor­
sau... ca ritmul de reparaţii in j prilejuite de vizita în Repu­ răşul Ion Gheorghe Maurer tant înainte În întărirea ei*.
6 ...înzestrarea unei întreprinderi egală ca mărime cu Uzina „Victoria" prima Jumătate a lunii ia- ; blica Socialistă Federativă a declarat i La rindul său, preşedintei»
din Câlan . nuarie să fie. in medie, de j Iugoslavia a preşedintelui „Convorbirile s-au desfăşu­ Vecei Executive Federale. M i­
5 tractoare la două zile.
Sint, în această acţiune. ! Consiliului de Miniştri al Re­ rat Intr-o atmosferă deosebit tia Ribiciei. a declarat repre­
publicii Socialiste România. dc prietenească şl doresc să
mulţi evidenţiaţi, dar şi... | zentanţilor presei române :
codaşi. Din rindul eviden- i Ion Gheorghe Maurer, la in­ subliniez. în primul rind, ca­ „Atmosfera convorbirilor
(taţilor fac parte mecanicii [ vitaţia preşedintelui Vecei E- racterul rodnic, foarte deschis noastre a fost excelentă, iar
Viorel Cimpoieru, Nicolae 1 xeeutive Federale. Mitia Ri şi practic al discuţiilor asupra rezultatele sînt pe măsura a­
„Barometrul" care înre­ mare cu 1,2 zile declt cel punzătoare a fost determi­ Morarii. Constantin Colţea. j bicici. tuturor problemelor abordate
gistrează cu sensibilitate fer normat, fapt care a condus nată în mare parte de crea­ Avram Mihăilă. fierarul | Convorbirile, desfăşurate — fie că a fost vorba de pro­ cestei atmosfere Consider eâ
Iul cum sint gospodărite la diminuarea eficienţei e ­ rea unor stocuri supranor­ Viorel Carola şi alţii. Din j intr-o atmosferă dc lucru, d<i bleme privind dezvoltarea co­ urr. făcut un pas deosebit de
mijloacele circulante din conomiei hunedorene mative, de nerealizarea rit­ cel al „¡ntirziaţilor‘* — me- i prietenie şi înţelegere recipro­ laborării economice şi tehni- important înainte pe linia dez­
dotarea unei întreprinderi . — Ce înseamnă în fond mică a planului de produc­ canizatorii de la secţia Si- j că. sînt apreciate ca o nouă co-ştiinţifice bilaterale, fie de voltării colaborării noastre
este viteza de rotaţie a mij- această Încetinire a vitezei ţie şi desfacere. depăşirea Controlorul de c-litate meria (condusă de ingine­ contribuţie însemnată la dez­ probleme ale actualei situaţii multilaterale. Aş dori să relev
loa< elor materiale şi băneşti. de rotaţie a mijloacelor cir­ unor norme de consum, de Ovidiu Bârbulescu, de la rul Francisc Muneanu), ! voltarea raporturilor multila­ internaţionale. Datorită aces­ că discuţiile noastre au fost
Prin el se măsoară cite cir­ culante ? A fost întrebarea refuzuri la plată a produse­ Fabrica de slilpi hidraulici care au efectuat repara- j terale româno-iugoslave, în tui caracter deschis, deosebit foarte bine pregătite, ele a-
cuite- fac aceste fonduri de-a pe care am adresat-o tova­ lor necorespunzâtoare cali­ Vulcan, verifică caracteris­ fiile la numai 40— 50 la i folosul ambelor ţări, al dez­ de prietenesc, dialogul nostru vînd la bază un material de­
lungul ciclului aproviziona- răşului Traian Câdariu, şe­ tativ .şi altele. ticile Slilpilor prevăzute in 6Ută din utilaje. voltării cooperării între popoa­ a fost foarte constructiv, fruc­ taliat. concret,~ realist Fără
re-producţie-desfacere intr-o ful serviciului sinteză din — Date fiind proporţiile STAS la standul de pro­ re. în spiritul păcii şi securi­ tuos Am abordat teme deo­ îndoială că aceste rezultate
perioadă de timp dată. Cu cît cadrul Direcţiei judeţene de Combinatului siderurgic Hu­ ba. tăţii internaţionale. sebit de concrete. Intr-un spi­ îşi au temeiul în realizările
această rulă va fi mai scurtă, statistică. nedoara, întîrzîerea cu o zi rit de lucru, animaţi de dorin­ economiilor ţărilor noastre. A-
cu atit numărul circuitelor — întreprinderile indus­ a fondurilor circulante la precicz că măsurile concrete
va fi mai mare. obţinindu-se triale din judeţul nostru, fiecare ciclu conduce la an­ ţa de a găsi rezolvări şi so­ adoptate de noi. ca şl cele pe
în aceeaşi perioadă de timp accelerînd numai cu o sin­ gajări suplimentare de fon­ luţii optime, reciproc avanta­ care le vom realiza în viitor,
j lată o cantitate sporită de gură zi viteza de rotaţie, ar duri de ordinul multor mi­ joase. Această atmosferă ne-a vor contribui la dezvoltarea
producţie şi. implicit, un vo­ avea nevoie de mai puţine lioane de lei. Sint posibili­ permis să încheiem chiar in- economică a celor două ţâr*
lum amplificat de venit net. fonduri — deci ar elibera — tăţi în cadrul combinatului cursul acestei vizite o serie de ale- noastre.
La plenara Comitetului de aproximativ 35 milioane pentru ca aceste fonduri să Plenara lărgită a Consiliului acorduri sau să stabilim un Examinarea problemelor po­
Central al P.CR. din decem­ lei, cu care s-ar putea rea­ fie eliberate şi puse la dis­ calendar cu termene şi ac­ litice internaţionale nc-a ofe­
brie I9G9 s-a subliniat cu tă­ liza o producţie suplimen­ poziţia statului pentru re­ ţiuni precise pentru definiti­ rit prilejul să constatăm o
rie că accelerarea rotaţiei tară de peste 275 milioane distribuire? Ne răspunde to­ varea altor înţelegeri de cola­ identitate de puncte de ve­
mijloacelor materiale şi bă- » lei anual. Cu mijloacele eli­ varăşul Remus Pâţan, direc­ borare şi cooperare. Discuţiile
ne.şti, includerea cît mai ra­ berate s-nr putea înzestra tor financiar-contnbil al s-au caracterizat totodată prin deri. In cadrul convorbirilor
pidă a tuturor resurselor in o întreprindere aproximativ Centralei industriale Hune­ Uniunii judeţene a C. A. P. comprehensiune faţâ de intere­ s-a manifestat din plin ataşa­
circuitul economic, realiza­ egală ca mărime cu Uzina doara. ' sele reciproce Acest spirit de mentul ţârilor noastre fală
rea cu viteză sporită a ci­ „Victoria” din Câlan Con­ — Desigur ! Cele peste 900 lucru a caracterizat atît con­ de principiile respectării in­
clului aprovizionare-produc- comitent cu acest spor de milioane de lei, cît repre­ vorbirile la nivel înalt, cît şi dependenţei şi suveranităţii
ţic-desfacere trebuie să con­ producţie, prin menţinerea zintă normativul efectiv de de partid a insistat asupra mă­ rele din cadrul crupelor de naţionale, egalităţii în drep­
stituie o preocupare perma­ unui grad ridicat de ren­ mijloace circulante, dacă Luni, la Deva, a avut loc ple­ răspunderii specialiştilor pentru surilor ce trebuie înfăptuite în lucru de specialişti, a căror turi. neamestecului in trebu­
nentă a cadrelor din econo­ tabilitate, s-ar putea obţine din momentul intrării lor pe nara lărgită a Uniunii judeţe­ soarta producţiei agricole, des­ vederea redresării în cel mai constituire şi-a dovedit din rile interne şi avantajului re­
mie. pentru a se asigura şi un volum de venit net porţile combinatului ca ma­ ne a C.A.P. la care au partici­ făşurarea adunărilor generale scurt timp a situaţiei economi­ plin eficienţa. Toate acestea ciproc.
creşterea sistematică a efi­ sporit. terii prime, materiale, com­ pat membrii Consiliului jude­ ale cooperatorilor, redresarea ne îngăduie să apreciem cu Cred că rezultatele discuţi­
cienţei în toate domeniile de Avind în vedere că viteza bustibili etc., şi pînâ la ţean al U.J.C.A.P., preşedinţii, situaţiei economico-financiare a ce a C.A.P. slab dezvoltate, dez­ ontimism perspectivele dezvol­ ilor purtate aici. la Belgrad,
voltării şi diversificării acţiu­
activitate. de rotaţie a mijloacelor cir­ transformarea acestora în ingiQerii, medicii veterinari şi unităţilor slab dezvoltate şi or­ nilor intercooperatisle, îndepli­ tării relaţiilor româno-iugo­ constituie totodalâ o contri­
In contextul acestor sar­ culante în industria judeţu-. produse finite expediate şi contabilii şefi din C.A.P., pre­ ganizarea acţiunilor intercoope- slave. în sensul realizării unul buţie la făurirea unui climat
cini de importanţă majoră lui este in medic de 45 de încasate de la clienţi, tim­ şedinţii consiliilor populare, se­ ratiste. De asemenea, s-au fă- nirii ritmice şi în bune eondi- ritm Înalt al amplificării re­ internaţional de pace, securi­
se impune firesc întrebarea: zile, accelerarea acesteia cu pul normat de 50 de zile cretari» comitetelor municipale, • cut- expuneri -şi'aiAevut -loc- dis­ ţiuni a -prevederilor contractua­ laţiilor noastre bilaterale. tate şi colaborare".
„In ce stadiu se află econo­ o zi constituie un deziderat s-ar reduce, am putea re­ orăşeneşti şi comunale de par­ cuţii pe terne privind întocmi­ le. Pentru îndeplinirea obiecti­
mia judeţului nostru şi care realizabil De altfel, unele nunţa la un volum însem­ tid. instructori ai Comitetului rea planului de producţie şi fi­ velor ce stau In faţa sectoru­
sint căile de urmat pentru unităţi au depus eforturi în nat de fonduri care ar urma judeţean de partid, aparatul Di­ nanciar pe anul 1970, îmbunătă­ lui cooperatist al agriculturii,
ca în ultimul an al cincina­ acest sens şi prin gospodă­ să fie folosite pentru repro­ recţiei agricole şi al U.J.C.A.P., ţirea activităţii sectorului de o răspundere deosebită revine Recepţie
lului să se obţină noi pro­ rirea mai raţională a fondu­ ducţia socialistă . lărgită. cadre de conducere din între­ mecanizare din C.A.P. organelor agricole judeţene, ca­
grese în domeniul creşterii rilor au eliberat mijloace Realizarea acestui important prinderile şi instituţiile care au In încheierea lucrărilor con­ re au datoria să acorde un spri­
jin concret şi efectiv în anali­
eficienţei economice ?*. materiale şi băneşti în va­ lucru depinde însă de fac­ contingenţă cu problemele agri­ sfătuirii a luat cuvîntul tova­ zarea activităţii economice a co­ Cu prilejul vizitei în R S F . neral-eolonel, Nikola Lîubi-
Din analiza situaţiei exis-, loare de peste 7 milioane lei. tori care acţionează din culturii răşul IOACHIM MOGA, mem­ Iugoslavia a tovarăşului Ion ciei, secretar de stat pentru
tente la sfîrşitul trimestrului Cele mai multe insă, printre două direcţii — factorii de In cadrul lucrărilor plenarei bru al CC. al P.C.R., prim- operativelor agricole şi stabili­ Gheorghe Maurer, ambasado­ apărarea naţională, Duşan Gli-
III al anului 1969 — bilan­ care Centrala cărbunelui natură externă şi cei din au fost prezentate măsurile pri­ secretar al Comitetului judeţean rea celor mai corespunzătoare rul României la Belgrad, Va* gorievici şî Toma Granfil,
ţul financiar anual se defi­ Petroşani, I. M. Barza, interiorul combinatului. vind aplicarea hotărîrii Consi­ de partid, preşedintele Consi­ măsuri de înlăturare a deficien­ sile Şandru, a oferit miercuri membri ai Vecei Executive
nitivează de-abîa pe la Înce­ U .EIL. Orâştie. I I L Brad liului U.N.C.A.P. şi sarcinile ce liului popular judeţean. Vorbi­ ţelor de ordin tehnic şi orga­ o recepţie în saloanele amba­ Federale, Velibor Cligorlci.
putul lunii februarie 1970 — şi Orâştie şi altele au înce­ A. MOLDOVAN revin Uniunii judeţene Hune­ torul a subliniat importanţa cu­ nizatoric. In legătură cu reali­ sadei. preşedintele Aoadumioi sîrbe
rezultă că la nivelul jude­ tinit sub diferite forme vi­ doara a C.A.P. în această pri­ noaşterii şi aplicării la condiţi­ zarea programului de dezvolta­ La recepţie au participat
ţului. mijloacele materiale teza de rotaţie, imobilizind vinţă. ile specifice ale fiecărei unităţi re a agriculturii cooperatiste a Mitia Ribiciei, preşedintele
şi băneşti au parcurs „ruta" astfel fonduri suplimentare Plenara a adoptat şi unele a măsurilor stabilite de condu­ judeţului, vorbitorul a eviden­ Vecei Executive Federale, ge- (CONIINIMff IN MO. • 4 a)
ţiat sarcinile majore care stau
cerea partidului pentru dezvol­
aprovizionare-producţie-des- de peste 50 milioane lei. măsuri organizatorice referitoa­ în faţa cadrelor de specialişti,
facere, într-un timp mai Această situaţie necores­ re la completarea biroului o- tarea agriculturii cooperatiste,
xecutiv al Consiliului U.J.C.A.P. măsuri concretizate In ho­ ca reprezentanţi ai statului în
Astfel, tovarăşul Viorel Ocoş tărîrea plenarei Consiliului C.A.P., cadrelor de conducere
a fost eliberat din funcţia de U.N.C.A.P. din decembrie 1969, ale unităţilor, consiliilor popu­ C. M. de fotbal
preşedinte al lf J C.A P., fiind cu privire la perfecţionarea or­ lare şi organizaţiilor dc partid.
ales ca vicepreşedinte, iar to­ ganizării, normării şi retribuirii In încheiere, tovarăşul loa-
varăşul Aron Coîcer a fost a- muncii. Scoţînd în evidenţă în­ chim Moga a făcut o serie de
Se pregătesc Ics preşedinte al Uniunii jude­ semnatele rezerve existente pen­ recomandări privind pregătirea Gazdele grupei a lll-a
ţene a C A P Totodată, tovară­ tru valorificarea superioară a şi desfăşurarea adunărilor ge­
noi cădre tehnice şul Nicolae Nandrea a fost e­ potenţialului material şi uman nerale în C A P. şi a accentuat CIUDAD DE MEX1CO 14 rism din Brazilia au reţinut
liberat din funcţia de vicepre­ de care dispune fiecare coope­ problemele de bază care trebuie (Agerpres) Agenţiile inter­ camere pentru 5 000 de turişti
şedinte al U.JC.A.P., primind rativă agricolă, vorbitorul a a­ rezolvate în cel mai scurt timp naţionale dc presă transmit brazilieni, care vor veni aici
alte însărcinări, iar tovarăşul rătat că trebuie explicat să în­ pentru a asigura creşterea pro­ că eci aproape 1 aOO 000 dc
Dezvoltarea necontenită a Păun Răvaş, preşedintele C.A P ţeleagă fiecare cooperator că ducţiei agricole vegetale şi ani­ să-şi susţină echipa. Miercuri
producţiei miniere, dirijarea Simeria, a fost ales vicepre­ nivelul retribuţiei, bunăstarea male. Intre altele, s-a referit locuitori ai oraşului mexican s-a stabilit ea echipa Bra­
complexelor procese de la şedinte nescos din producţie lui şi progresul general al eco­ la necesitatea desfăşurării în Guadalajam aşteaptă cu un > ziliei să fie cantonată la
Uzina de preparare din Te- După încheierea luorărilor nomiei stnt condiţionate de bune condiţii a programului de uriaş interes meciurile din hote) „Colonial" şi să se an­
liuc cer asigurarea locurilor plenarei, timp de trei zile, a a­ creşterea continuă a producţiei lucru în fermele de animale, grupa C a campionatului treneze pc stadionul «De­
de muncă cu cadre bine pre­ vut loc o consfătuire în cadrul agricole, de reducerea cheltuie­ pregătirea unor baze temeinice mondial ^le fotbal, in care portivo” Echipa Angliei va
gătite din punct de vedere căreia au fost dezbătute pe larg lilor materiale pe unitatea de producţiei de legume, asigurării vor evolua echipele Româ­ locui la hotel „Hillon" şi se
tehnîco-profesional. In ulii- măsurile ce trebuii înfăptuite produs, de participarea efecti­ seminţelor şi fertilizării terenu­ niei. Cehoslovaciei, Angliei v¿i pregăti pe stadionul clu­
mul timp au absolvit' şi s-au în vederea îndeplinirii progra­ vă la muncă a fiecăruia atunci lui. Vorbitorul şi-a exprimat şi Braziliei Îndată ce s-a bului Atlas, iar selecţiona­
încadrat în producţie 21 aflat râ aici vor juca aceste ta României se ''a stabili la
mului stabilit de partid pentru cînd unitatea are nevoie, de convingerea că înzcciodu-şi e­
maiştri. In accsţ an şcoala formaţii. oasele de bilete hotel „Cran”. Fotbaliştii ro­
dezvoltarea agriculturii coope­ gospodărirea cu maximă chib­ forturile, lucrătorii din agri­
de maiştri va fi absolvită dc au fost pur si simplu luate
ratiste şi realizarea sarcinilor zuinţă a fondurilor materiale cultura judeţului nostru vor a­ mâni se vor pregăti pc sîa-
alţi 12 elevi, iar pentru a­ reieşite din hotărîrea plenarei şl băneşti şi de sporirea avu­ sigura îndeplinirea în mod e­ cu asalt dc amatorii jacului dionul Deportivo. Echipa'
nul de Invăţâmînt 1970—1971
Consiliului U.N.C.A.P. din de­ ţiei obşteşti a C.A.P. xemplar a sarcinilor trasate de cu balonul rotunj De ase­ cehoslovacă nu şi-a fixat în­
vor fi selecţionaţi pentru a cembrie 19G9. In contextul acestor sarcini, partid pentru dezvoltarea agri­ menea au început să sosească că locul dc cantonament la
urma cursurile 30 dintre in cadru! programului dc lu­ întărirea disciplinei cooperatiste culturii cooperatiste şi sporirea noi cereri pentru reţineri dc hotel Echipa antrenată de
muncitorii ce au o vechime cru al consfătuirii au fost pre­ şi a răspunderii In muncă a tu­ contribuţiei acestui sector la camere la hotel. In cursul Marko se va pregăti pe sta­
corespunzătoare şi posedă o zentate o scrie de expuneri in turor factorilor chemaţi să asi­ progresul general al economiei zilei de marţi oficiile de tu- dionul „Olegio".
La U.M.M.R. Sîmeria un nou cazan de locomotivă se află sub o înaltă calificare profesio­ legătură cu măsurile ce trebuie gure creşterea producţiei agri­ naţionale.
„tratamentul“ formaţiei de lucru condusă de Petru Bozan, for­ nală. luate privind perfecţionarea or­ cole prezintă o deosebită însem­
maţie evidenţiata pe 1969. ganizării, normării şi retribui­ nătate. De asemenea, primul
rii muncii in C.A.P., creşterea secretar a) Comitetului judeţean

A dialoga despre tinereţe în- (L. Suciu) '„Bucuria succesu­
tr-un timp generos cum e cel lui pe care am aşteptat-o de
pe care-1 cunoaşte generaţia Diurn; DESPRE IIH U la anul 1969 o vrem din plin
născută şi crescută în aceste ul­ de la 1970 în care am păşit cu
time două decenii, înseamnă, multă încredere" (A. Caer, B.
de fapt, a discuta despre en­ Mănescu).
tuziasm şi demnitate, despre Elena Todoran e croitoreasă
optimism şi cinste, onestitate — Ştiţi, sentimentul pe ca­ specialitate în stomatologie Am trîneţe — spune tatăl, în virstâ şi lucrează la cooperativa „De­
şi cutezanţă. Aoum cînd ţara re-] încercăm acum e greu de îndrăgit-o de mică şi mă stră­ de 73 dc ani — şi iată ce răs­ servirea“ din Lupeni. Are 20 de
are nesfîrşite drumuri deschi­ definit. E timpul în care ne duiesc să-mi pot înfăptui acest plată avem Dată nici acum, ani şi vorbeşte despre tinereţe,
se înaintea fiilor şi fiicelor ei punem cele mai multe întrebări vis. Sint convinsă că-mi voi cînd e însărcinată şi nu ştie despre muncă şi viaţă cu bucu­
— pentru ca aceştia să-şi poa­ şi în care trebuie să fim capa­ practica meseria cu toată dra­ care dintre „prietenii“ ei e ta­ ria virstei revărsată in priviri:
tă alege calea pe care vor în- bile de a da şi răspunsuri. Eu gostea. tăl copilului, nu încetea­ „Am învăţat meseria la şcoala
tîlni şi cele mai mari satisfac­ sînt elevă la liceul din locali­ ză să vagabondeze, înseamnă că profesională din Timişoara, dar
ţii şi împliniri — a dialoga tate şi la fel ca toţi colegii mei nu mai are în ea nici cea mai numai după o experienţă oare­
despre tinereţe, despre răspun­ am beneficiat de grija de care mică urmă de respect. Am a­ care ini-am dat seama că ceea
derea tinerilor în faţa socie­ se bucură generaţia noastră. vut nădejdi în ea, dar ne-a a- ce fac e, de fapt, artă. Aici se
tăţii, înseamnă a releva imen­ Din clasa 1 şi pînă azî — sînt Anchetă înărît şi bruma de zile ce ne-au cere nu numai meserie, ci şl
sul cimp de afirmare ce-i aş­ în ultimul an de liceu — am mai rămas". ochi şi fantezie. Acum lucrez
teaptă pe purtătorii vîrstci de învăţat din manuale primite socială cu toată dragostea în munca u-
Am stat de vorbă cu trei ti­
aur, idealurile îndrăzneţe des­ gratuit. Sîntcm înconjuraţi cu nere din Lupeni ; Aurora Caer, leasâ. Aş spune că atit în mun­
prinse din înseşi coordonatele multă dragoste, simţim perma­ ca de la cooperativă cît şi în
epocii în care trăim. Am apro­ nenta preocupare a profesori­ Krînriuşa Mânescu şi Lucrcţîa cea pe care o desfăşor in or­
fundat sensul major al acestor lor pentru a ne instrui şi edu­ Sucîu Toate trei sint desena­ ganizaţia U.T.C. şi tn familie
minieră
!a exploatarea
toare
idealuri tntr-o anchetă între­ — Eşti la o vîrstâ cînd se în­ găsesc numai bucurii.
ca... firipă şi se leagă prietenii. din localitate. Le place profe­
prinsă tn rindul unor tinere — Cum veţi răspunde la toa­ — In familie ?
din Valea Jiului. Dar tot a­ te acestea ? Crezi tn prietenie? sia pe care şi-au ales-o, dar — Da. In octombrie m-am
tunci am încercat şi amărăciu­ — O, desigur Cînd ea se ba­ vor mai mult Vor să se reali­ căsătorit cu Mireea Todoran.
nea pe care ţi-o dă atitudinea — Cum să vă spun . Ca mîi- zează pe respect şi pe adevăr zeze cu adevărat. In vara tre­ Are 23 dc ani, e conducător
reprobabilă, de neiogăduit a u­ ne vom fi generaţia care va în­ Fără respect nu poate exista cută toate au bătut la porţile auto, am primit o garsonieră
nor adolescente care frustrea­ locui schimbul de azi — părin­ prietenie. facultăţilor, dar toate trei au — de fapt a fost surpriza pe
ză nobila noţiune de tînăr, cele ţii noştri — iar răspunsul va Tinăra N. D. din Petroşani încercat un eşec „X’c-am necă­ care mi-a făcul-o soţul imediat
mai elementare reguli de con­ trebui să fie pe măsura grijii jit. fireşte, dar n-am disperat. după căsătorie — şi căminul
duită. ride cînd aude despre respect. Acum ne pregătim intens. A­
şi dragostei ce ni se poartă, pe vem un ideal pe care vrem cu
Discutăm cu Ileana Răcuţiu, Are abia 16 ani, dar pentru ea Anchetă realizata de
care le-am simţit in toţi aceşti toată fiinţa să-1 realizăm“ . „Mie
o tînărâ de 18 ani din Lupeni. prietenia înseamnă nopţi pier­ LUCIA LICIU
Ne vorbeşte despre majoratul 18 ani. Sînt sigură că nu-mi va dute in anturajul unor tineri îmi place meseria aceasta şi
a cărui sărbătorire a trăit-o de fi niciodată ruşine de răspunsul dornici de aventuri. „Am in- tocmai de aceea vreau să în­ Strâbâtind fluxul tehnologic al Preparaţiei de la Coroeşli, cărbunele scos din adîncurr prî
curind şi faţa i se îmbujorează pe care-1 vor da faptele mele. fiat-o cînd avea trei ani, am cerc iarăşi la I M. Petroşani, la (CONTINUĂRI IN MO. o 2-o| meşle noi „valenţe". Foto : V. ONOIU
de emoţie. Doreao să urmez medicina cu vrut să avem un stîlp la bă- secţia de subingineri topografi".
\