Page 38 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DS DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 15 IANUARIE 1970

le — In dorinţa de a da can­
MIKERI! DIN DEVA SÎNT ANGAJAŢI CU titate — s-au introdus bucăţi 120 RE AMI0E LA NAŞTEREA
mari de rocă, ceea ce a dus
la deteriorarea lor: In afară
de faptul că s-au cheltuit zeci
dc mii de lei pentru reface­
TOATĂ RĂSPUNDEREA PENTRU VALORI­ rea acestor rostogoale. echipe­
le care au fost imobilizate pen­
tru reparaţii nu au putut e-
fcctua operaţii de extracţie, U li MIRAI EMINESCU
negativ
ceea ce s-a râsfrint
FICAREA REZERVELOR DE MINEI1EL-RI asupra sporirii producţiei, imn a închinat dragostei, aces­
activităţii
creşterii eficienţei
parte.
In fiecare
în
verigă
Prin analize deeadule minuţi­ I „Porni luceoforul. Creşteau tui sentiment nobil şi inâlţător ol
In cer a lui aripe,
fiinţei umones
oase. controlul şi îndrumarea
Şi câi de mii de ani treceau
„Tu trebuia să te cuprinzi
NEFEROASE operativă, la faţa locului, con­ In tot alitea clipe..." De acel farmec sfînt.
siderăm că este pc deplin po­
Şi noaptea candelă s-oprinzl
sibilă preîntâmpinarea efecte­
lor negative generate de une­ Se împlinesc 120 de ani de Io Densitatea lirică şi marea pu­ Iubirii pe pornim"
Interesul faţă de om şi pro­
le „puncte vicioase'’ de genul naşterea celui ce-oveo so devi­ tere geneiolizotoore o creaţiei
Din documentele plenarei că Asupra randamentelor pe ceea ce în condiţiile unei bu­ ţiona în 1970 se referă la ge­ celui arătat mai sus. nă nepieritor şi strălucit lucea­ eminesciene îşi au obirşio în blemele fundomentole ale vieţii
C.C. al P.CR. din decembrie exploatare vor influenţa pozitiv ne organizări a muncii în a­ neralizarea susţinerii metali­ Sarcinile complexe ce revin făr in eternitatea cuvîntului sensibilitatea artistică fără egal sale, aspiraţia spre fericire si
anul trecut minerii din Deva extinderea mecanizării lucră­ bataje este pe deplin realiza­ ce la lucrările de pregătire, minerilor şi preparatorilor im­ românesc. o poetului, in substonţo realită­ nobleţe. prefigurată sugestiv
au desprins învăţăminte şi rilor, măsurile luate pentru bil. Măsuri similare au fost stabilirea pasului optim de pun corelarea activităţilor şi Dinamizat de resursele geniu­ ţilor autohtone pe core le-a stă- prin neuitata imagine a luf Hype­
concluzii preţioase de natură creşterea indicilor de utiliza­ luate şi în ce priveşte creşte­ susţinere in abataje — exis- la nivel de exploatare, deoa­ lui sau, şi-a trăit dromo strălu­ pinit cu desăvirşire şi-n prodi­ rion, ideea perfecţiunii umane
să sporească aportul lor la re a maşinilor, instalaţiilor de rea indicilor de utilizare ta tind posibilitatea ca distanţa rece obiectivele mari implică cită rntr-o societate inegolă şi gioasa cultură universală ce i-a - sînt probleme ce-au frămintot
creşterea eficienţei activităţii la lima de flotaţic ele. Aba­ maşina de extracţie, utilajele între două armături de lemn un efort comun, bine coordo­ fără cumpănă dreaptă, din care fertilizat necontenit inspiraţia mintea pătrunzotoore şi inima
industriale a municipiului. tajele vor fi dotate cu noi ma­ de sfârîmarc. preparare. în să fie mărită —; conducerea nat şi conştient’ al cărui ini­ ne-o venit povestea vieţii sole creatoare nobilă a marelui poet, sînt teme
Startul luat în noul an de şini de încărcat, numărul lor atelierul mecanic. corectă a operaţiunilor pri­ ţiator şi animator trebuie să ţesută din urzeală de crude reo- ce le-a cintot în poezia so,
muncă se anunţă a fi do bun ajungînd astfel la 36. Totoda­ Un ecou profund a găsit vind răpirea materialului lem­ fie comitetul de partid. Intir- litoţi şi fir diafan de legendă. Declanşindu-se prin exprima- bogotă şi răscolitoare moşteni­
augur. nos. refolosirea acestuia in­ zîerile la lucrările de deschi­ Depăşind neajunsurile şi pri­ reo unor sentimente cu subiecti­ re lăsată posterităţii, cum subli­
Avem în faţă situaţia rea­ tr-un procent mărit dere şi pregătire a orizontu­ vaţiunile ce-o trebuit să le în­ vitate pronunţată şi occidentală, nio in catrenul postum :
lizărilor pe primele zile din A — Consumuri strict raţio­ lui 190 s-au datorat nedefini- dure in lumea rău întocmită in ca în poeziile „La mormîntul lui „întregul sufletului chin
1970. Ca şi în anul trecut, in In ultimul an al cincinalului nate — sublinia ing îoan tivâhi la timp a unor pro­ Aron Pumnul", „Din străinătate". Vo răsări prin cintu-m»
fruntea întrecerii se situează Rusu, secretarul comitetului iecte, lipsei de efective, dar care ¡-o fost dat să trăiască, el „De-aş oveo* şa. — lirico emi­ In mintea vremllor ce vin
brigăzile conduse de comu­ de partid — au fost stabilite cu deosebire necoordonfirii u­ şi-a urmot fără preget chema­ nesciană se va adinei neconte­ Co iarba pe mormîntu-mi"
niştii Petru Îancu. Gheorghe şi în ce priveşte energia c- nor activităţi de ansamblu. rea penlru care „Dumnezeul nit şi-şi vo lărgi nebânuit de Izvoritâ dintr-o nestăvilita dra­
Paşca. Ioan Moroşan. Constan­ lectricâ Dacă pentru operaţi­ Astfel, după ce au fost efec­ geniului l a sorbit din popor mult oria problematică, întegrîn- goste pentru tot ceea ce este no­
tin Milîtaru şi mulţi alţii. O tă s-au stabilit criterii mai in rîndul minerilor şi prepa­ ile de extracţie nivelul pre­ tuate unele lucrări de electri­ cum soarele soarbe un nour de du-se în cintecul binecuvântat al
atare repetare de nume — In realiste de a le folosi In anul ratorilor indicaţia plenarei văzut este identic cu cel din ficare. montate instalaţii de aur din marea de omor", deve­ omenirii, core este însăşi poezia. bil şl înălţător, pentru tot ce dă
condiţiile sporirii complexitâ trecut, de pildă, indicele de u­ CC. al P.C.R dc a se acţio­ anul trecut, la minereul pre­ furnizare a aerului şi apei, s-a nind vocea sublimă şi conştiin­ In creaţia so, admiraţia pen­ sens şi măreţie vieţii umane,
ţii sarcinilor — confirmă per­ tilizare reprezenta 88 la sulă na eu moi multă fermitate lucrat consumul de energic constatat că pe aceste porţi­ ţa nobleţei neomului său, fapt tru epoca de aur a „scripturilor poezia lui Eminescu e un cîntec
manenţa experienţei acumula­ In practică, un asemenea ni­ şi consecventă pe linia redu­ scade simţitor. Aceste sarcini uni mai trebuiau executate, sesizat de intuiţia marelui său române'' se interfereoză cu po- vrăjit, dominot de un roman­
te, indică tenacitatea, răspun­ vel nu indica fidel studiul u- cerii consumului dc materiale. au fost larg dezbătute cu co­ înainte de cele de montaj şi admirator Tîtu Moiorescu. care tism fascinant şi molipsitor, iar
derea eu care comuniştii ac­ tilizârii lor, deoarece se ştie — Dacă in urmă cu doi ani muniştii, cu masa de salariaţi, alte operaţii. Astfel lucrările se odresa poetului : „...încolzeş- norama istoriei, civilizoţiei şi cul­ poetul este ultimul mare roman­
ţionează pentru a ridica bu­ că ele nu pol funcţiona în­ — nc spunea ing. Tiberiu Co- importante fiind acum acţiuni­ dc montaj efectuate anterior te-ne mintea şi inîmo cu o roză turii universale din „Memento tic european şl cel mai mare
nul renume al colectivului. continuu ea un furnal sau un rinda — la fiecare 1 000 tone le concrete iniţiate de orga­ s-au degradat, cheltuindu-sc din geniul D-tole poetic, co:e mor»", îor in „Scrisoarea a lll-a" poet ol românilor :
idila cea mai gingaşă de dra­
— Sarcinile ce revin mineri­ laminor, dc pildă. Din studi­ ile minereu extras utilizam 27 nizaţiile de bază pentru a le sume importante pentru refa­ pentru noi este şi va rămîne cea goste este împletită cu eroismul „Nu mo-neînloţi nici cu clasici.
lor. lucrătorilor de la linia de ile întreprinse de comitelui mc lemn de mină.acum ne am materializa. cerea lor. Acest exemplu a- mai ¡naltă incorporare o inteli­ temerar ol celor ce şt-au apârot Nici cu stil curot şi ontic —
flotat ie, celor de la atelie­ de partid, de comitetul de di propus să folosim pentru ace­ Deoarece în anul care a tre­ ralâ necesitatea ca la opera­ genţei române". Toote-mi sînt deopotrivă,
rul mecanic au fost populari­ iccţic, din experimentările eaşi cantitate de producţie cut circa o treime din brigă­ ţiile de amploare să fie con­ Concentrînd în retorta geniu­ cu tenacitate „sărăcia şi nevoile Eu rămin ce-am fost :
zate. făcute cunoscute din făcute s-y ajuns la concluzia 23. fi m c dc masă lemnoasă E­ zile de mineri nu şi-au reali­ sultat un număr cît mai mare lui său artistic întreg fiorul gin- şi neomul". romantic"
timp — remarca ing. Vasile că este mai realist ca gradul vident sarcina este deosebit zat ritmic sarcinile am hotâ- de specialişti, să se organize­ dini şi sensibilităţii unui popor Ancorat in realităţile epocii, Oricit de scurt ar fi popasul
Seniuc. S-au luat măsuri pen­ dc utilizare a acestor maşini de mobilizatoare, dar măsu­ rit ca, alături de măsurile ze discuţii multilaterale pen­ hotârit in afirmare istorică, Mi- „copil ol veacului său", aşa cum gîndului osupra marelui Emines­
tru aprovizionarea locurilor să fie exprimat în tone de rile stabilite sint de natură lehnico-organizatorice, să fie tru elucidarea problemelor în hoi Eminescu a otocot cu sub­ se declara în postuma „Icoană cu, cu ocest prilej sau cu altul,
de muncă cu cele necesare, minereu încărcat pe zi. Ast­ să asigure pe viitor gospodă­ popularizată pe larg, Ja gazeta toate elementele lor hotâri- tilităţile' nebânuite ole cuvîntu­ şi privoz", Eminescu şi-o expus
ceea ce şi explică rezultatele fel, in acest an media zilni­ rirea cu mai mare răspundere de perete şi prin alte mijloa­ toare. lui românesc morile şi perma­ într-o filipica diatribă revolta şi el ne convinge încă o dată de
bune obţinute încă din pri­ că pe o maşină reprezintă 80 a acestor materiale. Principa­ ce, experienţa brigăzilor frun­ Pentru desfăşurarea norma­ nentele probleme ole esenţei u- dispreţul foţă de nedreptăţile actualitatea permanentă o ope­
mele zile din noul an de mun­ tone de material încărcat, lele direcţii în care vom ac­ taşe. să se analizeze deeadal lă a muncii în acest an s-a mone. sociale şl faţa de panglicarii po­ rei eminesciene, încălzită de u-
cauzele pentru care unele for­ prevăzut executarea unor lu­ litic», îndemnînd categoric mul­ monismul marelui geniu care o
maţii nu-şi îndeplinesc inte­ crări, între care darea în ţimea milioanelor flămînde Io creat-o. Legotâ prin conţinutul
gral planul şi, de la caz la funcţiune a două noi , rosto­ zdrobirea orinduirî» crude şi ne­ său de esenţele permanenţei u­
caz, membrii comitetului de goale. O mare parte din a­ drepte. Cu viziunea sa poetico mane, cristalizată în imagini de
partid şi alţi comunişti să pri­ ceste lucrări au ca termen de Lucrări de o intuit şi imaginea unei uto­ o muzicalitate şi suplele artisti­
mească ca sarcină de partid execuţie trimestrul trei. Rea- pice epoci de our. în care vo că tulburătoare, creaţia poetico
sprijinirea acestor brigăzi. nalizarea posibilităţilor, acţi­ dezvoltare la dăinui bucuria şi fericirea desâ- eminesciană îsî sporeşte mereu
Comisiile pe probleme ale unile. intervenţiile prompte vitalitatea şi îşi amplifică necon­
comitetului de partid au fost pentru scurtarea termenelor „Avicola“ Mintia vîrşită. tenit rezonanţa în receptivitatea
îndrumate să studieze proble­ de execuţie vor elimina ten­ Natura mirifică a ţării, care generaţiilor de azi şl o celor vi­
mele legate de folosirea mai dinţa unor cadre de a împin­ i-a încintot singura perioadă fe­ itoare. iar imaginea creatorului
raţională a fondului dc timp ge termenele de punere in In această sâptămînâ şan­ ricită din viaţă — copilăria - o străluceşte tot mai viu în conste:
în noile condiţii, să propună funcţiune spre sfîrşitul peri­
măsuri şi soluţii care să re­ oadei. Deoarece se ştie că o tierul II al T C L ., nou creat rămas motiv poetic statornic în loţio literaturii române şi unive*
ducă absenţele nemotivatc, în­ asemenea practică duce la a- la Deva. profilat pe obiec­ cintecul său : sole :
voirile şi celelalte forme de glomerâri excesive de cereri tive industriale, a început j „De treci codrii de aromă, de „Icoana stelei ce-a murit
irosire a timpului de Jucru de materiale, de forţă de lucrările de dezvoltare a In- I departe vezi albind încet pe cer se suie :
Alături de formele obişnui­ muncă şi un volum marc de treprinderil „Avicola“ Min- ! Era pe cind nu s-o zărit.
te ale muncii politice de ma­ lucrări, se impune comitetului tia A id vor fi construite o î Ş-auzi mîndra glăsuire o
să — discuţia de la om la de partid să întărească con­ nouă fermă pentru 72 000 j pădurii de orgint. Aii o vedem şi nu e",
om. popularizarea sarcinilor trolul. să determine comitetul găini ouâtoare şi una pentru j Gingaş, candid şl desăvîrşit
re revin echipelor şi brigăzi­ de direcţie în luarea măsuri­ Prof. DUMITRU SUSAN
lor, popularizarea fruntaşilor lor concrete şi eficace care creşterea a 110 000 pui pe j
— organizaţia sindicală a fost să asigure o ritmicitate co­ an. Noile ferme ce se con­
îndrumată să iniţieze un respunzătoare şi în consecinţă struiesc aicî vor mări sub­
schimb de experienţă cu şefii stanţial capacitatea de pro­
de brigadă, cu maiştrii pri­ îndeplinirea riguroasă a pre­
vind întărirea rolului lor vederilor planului de produc­ ducţie de ouă şi carne de pa­ A te lie r e le c tric
In laborotorul E.M. Deva, laborantele Florica Stanca, Elena Mirca şi Florico Tomescu Din cauza lipsei de îndru­ ţie pc 1970 la toţi indicatorii. săre a întreprinderii.
execută noi probe asupra minereului extras. mare şi control, nu puţine au
fost cazurile cind in rostogoa- A. NAGY ! Din fonduri dc mică mcca- deţ. Tot aici se vor executa
: nizare, întreprinderea de şi bobinaje de motoare, o-
j gospodărire locativă din Pc- peraţic care producea, în
j troşoni a construit şi utilat special la lifturi, mari între­
Remarcam cu citeva zile 1 la o granulaţie de 3 mm, ! la Lonca un atelier electric. ruperi în funcţionare, ea e-
in urmă atmosfera intensa i constituind materia primă I Aici vor fi efectuate repa- vccutîndu-se pîna* acum dc
de lucru ce domina şantie­ de bază Urmează apoi a­ j raţiile necesare pentru loalc
rul Fabricii dc brichete de mestecarea cărbunelui mă­ lU tM AIt MN MO. 'if; m i î m i j motoarele electrice ale între­ alte unităţi industriale, în
la Coroesti. Un şantier şi un cinat cu bitumul, care ser­ : prinderilor dc gospodărie co­ funcţie dc posibilităţile aces­
obiectiv ajunse în 1aza de fi­ veşte drept liant. Amestecul j inunală şi tocativă din ju ­ tora.
nalizare O investiţie im­ celor două componente se nostru tlnăr e tare fericit
portantă, ilustraţie elocven­ realizează intr-o instalaţie — Nu credeţi că aţi făcut pa­
tă a vastului program pro­ la o temperatură de 250 sul prea devreme ? Petroşani, în care se făcea cu­ cenţei al cărei caracter şl fru­ Cuvintele eleve» Mia Cocotă
movat de partid pentru a- grade timp de il minute, pas­ — Nu. In momentul în care noscut că sus-numita „a fost museţe sufletească respiră prin erau nişte palme date peste
tragerca fn circuitul econo­ ta formată luînd drumul pre­ o lînără se simte capabilă văzută prin localuri cu dife­ Întreaga ei făptură. Vorbim obrajii lui S B. din Petroşani,
facă gospodărie, să conducă un
mic a tuturor resurselor tâ­ sei de brichetare cămin, să privească viaţa nu riţi bărbaţi, a dormit la hotelul despre prietenie, despre Ideal ce frustrează cu impertinenţă
rli şl valorificarea lor cu Cele două prese corespon­ numai dintr-un singur unghi, „Timiş“ , avînd notă de plată şi, mai ales despre învăţătură. cele mai frumoase sentimente începe acţiunea de vaccinare
înaltă eficienţă. dente liniilor dc fabricaţie ci cu ochi critic, poate face a­ cu însoţitor etc., etc.“ . Iată dia­ Aflăm că e una dintre elevele ale părinţilor ei, care nu în­
In cazul fabricii al cărei vor produce In fiecare oră cest pas. M-am gînclit mult pî- logul purtat cu ea : cu care se pot mindri clasa drăznesc să-şi ridice fruntea în
act de naştere se semnează 100 tone de brichete Luînd nâ m-am hotă rit, dar nu regret, — Ai fost iarăşi plecată de şi organizaţia U.T.C. din şcoa­ faţa oamenilor. Cuvintele şi antipoliomielitică a copiilor
acum este vorba de valorifi­ in considerare timpul mediu sînt foarte mulţumită. Avem acasă. lă, dar ea nu spune. „Nu sint laptele Miei Cocotă, ale Mă­
carea superioară a rezervelor de funcţionare de 20 ore pe încredere unul în celălalt, ne — Bineînţeles ! prea mulţumită de rezultatele riei Opreanu din Petrila, «le
de cărbune. O dată cu in­ zi, rezultă o producţie anua­ cunoaştem, ne respectăm, ne a­ — Dar unde ai mincat? trimestrului I, media e peste 8. Ilenei Răcuţiu sau Elenei To­ In zilele următoare va începe în tot judeţul ac­
trarea in funcţiune a fabri­ lă de 000000 tone care con­ jutăm. Doresc sincer ca în că­ — Unde se poate mîncn decît Anul trecut l-am încheiat mai doran din Lupeni sînt palme ţiunea de imunizare antipoliomielitică a copiilor în
cii, acesta ra primi noi di­ stituie o adevărată forţă de minul nostru soarele bucuriei la restaurant?! bine. Va trebui să mun­ peste obrazul unor tinere care vlrstâ de la 3 luni Ia un an şi 3 luni. cu monovac­
mensiuni calitative. energie calorică destinată să nu fie umbrii de nici un — Cu ce ai plătit masa ? cesc mult mai mult. Ma­ şi-au pierdut demnitatea îna­ cin dc tip 1. urmînd ca la intervale de o lună să se
Incepind cu acest an, o în­ încălzirii căminelor noastre nor. Dacă se va ivi, î) vom a­ N-ai nici un venit ? ma îmi spune mereu că inte de a-i cunoaşte sensul. Am administreze şi celelalte două tipuri. Vaccinarea se
semnată cantitate (le cărbu­ Avantajele economice ale lunga. Dar cred că atit timp — Cu bani, bineînţeles faţă de condiţiile de care redat cele două nume numai cu va efectua la domiciliu, perorai (prin picături).
ne din parteo centrală a Văii noului produs sint deosebi­ cît* cinstea şi demnitatea ne vor — Unde aî dormit ? mă bucur eu, rezultatele In în­ iniţialele, deşi tinerele In cauză Tot în această perioadă se va efectua şi reimuni-
Jiului, preparat la Coroeşti, te. Noua fabrică, prin pro­ însoţi, norii neînţelegerii nu-şi — Păi unde se poate dormi ? văţătură ar putea fi mult mal ar fi meritat să fie cunoscute, zarea copiilor vaccinaţi anterior, inclusiv a elevilor
va fi transformată în bri­ dusul livrat, va contribui a­ vor găsi loc printre noi. La hotel ! bune Sint mulţumită că Dorel, pentru ca opinia publică să-şi din clasa I cu trivaccin antipoliomielitic administrat
chete. intr-un puternic izvor nual la înlocuirea din con­ Am dorit să întilnim măcar Dialogul se desfăşura dc faţă fratele mal mic, a venit cu re­ arate făţiş oprobriul. Am con­ perorai. In aceste categorii de copii, revaccinarea se
siderat, totuşi, să nu afişăm a­
de energie pentru uzul cas­ sumul casnic a peste un mi­ un crîmpci din acea cinste şi cu sora ei mai mică. elevă în zultate foarte bune ia învăţă­ ceste nume cu speranţa că poa­ va face fie la domiciliu, fie în şcoli sau colectivi­
tură, iar eu mă voi strădui să
nic lion tone lemn şi orienta- demnitate despre care ne vor­ clasa a FlI-a, ai cărei obraji e­ te aşa vom găsi o cărăruie spre tăţi de copii — grădiniţe, creşe etc.
bea Elena Todoran şi la tînâ- rau roşii ca focul. „Şi mie mi-e n-o dezamăgesc pe mama Pă­ In vederea bunei desfăşurări a acestei mari ac­
ra S.lt din Petroşani Are 16 ruşine de ea" i — spune fetiţa rinţii se străduiesc foarte mult înţelegere, că se va putea face ţiuni menite să apere sănătatea celor mici. Inspec­
pentru noi Ne spun mereu —
ani şi răspunde la întrebările încercînd să-şi acopere privi­ şi ştim şi noi asta — că sfntem pasul de reîntoarcere spre cei toratul sanitar de stat cheamă părinţii, educatorii şi
noastre cu un rîs sardonic, fă­
rea.
Un puternic izvor simţ. Abia sosise dintr-un ,,vo­ Cocotă. Arc 16 ani. E elevă în bucuria vieţii lor. Aş vrea şi mulţi ce-şi făuresc şi luptă pen­ cadrele didactice să sprijine personalul sanitar pen­
De aceeaşi vîrstă este şi IVI iu
ră cea mai mică nuanţă de bun
tru idealuri nobile, ce dau vîr-
tru ca toţi copiii să fie scoşi in afara pericolului îm ­
voi face totul ca să nu le di­
iaj" de la Lugoj, însoţită de o clasa a X-a la liceul din Vul­ minuăm cu nimic această bucu­ stei tinereţii culorile pe care bolnăvirii de poliomielită.
adresă către Miliţia municipală can. O tînără la vremea adoles- rie". le-a înflorit socialismul.
de energie pentru
sionarea strictă a stocurilor, ficienţei economice. Or, cum sim căi prin care să se poa­
la asortarea necesarului de la IM. Barza s-au înregis­ tă gospodări mai eficient
uzul casnic piese de schimb, utilaje de trat o serie de defecţiuni în fondurile materiale şi bă­
turnare, cilindri de laminor,
procesul de producţie,
în
neşti
oţel lingou, blumuri şi ţa- mod firesc mijloacele din
Factorii externi sînt legaţi gle. Totodată, prin Investi­ dotare au fost „reţinute" — La Banca Naţională,
în cea mai mare parte de ţiile care urmează a se fina­ mai mult timp în diferite semnalul Încetinirii vitezei
aprovizionarea tehnico-mate- liza la ajustajcle laminoare- faze, în mod special in fa­ de rotaţie a mijloacelor cir­
Care este pe scurt situa­ rea lui spre valorificarea in­ rialâ. In cazul în care atit lor se creează posibilităţi culante îl constituie împru­
ţia lucrărilor la noua fabri­ dustrială. Totodată, prin fo­ furnizori» interni cit şi cei mai bune de scurtare a tim­ za producţie. Cauzele caro muturile restante şi sursele
au generat aceste
neajun­
că ? Constructorii — folosim losirea brichetelor oare au o externi ar efectua livrările pului de pregătire şi expe­ suri sînt cunoscute, ele au financiare atrase, ne spunea
în acest caz pluralul deoa­ putere calorică de 4 500 kt- la intervale scurte de timp, diere a produselor, conco­ fost analizate şi in cadrul tovarăşul Ilie Caşotâ, direc­
rece, pe lingă T C M.M. care localorii pe kilogram, deci neîndoielnic, nu şi-ar face mitent cu ridicarea perfor­ centrale» ; cadrele de ingi­ torul Sucursalei judeţene a
a executat in cea mai mare aproape dublă faţă de cea a loc tendinţa de creare a manţelor calitative ale lami­ neri şi economişti studiază Băncii Naţionale. Viteza în­
parte lucrările de montaj, lemnului de foc, se va obţi­ stocurilor preventive, ceea cetinită are nevoie de fon­
îsi aduc contribuţia la reali­ ne un randament mult spo­ ce înseamnă că fondurile duri suplimentare faţă de
zarea obiectivului o serie de rit şi cu un preţ de cost re­ imobilizate s-ar re-duce De cele cu care unităţile econo­
alte mari întreprinderi din dus al fiecărei unităţi calo­ asemenea, piesele de schimb mice sînt dotate. In această
ţară şi din străinătate — rice, aduclndu-se astfel im­ nu sînt întotdeauna dimen­ situaţie ele apelează la Îm­
prumuturi bancare
genera­
împreună cu beneficiarul portante economii şi popu­ sionate la cerinţele procesu­ Eficienta fiecărui toare de dobînzi majorate,
pregătesc instalarea ultime­ laţiei. Parcurgind incinta noii lui tehnologic, timpul lor de şi care, Ia rîndul lor, măresc
lor utilaje, verifică, supun la fabrici te întîmpină la tot pregătire îmobilizînd impor­ volumul cheltuielilor. Toate
tante valori. In sfera desfa­
probe tehnologice agregatele pasul cile o noutate tehni­ cerii rolul hotârîtor ¡1 joacă acestea datorită unor defi­
deja montate După cum că. La instalaţia de amestec asigurarea mijloacelor de leu investit cienţe uşor de evitat Men­
ne a declarat tovarăşul realizarea temperaturii favo­ transport, acoperirea cu re­ ţionez că la sfîrşitul anului,
Gheorghe Davidescu, ingine rabile amestecului se face partiţii etc. Or, cum in a­ aproape 60 de milioane de
rul şej cu probleme de in­ prin arderea prafului de căr­ cest sens am avut o seamă lei din sursele de creditare
vestiţii fn cadrul Centralei bune captat de la instalaţia de greutăţi, desigur că fon­ a economiei naţionale în loc
cărbunelui Petroşani, înec- de măcinare, care va aduce durile noastre de mijloace să fie folosite pentru lărgi­
plnd cu primele zile ale lu­ anual fabricii economii la circulante nu pot să-şi spo­ natelor şi a valorii lor de posibilităţi de înlăturare a rea producţiei, pentru aco­
nii februarie vor începe pro­ preţul de cost in valoare de rească rotaţia desfacere. lor Măsurile preconizate de perirea^ unor nevoi justifica­
bele tehnologice ale celor peste 200 000 lei. întregul Rezervele interne de acce­ — IM Barza deţine „re­ consiliul de administraţie te ale întreprinderilor, se a­
două linii de fabricaţie şi st proces de producţie este me­ lerare a vitezei de rotaţie se cordul" pe judeţ in materie vizează in primul rînd obţi­ flau imobilizate in împru­
vor produce primele tone de canizat şi automatizat, diri­ află in folosirea unor stocuri dc imobilizare a mijloacelor nerea unui volum sporit de muturi restante.
brichetd', urmlnd ca din luna jarea utilajelor efectuindu-se tehnologice judicios dimen­ circulante Unui ciclu com­ producţie, creşterea produc­ In loc de concluzie la an­
aprilie instalaţia să producă de la un singur pupitru de sionate şi asortate corespun­ plet de rotaţie i-au fost ne­ tivităţii muncii, alcătuirea cheta de faţă, vom arăta că
la întreaga capacitate. comandă, fapt ce asigură o zător, In utilizarea cu înalt cesare 13,3 zile peste du­ unor stocuri normale şi li­ organele băncii au făcut o
Urmărind fluxul tehnolo­ înaltă productivitate a mun­ randament a mijloacelor de rata normată. Este un serios chidarea supranormativelor serie de analize la multe u-
gic de fabricaţie, deocamda­ cii. producţie şi forţei de mun­ neajuns asupra căruia am prin redistribuirea materia­ nităţl economice, constatînd
tă pe una din planşele pro­ Ptna cind noile instalaţii că, in sporirea continuă a cerut părerea tovarăşului lelor la unităţile din cadrul că indicatorului vitezei de
iectului de execuţie, remar­ ale fabricii vor debuta in nivelului tehnic şi a gradu- Gheorghe Todea, fost con ta- centralei * rotaţie nu-i este acordată a­
căm complexitatea procese­ fluxul industrial ă mai ră­ Juj de dezvoltare a între­ bil-şef al acestei întreprin­ Viteza de rotaţie consti­ tenţie pe măsura importan­
lor premergătoare obţinerii mas puţin timp. Febrilitatea prinderii. deri, in perioada la care ne tuie o problemă complexă. ţei lui. Revine deci in obli­
brichetelor. Noua fabrică de pe şantier, fn ciuda greu­ Analizele şi studiile care referim, in prezent director Pentru accelerarea ei tre­ gaţia' organelor şi cadrelor
foloseşte cu precădere căr­ tăţilor iernii, este deci ex­ s-au făcut în acest sens au financiar-contabil la Centra­ buie să se analizeze amă­ de conducere din economia
bunele cu o granulaţie sub plicabilă Spre lauda con­ identificat o serie de pos»-' la minereurilor neferoase nunţit toate fazele circuitu­ judeţului să analizeze acti­
Deva.
10 mm care. o dată pătruns structorilor care se strădu­ bilităţi care să conducă la lui şl să se mobilizeze re­ vitatea întreprinderilor şi
în instalaţiile tehnologice, accelerarea vitezei de rota­ — Efectuarea cu fondurile zervele corespunzătoare. La prin prisma acestui indica­
primeşte o nouă formă. iesc să predea la termen in ţie a mijloacelor circulante. materiale şi băneşti a cît nivelul centralei această tor. In mod absolut cert s-ar
Prima etapă este operaţia funcţiune noul obiectiv. Aspect din hola de ajustaj a laminorului de 750 mm din Chiar in sfera aprovizionă­ mai multe rotaţii/ într-o pe­ problemă este destul de di­ scoate in relief rezerve care
de măcinare în mori specia­ codrul Combinatului siderurgic Hunedoara. rii, avînd in vedere şi noua rioadă dată are repercusiuni ficilă, însă cu ajutorul ca­ să conducă la ridicarea tu­
le, unde cărbunele esle adus D. CORNEL Foto ; V. ONOIU lege a contractelor econo­ favorabile asupra creşterii drelor din fiecare întreprin­ turor laturilor activităţii in­
mice, vom trece la dimen­ volumului de producţie, a e- dere minieră sperăm să gă­ dustriale la un grad sporit)
de eficienţă.