Page 41 - Drumul_socialismului_1970_01

/

Anul XXII PRO LETARI O IN T O A T E U N IŢ I- V A ! Redacţia

Nr. 4675 şi administraţia

ziarului
Vineri

D E V A , sir. D r . P e t r u G r m a . ut
16 ianuarie
telefoane: redactor şef - 11588? re­
dactor şef adjunct, secretai de ledacţi*
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1970 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentaie şt
________________________ O externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 8ANI serviciu intre orele 16-24 - 11585.

TOŢI INDICATORII PLANULUI Vizita tovarăşului

DE STAT — REALIZAŢI EXEMPLAR! Ion Gheorghe Maurer in Iugoslavia

BELGRAD 15. — Trimişii cum sint Întreprinderea de trotehnică activitatea portua­
PRODUCTIVITATE ¡NALTA nescu şi Nicolae Plopeanu. utilaj energetic din Bucu­ ră — sînt numai citeva din­
speciali Agerpres, Nicolae lo-
tre .argumentele care conferă
reşti. Uzina de autocamioane
atributul de centru industrial
transmit: In continuarea vizi­
Uzinele .-Semănătoarea".
tei pe care o întreprinde în ..Steagul Roşu" din Braşov şi acestui oraş ru 135 000 de lo­
RSF. Iugoslavia, preşedinte­ ţiilor de fabricare şi asambla­ cuitori.
Parcurgînd apoi halele sec­
m m \[M [ SPORITA le Consiliului de Miniştri al re a motoarelor Diesel, înal­ Joi la amiază, preşedintele
★
Republicii Socialisto România.
Ion Gheorghe Maurei, a sosit,
interesat de
tul oaspete s-a
Vecei Executive a R. S. Croa­
joi dimineaţa, la Rieka im­ caracteristicile procesului dc ţia. Dragutin . Haramia. a ofe­
portant centru industrial al producţie, de randamentul şi rit un dejun în onoar6a şefu­
ale
nivelul de automatizare
Croaţiei.
Aşa cere logica economică şi in gara acestui oraş portuar, s-a întreţinut de asemenea, cu lui guvernului român, in sa­
producţiei. Premierul
român
La sosirea trenului special
loanele
hotelului
„Ambasa­
turistică
dor" din staţiunea
înaltul oaspete român a fost un grup de tehnicieni de la Opatia. situată in apropiere
intîmpinat cu căldură dc Dra- Uzina dc autocamioane din de Rieka.
gutin Hararma, preşedintele Braşov, aflaţi aici în cadrul' Tn cadrul dejunului, pre­
in acest mod trebuie acţionat Veeei Executive a R S. Croa­ colaborării dintre cele două mierul Ion Gheorghe Maurer,
ţia. Neda Andrici. preşedin­
întreprinderi
şi preşedintele Vecei Executi­
tele Skupştinei oraşului Ric- Apoi. preşedintele Consiliu­ ve Croate. Dragutin Haramia,
ka. şi alte oficialităţi locale. lui dc Miniştri a vizitat Şan­ au toastai pentru dezvoltarea
Vizita premierului român la tierele navale ..3 Mai" din continuă a relaţiilor de cola­
In cursul anului trecut, colectivul întreprinderii Rieka a prilejuit un contact Rieka, Avînd o producţie a- borare dintre cele două ţâri,
miniere Hunedoara a extras cu peste 100 000 tone mi­ nemijlocit cu unele aspecte a­ nualâ de 10 nave, cu un de­ pentru prietenia dintre po­
plasament variind Intre 15 000
nereu mai mult decit era stabilit, a depăşit planul la le dezvoltării industriale a şi 68 000 de tone. şantierele poarele român şi iugoslav.
fier în minereu marfă cu 13 006 tone şi a înregistrat o Iugoslaviei socialiste, eu o se­ dispun, totodată, de o fabri­ ★
creştere a productivităţii muncii cu 5,5 la sută. rie de realizări de prestigiu In seara aceleiaşi zile, oas­
ale economiei acestei ţâri. că de motoare Diesel, cu care
Aceste realizări meritorii, pe care ziarul nostru peţii români au ajuns la
Premierul Ion Gheorghe sînt utilate navele produse.
le-a prezentat la timpul potrivit, nu au fost însă înso­ Maurer. însoţit de Emil Drâ- Întreaga producţie este desti­ Brioni, unde preşedintele Ve­
ţite de cuvenitele succese pe linia creşterii eficienţei Dispecerul urmăreşte cu atenţie la pupitrul tabloului de comandă întregul flux tehnolo­ gânescu. vicepreşedinte al nată exportului. eei Executive Federale, Mitia
economice. Acest lucru nu l-am intîlnit nici In artico­ gic urmat de cărbune la Preparaţia de la Coroeşti. Foto : V, ONOIU Consiliului de Miniştri, Nico­ Amintind că aici au fost Ribicici. a oferit un dineu
lele trimise redacţiei de către conducerea intreprinde- lae Ecobescu. adjunct al mi­ construite şi două nave pen­ in onoarea premierului Ion
Gheorghe Maurer.
nistrului afacerilor externe, şi tru România, directorul gene­
Care este motivul ? Unul singur şi anume faptul Vasile Şandru, ambasadorul ral al şantierelor, Milovan Dineul s-a desfăşurat intr-o
*câ depăşirile apreciabile ale planului de producţie şi a Acţiuni energice la temelia României la Belgrad, a fost, Tuhtan, s-a referit, de aseme­ atmosferă de prietenie şî cor­
dialitate.
productivităţii muncii — urmare a unor incontestabile tn cursul dimineţii, oaspetele nea. la perspectivele de cola­ Vizita preşedintelui Consi­
eforturi colective — vin in contradicţie cu situaţia fi­ muncitorilor şi inginerilor de borare în producţie eu unele liului de Miniştri. Ton Gheor­
nanciară a întreprinderii, cu volumul mare de dotaţii la cunoscuta Uzină „Torpe­ întreprinderi din România. ghe Maurer, în R.F.S Iugo­
din partea statului la care s-a apelat pentru acoperirea do", specializată In producţia Preşedintele Consiliului de slavia continuă.
pierderilor planificate. recoltei acestui an de motoare Diesel, motoare Miniştri. Ion Gheorghe
Merită să fie subliniat, de la început, că datorită pentru navele maritime, ma­ Maurer. s-a interesat, îndea­
şini unelte etc proape, de activitatea de cer­
unor măsuri care s-au luat pe parcursul anului 1960,
dotaţîile n-au crescut proporţional cu depăşirea pla­ mintelor in vederea fertiliză­ fice de lucru, nu pot face Adresînd un călduros bun cetare. precum şi de diferite
nului. Dimpotrivă, s-au obţinut chiar unele economii Plenara CC. al P.CR. din rii suplimentare constituie o faţă cerinţelor fiecărei uni­ venit şefului guvernului ro­ probleme privind conducerea Noi ediţii
şi organizarea producţiei.
decembrie 1969 a subliniat, ca
în valoare de citeva zeci de mii de lei, pe seama stră­ o sarcină deosebită pentru lu­ sarcină de prim ordin a ca- tăţi. Dc aceea, este cit se poa­ mân şi personalităţilor care i i
îl însoţesc — în numele co­
daniilor proprii ale colectivului. crătorii din agricultură, nece­ drolor tehnico şi conducerilor te de evidentă necesitatea ur­ lectivului de oameni ai mun­ însoţit de Dragutin Hara-
Luînd în considerare aceste aspecte pozitive, reali­ sitatea întreprinderii de mă­ unităţilor agricole. In această gentării acţiunii dc adminis­ cii din această unitate indus­ mîa. preşedintele Vecei Exe­ ale operelor j
zările se află totuşi departe de cerinţele actuale şi nu suri energice în vederea spo­ privinţă. Ia C A P . Banpoloc trare a îngrăşămintelor, mobi- trială — directorul general al cutive a R S. Croaţia, pre­
sînt în măsură să demonstreze că s-au făcut paşi ho- ririi producţiei agricole, asi- s-au asigurat din timp în- lizind toate forţele de care uzinei, Murko Seliakovici. a mierul Ton Gheorghe Maurer lui Lenin
şi ceilalţi oaspeţi români au
târîţi convingători pe linia rentabilizării, lncereînd să gurînd o bază temeinică re­ grâşâmintelc azotate şi s-au dispun cooperativele agricole. înfăţişat oaspeţilor principale­ făcut, dc asemenea, o scurtă
explice această situaţie, unii tovarăşi din conducerea coltei încă de la începerea lu­ luat măsuri ca in aceste zile lntîrzieri mari se semnalea­ le etape ale dezvoltării între­ vizită prin oraşul Rieka. strâ- !
întreprinderii pun pe prim plan carenţele existente in crărilor din campania de pri­ să se administreze pe tarla­ ză. de asemenea, la pregăti­ prinderii. de ta micul atelier bâtind principalele bulevarde | Cu p rile ju l îm p lin irii o 100 de
mecanismul formării preţurilor şi necesitatea unei a- măvară. Experienţa unităţilor lele unde stadiul de vegetaţie rea producţiei de legume. de reparaţii .fondat eu peste ale acestuia şi noile cartiere ! oni da la naflereo lui Vladim ir I !
caitura
Lenin,
p olitica
ur-
! Ilici
şezâri mai raţionale a acestora. De bună seamă, nu se agricole a demonstrat că soar­ al plantelor impune fertiliza­ Faptul că şi in prezent se a­ un secol in urmă. pînă la mo­ do locuinţe. Port la Marea A- j m eoiă ia seoolo da lu b lip o r o
poate contesta că Ministerul Minelor şi alte organe ta producţiei se hotărăşte in rea fazialâ , . flă ,în stoc la întreprinderea derna uzină de azi. driaticâ. oraşul se distinge a- i je rie de lucrări în inlim pinoreo
j acestui im portant atenirnenl.
economice centrala-‘trebuie să reanalizeze condiţiile mare parte prin acţiunile ca­ Concomitent cu grija faţă judeţeană de aprovizionare a Directorul uzinei şl-a ex­ tît prin pitorescul său, cit şî j A ltfe l, în preojm o ju b ile u lu i »or
concrete de la I.M. Hunedoara şî să intervitâ cu unele re se întreprind în perioada de recolta culturilor însâmîn- C A P . circa 20 000 mp rame primat deosebita satisfacţie în prin importanţa sa economi­ j opere volum ele S3, 04 |î Jl, ui- I
măsuri pentru a asigura o corelaţie mai echitabilă în­ lunilor de iarnă. Iată de ce tate in toamnă, intr-o serie de răsadniţe şi geamuri, 40 legătură cu colaborarea exce­ că. Rafinarea petrolului, in­ i li mele din seria de O pere corn- ‘
plete ole lui V. I, Lenin.
tre cheltuielile de producţie şi preţurile dc vînzare ale optica cc s-a încetăţenit în de cooperative agricole se a- mc cherestea. 3 tone de po­ lentă în producţie, statornici­ dustria hîrfici. construcţiile Un «olum „V . I Lenin, Opere |
^ minereurilor şi concentratelor. activitatea unor conduceri de cordâ o atenţie sporită şi pre­ lietilenă şi 2 p00 bucăţi rogo­ tă Între „Torpedo" şi uncie navale, industria constructoa­ alese*, e d iţie b ib lio fila , «e |
unităţi potrivit căreia acum gătirii producţiei la culturile jini, denotă lipsa de răspun­ prinde cele moi cunoscute $1 im- i
Acest factor nu trebuie însă absolutizat şi consi­ în agricultură volumul lucră­ de primăvară. Astfel. la dere şi superficialitatea cu întreprinderi din România. re de maşini, industria elec­ portonte lucrări fila te lic e ole
derat — aşa cum este de altfel tendinţa — drept con­ care se priveşte de către une­ sale, iar „L en in - Documente, a-
rilor cc trebuie efectuate este C A P Silvaş, Sincrai. Ilia, m intirî", literare edita tă sub a g i­
diţia fundamentală a redresării economico-financiare. redus, nu îşi găseşte nici o Geoagiu şi în alte unîtâli. s-a le unităţi soarta recoltei aces­ do In stitu tu lu i de studii istorice I
Aşa cum se arată în documentele recentei plenare a tui an. întrebarea: cînd vor Ji loc o l-p o litice de pe lingă Co­
justificare început fertilizarea ogoarelor
CC. al P.C.R., rentabilitatea şi creşterea eficienţei e­ cu îngrăşăminte organice, fo­ ridica cooperativele agricole CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA m itelui C ential al P.CR. »a in ­
Pe agenda dc lucru a coo­
conomice sint probleme a căror soartă se hotărăşte în peratorilor, mecanizatorilor şi losind mijloacele mecanice din Brânişca, Sâlciva. Ilia, COMITETUL EXECUTIV clude, pe lin g ă alte m oteriele,
; i scrisori ole lui Lenin către m i­
primul rind in întreprindere. Direcţiile în care trebuie puse la dispoziţie de I.M.A. Deva, Spini şi Slntâmâria- li ton(i a l m ije a rii m uncitoreşti ,
lucrătorilor din fermele de din România.
acţionat sînt sintetizate în cuvintarea secretarului ge­ stat se află o serie de acţiuni Deşi se cunoaşte însă că una Orlca materialele repartizate, De asemenea, »o vedea lum ina
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în care vizează buna pregătire din cauzele care determină îşi aşteaptă un răspuns grab­ tip aru lu i lucrarea „R â ip in d ire a
care se arată că „trebuie intensificate, preocupările şi desfăşurare a campaniei a­ nivelul scăzut al producţiei la nic. DECIZIA Nr. 4381969 I ideilor leniniste in Rom ânia". In
pentru eliminarea risipei, a cheltuielilor neeconomi- gricole de primăvară. Una hectar este slaba preocupare Departe de a epuiza «lista" | aceeoşi editură »o opare, in cin-
j stea aceluiaşi eveniment, o cule-
coase. a imobilizărilor dc mijloace materiale şi băneşti, din măsurile de maximă În­ pentru aplicarea îngrăşămin­ acţiunilor aflate la ordinea zi­ | gete de ÎS studii in iitu lo tâ „For-
ţa creatoare a id e ilo r leniniste*,
pentru creşterea vitezei de rotaţie a fondurilor şi re­ semnătate pentru creşterea telor naturale, conducerile co­ lei, care hotărăsc soarta re­ Comitetul executiv al Consiliului populor ol judeţului Hune- • I care o bo rd e oiâ o vastă proble-
ducerea continuă a costurilor de fabricaţie. pentru producţiei la cerealele pâioa- operativelor agricole din Ră- coltei acestui an, am evi­ doora, j m otică referitoare la esperlenţa j
sporirea efectivă — prin efort propriu — a rentabili­ se de toamnă este evacuarea duleşli. Leşnic, Şoimuş, Hărâu denţiat doar citeva din lucră­ In temeiul ort. 23 alin. 2 al Legii nr. 57/1968 de organizare partid u lui nostru in conducerea
tăţii producţiei*. apei de pe culturi, prin săpa­ ş.a. nu au întreprins măsuri rile agricole de sezon spre^e- $1 funcţionore o consiliilor populare, societăţii socialiste.
Editarea lucrărilor Iul Lenin a
C. IACOBESCU rea şanţurilor de scurgere. energice în v'cderea transpor­ fectuarea cărora se impune cunoscut tn o n ii puterii populare
tării în cîmp a gunoiului de
Pentru a crea condiţii optime sâ-.şi concentreze întreaga a­ DECID!! in tara noastră o mare am ploare.
de dezvoltare a plantelor, grajd tenţie cadrele tehnice, condu­ A sllel, in Editura p o litică au a p ă ­
rut 109 de titlu ri intr-un liia j da
controlul stării de vegetaţie a In loc să folosească din plin cerile unităţilor şî organele a­ Art. unic, Convoacă Consiliul populor ol judeţului Hunedoo- A dOA 000 do eiem plase. In perio a ­
(COMINUAIK IM PAC, o I o ) mijloacele proprii pentru gricole judeţene, cunoscînd că
griului şi orzului pe toate su­ ra, în sesiuneo o Vl-o, ce va oveo loc in ziua de 26 îanuarii* da 1950—1965 au fost editate cele
prafeţele şi aplicarea îngrâşă- transportul îngrăşămintelor, de măsurile ce le vor între­ 1970. oro 8 dimineoţa. în sala festivă o Comitetului executiv al d0 de volume de Opere ale tui
se aşteaptă ca acţiunea să fie prinde în perioada actuală va Consiliului populor ol judeţului Hunedoara, cu următorul proiect Lenin lnti-un ti roş total da
_______2_ realizată doar cu greiferele depinde realizarea producţii­ al ordinii de zi : j 1 674 000 de e iem plare, Iar in
19A0 a început edltdtea O perelor
care. în majoritatea cazurilor, lor şi a veniturilor planifica­ com plete in SS de volume.
1. Proiect de hotărîre pentru odoptareo planului de stat ol
deosebii
nefiind utilizate la întreaga te pentru ultimul an al ac­ economiei locale pe onul 1970. direa g eniolei învăţături a condu­
la
Un
râspm-
aport
L u c ră ri pentru g e n e ra liza re a capacitate pe baza unor gra- tualului cincinal. 2. Proiect d^ hotărîre pentru odoptarea bugetului local pe cătorului prim ei revoluţii socialis­
anul 1970. te vîclorioose şi o prim ului . stat
socialist din lume, l-a adus „ B i­
3. Aproboreo studiului privind dezvoltarea şî diversificoreo
e la b o ră rii oţelului cu oxigen producţiei moteriolelor de construcţii. blioteca m o nlst-le n in istă * In ca*
drul căreia au fost publicate cela
IN INTERIORUL ZIARULUI: 4. Informare privind măsurile luate şi rezultatele obţinute mai im portante lucrări ale sale,
Potrivit prevederilor planului de stat, In acest scop, la Hunedoara se desfă­ pentru aplicarea Hotărîrll nr. 10/1969 o Consiliului populor ai întrunind sute de mii de eiem -
plare
in anul acesta Hunedoara trebuie să pro­ şoară importante lucrări de extindere şi judeţului Hunedoara, cu privire Io deservirea pou iloţiei cu pre­ De atem eneo, la Indem ina
ducă peste 3 milioane tone de oţel. Acest dotare tehnică a sectoarelor auxiliare şi • AMPLIFICAREA Şl DIVERSIFICAREA - TENDIN­ stări de servicii _ cursanţilor din invo ţă m in lu l de
p orlid şi de stal, a cadrelor şi
uriaş volum de producţie, superior reali­ de deservire. Intre acestea se numără con­ 5. Completarea ort. 69 din Hotărireo nr 7/1969 o Consiliuiul octivului de partid, a tuturor oa­
zărilor din 1969 cu mai bine de 100 000 ŢE CARE FAC DIN MEŞTEŞUG ARTA Şl INDUSTRIE popular ol judeţului Hunedoaro privind stabilireo şi sancţionarea m enilor muncii o fost pus un nu-
tone, urmează să se obţină in proporţie strucţia noii fabrici de oxigen şi pune­ O SCENELE AŞTEAPTA CU GENEROZITATE TINE­ contravenţiilor. j mâr de 25 de culegeri lem olice
cu prim ind lucrări sau estrase din
de 80 la sută la oţelăria Martin nr. 2. în ­ rea ei in funcţiune în trimestrul II al a­ 6. Alegerea unor judecători Io Judecătoria Hunedoaro şi lucrările lui V. I. Lenin, tira ju l
făptuirea acestei prevederi de însemnăta­ cestui an şi executarea in acest trimestru RETUL (pag. a ll-a) Petroşoni. lor depăşind cifra de 500 000 de
te vitală pentru economia naţională are a instalaţiei pentru insuilarca oxigenului 7. Ratificarea unor decizii elaborate de Comitetul executiv | eiem plare. S-au tip ă rit numeroase
lucrări biografice şi m em oriolisti-
la bază creşterea indicilor de utilizare a • HOTARIREA PRIVIND STABILIREA Şl SANCŢIO­ ce despre vioţa şi activitatea lui
cuptoarelor, îndeosebi pe seama extinde­ in cuptoare cu 4 lănci. Dc asemenea, se NAREA CONTRAVENŢIILOR LA NORMELE DE PRE­ ol Consiliului populor ol judeţului Hunedoaro In exercitoreo otri- le n in , precum şl volume cuprin-
rii tehnologiei de elaborare cu oxigen lucrează Ia terminarea pină in trimestrul VENIRE Şl STINGERE A INCENDIILOR buţiilor puterii, luate în întervolul de la ultima sesiune. iln d com unicările pretentate la d i­
ferite sesiuni ştiin ţifice prile ju ite
prin lance, la cel puţin 1,6 milioane tone II a unui cuptor rotativ la Fabrica de de oniversările precedente ole
(pagina a Ill-a) Preşedinte, Secretar, naşterii lui V. I Lenin
de otel. dolomită metalurgică de la Zlaşti. IOACHIM MOGA VICTOR COCA (Agerpres)
N-am vrut să punem la în­
Fontă cu cali­ Blostlmulatori doială probitatea profesională
tăţi superioare a unor lucrători din ramura Şl CHIAR NI) NE PUTEŢI SERVI ?
meşteşugărească.
pentru îngrăşăto- I nu. Dar am vrut să ne con­
Categoric,
Ridicarea performanţelor vingem, in postură de client
calitative ale oţelurilor şi riile de animale j anonim, cum vom fi serviţi fi dorit, sincer, s-o Intilnim etajul I, la atelierul de maro- pix în patru culori... Puteam domn cu cizme '(!) şi poate
reducerea consumului spe- in unităţile de * prestaţii ale şi în altă parte. Am dorit, chinârie. In atelier, Raid cu... o fustă, să ne „autoservim". Am re­ dînsul rezolvă, că s-a mai o­
numai..
încercăm sus.
clfic de metal in oţelăril. cooperaţiei meşteşugăreşti din Altă croitorie din Piaţa Li­ citeva tinere. Nu ştim cui să nunţat... In sfirşit, vine cine­ cupat de d-asteu..
sînt condiţionate în mare Este binecunoscut rolul i municipiul Hunedoara. Am bertăţii (peste apa Cernei). „E ne adresăm. Nici ele nu ne va. Sint doi bărbaţi în drum Trec zece minute i Vine o­
măsură de calitatea fontei biostimulatorilor in hrăni- j pus, aşadar, la pachet o fus­ închis de vreo trei zile" — ne vin în ajutor. După un timp la pachet, prin spre ieşire. Probabil unul e mul „cu cizme", le aduce în
responsabilul, l-am spus ne­
lichide şî de constanţa ana­ rea animalelor şi creşterea j tă de la un costumaş din imi­ informează gestionara de la îi spunem uneia dintre lucră­ cazul cu fusta. Ne-a privit cu mînâ. Dar nu rezolvă nici el.
Totuşi, e amabil. Ne sfătuieş­
lizei chimice a acesteia. producţiei de carne şi lap- * taţie de piele creponată, apli­ magazinul cu articole de ar­ toare care şedea pe o... masă. unităţile cooperaţiei o nuanţă de neîncredere şi te sâ aducem un petic din a-
Pentru a veni în spriji­ cată pe suport textil, şi am
te. Centru a sprijini unită- : descins la Hunedoara tizanat. — Am o fustă de reparat l-a întrebat pe cel de alături: eelaşi material. „Poate găsim
nul oţelarilor, colectivul De la croitoria de dame mi meşteşugăreşti din „Ce credeţi, cc soluţie să o rezervă la taior" — ne-a
; secţiei a H-a furnale şi-a | ţile agricole cooperatiste în | Intrăm la „Croitoria" (fără „ŞI EU CE SA-I F A C ? ' s-a indicat să vin la dumnea­ dăm. pentru eâ dacă coasem zis. N-am găsit. Am găsit în­
propus să elaboreze în acest j vederea realizării obiecti- j altă menţiune pe firmă) din voastră. Hunedoara fusta, nu prea reuşeşte. " Şi să unităţi de prestaţii cite
La unitatea nr 5 din cadrul
an numai fontă cu parame- i velor respective, întreprin­ Piaţa Libertăţii. complexului de pe strada — Da’ nu-i şefu’ aici ! tot el : ,,Eu zic... să vâ adre­ n-am fi crezut. Nici sâ le fi
— Am agăţat fusta şi..
tri calitativi superiori. Ast- \ derea Judeţeană de aprovi­ — Ştiţi, la noi e croitorie George Enescu aşteptam. Aş­ — Ce pot face, unde-1 gă­ saţi la o vulcanizare". Însoţeş­ căutat cu luminarea nu le-am
fel se prevede ca la 90 pină j sesc ? te indicaţia cu un sfat ama­ fi găsit mai repede. Le-am a­
la 100 la sută din cantitatea ; zionare a C.A.P. a pus la pentru bărbaţi, cea pentru fe­ teptam cam de mult De vreo aici. prin faţă"., Trecem „prin bil despre felul cum s-ar pu­ flat prin ,^amabilitatea” celor
— Mergeţi jos, la fosta „re­
Remaieza
15-20 de minute
. de fontă lichidă trimisă o- j dispoziţia acestora o canti­ mei s-a mutat la complex. sesizează nerăbdarea şi o paraţii cizmărie" (?). faţă", la unitatea dc maroehi- tea lipi materialul caic ne-au trimis de la croi­
— La complexul de pe stra­
i ţelărîilor. procentul de si- i tate de 20 tone uree fura­ da Karl Marx...? cheamă pe responsabilă. nârie-eomenzi. Uşa c încuia­ toria 1 Ia 2, de la croitoria
i liciu, sulf şi losfor să nu i jeră. — Exact. — Am de reparat o fustă ,,Iar jos ?“ Şi coborîm Re­ tă. înăuntru, nimeni VULCANIZAREA... LA UŞA pentru bărbaţi la croitoria
; depăşească normele tehnice : Ne înfăţişăm la locul indi­ (desfac pachetul). facem pentru ţinere de min­ Ce-i dc făcut ? Plecăm cu c e a l a l t A pentru femei, de la croitoria
: slabiiîte dc specialişti. ; Produsul amintit, destinat cat. — Şi cu ce sâ-i fac ? te drumul parcurs. De la croi­ fusta nereparatâ ? Nu. Cău­ pentru femei la cizmărie, de
: In acest scop se aplică \ îndeosebi cooperativelor ca­ — Am venit cu o fustă... — Poftim ? I toria de bărbaţi la croitoria tăm alte unităţi de prestaţii. Iatâ-ne, în sfirşit. şi la o la cizmărie In croitoria pen­
de femei, de aici la cizmărie,
; un complex dc măsuri prî- \ re au organizate îngrăşăto- — Ia să vedem ee boală „Poftim-ul“ a făcut-o pro­ de acolo la croitoria peste po­ O croitorie pe strada Romani­ unitate de... vulcanizare din tru „dame", de la „dame" la
î vînd omogenizarea încăr- : rii de animale, este echiva­ are... Vai.. vai ! Asta dacă o babil, sâ-.şi dea seama eâ „ce­ dul Cernei, de aici la cea din lor. In prima încăpere,- ni­ Piaţa Libertăţii. Pe uşă un marochinărie, de la maroehi-
i câlurii furnalelor şi doza- j ţesem se vede! Ce să ştim fa­ va" nu e chiar In regulă, poa-' strada George Encseu, de aici meni. Din a doua se aud voci bileţel : „Vulcanizarea sa nârie la ., vulcanizare. Şi aici?
\ rea şarjelor după o schemă j lent cu pest. 120 tone de j ce ? Eu zic să încercaţi la o te tonul.. Şi amabilitatea şi-a sus, la muroehinârie, de la Tema discuţiilor? Diverse mutat la uşa cealaltă" (greşea­ Aici aveam nevoie de un pe­
\ program optimizată, menţi- j şroturi care conţin 41 Ia su- j ţk)cizmârje,..poate, au ei o solu­ făcut îndată apariţia. Deci c- marochinărie. jos, la şefu’. Aşteptăm. Trece un minut, la de formulare şi de ortogra­ tic. Nu ne râmîne decît sâ tă­
î nerca unei bazicităţi co- | tă proteină brută. De ase- j * ţie pentru/ lipit!. Îmi pare râu xistâ,. dar... nu se prea poar­ Simţi eâ ameţeşti Dar, sin- trec două cinci... Pe masă ni fie nu ne aparţine). încercăm iem taiorul O facem şi pe
i respunzătoare a zgurilor, j menea, la dispoziţia coope- j eâ trebuie sâ.'plecaţi de la noi tă tem în faţa uşii eu pricina. s-au „pus" la dispoziţie de aşadar, la... uşa cealaltă. Iar asta. Şi pe urmă ? Te pome­
j respectarea întregii tehno- j fără să puteţi'fi'servilă.'. — Nu cred eâ vom reuşi Batem şi... ni se deschide. în­ toate : bonuri de coman­ minute de aşteptare. Şi-s mul­ neşti că vom fi îndrumaţi la
I logii de exploatare a agre- j rativelor agricole se află şi ! Nc-a plăcut bunăvoinţa1 res­ s-o coascm in aşa fel ca să trebăm de ..şefu’", şi o voce dă. chitanţiere (nr 11 737 — te. Vine o tovarăşă „ o unitate dc confecţionat...
hamuri !
j gatelor- j 10 tone de cretă furajeră. ponsabilei Elena Papoy şi am nu se vadă. încercaţi sus, la de bărbat ne întrerupe: „Nu-i 11768), normativ. foarfece. — Aşteptaţi puţin, vine un I. LICIU
/