Page 45 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII p r o l e t a r i o i n t o a t e t a r i l e , u n i ţ i - v ă ! Redacţia

Nr. 4676 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă

DEVA, sir. Dr Petru Groza, nr 35
17 ianuarie
telefoane: redactor şef - 115BB ; re­
dacto» şei adjunct, seoetai de iedoc|ie
şi administraţia - 12138; secţiile cui-
1970 tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; leleton de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585.

SARCINILE TRASATE DE PARTID încheierea vizitei tovarăşului

TRANSPUSE RIGUROS IN FAPTE Ion Cheorgk Maurer in Iugoslavia

Reacţie in lanţ poiat de la Belgrad preşedin­ Miniştri al Republicii Socia­ modul concret, constructiv, în
Vineri dupâ-amiază s-a îna­
de
Preşedintele Consiliului
care s-au desfăşurat convor­
Ieri
noapte,
la o*o 0,20,
* 9 eovbunele m ăcinat lin în mo­ tele Consiliului de Miniştri al liste România, Ion Gheorghe birile noastre utît în . probi e-
m d . bilaterale, privind dez­
rile cu ciocane a fost inlro Republicii .Socialiste România. Maurer, a fost primit, vineri voltarea relaţiilor dintre ţări­
Ion Gheorghe Maurer. care a
dimineaţa, de către preşedin­
pe fluxul pentru prim a dale 1 al Termo­ Socialistă Federativă lugo tele Republicii Socialiste Fe­ le noastre, eît şi în problemele
dus p 'in presiune de
aev
făcut o vizită in
Republica
in
loco
rui colo n u lu i nr
internaţionale.
derative Iugoslavia, preşedin­
centralei de la M intia.
Momentan numai 4 din cele slaviu. la invitaţia preşedinte­ tele Uniunii Comuniştilor din Au fost abordate in cursul
B anotoare ale corpului A al lui Verei Fxcrulivc Federale. Iugoslavia. Iosip Droz Tito. convorbirilor douâ categorii
economisirii urm ătoarele iHe la acest corp lui român a fost însoţit de cu care a avut o convorbire de probleme Pe de-o parte,
Mitia Ribiciei.
colonului funcţionează eu a-
cesl com bustibil, urmind ea In
In vizita sa. şeful guvernu­
cordială, prietenească.
problemele dezvoltării multi­
g otul sâ f■ e înlocuit în între­
Emil Drâgânescu, vicepre­ La întrevedere, care a avut laterale a relaţiilor dintre
gime. Evenimentul a lo it loc la reşedinţa de la Brioni noi : dezvoltare relaţiilor e-
şedinte al Consiliului de Mi­ a şefului statului iugoslav, au roncmice. de colaborare ştiin­
„m a rce l" ţi de Indicotorul o-
cocsului tru un singur corp o ureot niştri Gheorghe Buzdugan, participat, din partea română. ţifică, culturală dintre cele două
paretulul de putere cote pen­
preşedintele Consiliului Naţio­
Emil Drâgânescu, vicepreşe­
Io 100 MW. nal al Corectării Ştiinţifice. dinte al Consiliului de Mi­ ţâri. Tn egală măsură ne-a
Nicolae Eeobescu, adjunct al preocupat analiza probleme­
ministrului afacerilor externe. niştri. Nicolae Eeobescu. ad­ lor internaţionale. După păre­
Vasile Şandru ambasadorul junct al ministrului afacerilor rea mea. situaţia internaţio­
Colectivul care deserveşte cele douâ furnale de României la Belgrad. Gngoro externe, şi Vasile Şandru. am­ nală comportă o serie de fac-
1 000 metri cubi de la Hunedoara are de fâcut faţă. Bârgâoanu, vicepreşedinte al basadorul Romanici la Bel­ lorl pozitivi care justifică spe­
în acest ultim an al. cincinalului, unei sarcini deo­ Comisiei guvernamentale do grad. iar din partea iugoslavă. ranţele statelor şi popoarelor
sebite : realizarea producţiei de fontă planificate in colaborare şi cooperare eco­ Mitia Ribiciei. preşedintele pentru vremuri mai bune.
condiţiile unui consum reslrins de materii prime şi. Termo- \ nomică si tehnică. Ion More- Vcceî Executive Federale. Du Dar. conjunctura internaţiona­
îndeosebi, de cocs Această sarcină, izvorîtâ din ho- ga. adjunct al ministrului in­ san C.ligoricvîei. membru al lă nu c lipsită nici dc factori
târîrile plenarei C. C. al P.C R, din decembrie 10(10. dustriei construcţiilor dc ma­ Vccei Executive Federale. An­ de îngrijorare în faţa cărora
se concretizează în faptul eâ la cele douâ mari agro- şini, Ion Mineu. adjunct al ton Vrntusa. locţiitor al secre­ vigilenţa şi atenţia statelor
cate consumul specific dc cocs pe tona de fontă tre­ centrala \ ministrului minelor, de ex­ tarului de stat pentru aface­ trebuie sâ se întărească.
buie să fie cu '¿2 leg mai mic decît în anul trecut. perţi rile externe şi Tso Niegovan.
Conjugindu-si eforturile în căutările lor stărui­ La sosire, pe aeroportul Dâ- ambasadorul Iugoslavie! la Aceste douâ categorii de
toare. furnal ¡ştii nu depistat noi rezerve şi posibili­ neasa. se aflau tovarăşii Bucureşti. probleme ou dominat discuţi
tăţi care vizează diminuarea consumului în t io ase­ Mintia a \ Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ "k ile noastre Fie au scos în evi­
menea măsură îneît să creeze premisele obţinerii i Petre Lupu, Leonte Râutu, Io­ După întrevedere, solicitat dentă înţelegerea comună sau
unor economii suplimentare la acest preţios com­ sif Banc, Mihai Marinescu, de ziarişti sâ-si împărtăşeas­ foarte apropiată o majorităţii
bustibil, deficitar pentru economie. Aşa s-a conturat trecut la \ Ion Pâţan, membri ai guver­ că aprecierile despre rezulta­ problemelor care ne-au preo­
obiectivul de bază al întrecerii furnaliştilor, obiectiv nului şi alte persoane oficiale tele vizitei şi despre contri­ cupat sî. In orice caz. au relie^
a cărui esenţă o constituie micşorarea consumului cu Au fost prezenţi Milorad buţia ei la dezvoltarea -da­ fat identitatea obiectivelor
7.5 kg cocs pe tona de fontă elaborată Komatina. însărcinat cu afa­ liilor dintre mie două ţâri. noastre ; asigurarea păcii,
Aparent, cifra este neînsemnată In realitate în­ utiliza- \ ceri ad-interim al R. S F. Iu­ creai ca condiţiilor prodc*
să. calculele evidenţiază posibilitatea economisirii goslavia Ja Bucureşti şi mem­ preşedintele Consiliului de pentru dezvoltarea ţârilor
pînâ la finele anului, a unei cantităţi de 4 500 tone bri ai ambasadei. Miniştri, Ton Gheorghe Maurer, noastre Din arest nunet da
cocs. cu care colectivul va produce suplimentar peste ★ a declarat: vedere. între România şi Iu­
10 000 tone fontă. Această importantă cantitate de rea căr- \ Uno din metodele de determinare a metalului din concern BELGRAD 16. — Trimişii ..Vin de la o întrevedere sl goslavia nu există nici o di­
metal va fi pusă la dispoziţia oţelarilor. angajaţi la (râtul de cupru este şi cea pe cole electrogravimetrică in exe­ speciali Agerpres, Nicolae Io- o convorbire cu tovarăşul ferenţă de păreri".
rîndul lor în marea bătălie pentru producerea celor cutarea căreia laboranta Tatiana Herci (de la E.M. Deva] dove­ nescu si Nicolae Plopeanu sip Rroz Tito. Am emit cin- ’ iîr
peste 3 milioane tone de oţel deşte o bună pregătire profesională. transmit: stea si plăcerea sâ-1 întîlnesc
Despre însemnătatea economică a acţiunii declan­ bunelui \ în Haţa mea dc mai multe Tnchcindu-sî vizita priete­
şate de furnalişti ne vorbeşte tovarăşul Nicolae ori. Sînt încă sub nuternir-i nească întreorinsâ în R S F
Mârculescu. maistru principal la încărcare, secreta­ îmoresie a acestei întrevederi Iugoslavia, preşedintele Con­
rul comitetului dc partid din secţie : Eo încununează eforturile p* siliului de Miniştri. Ton G h e o r ­
— Problema consumului dc cocs. care a ocupat I j rare le-nm depus împreună ghe Mnurer. a plecat vineri Ia
j : Perfecţionarea organizării, conducerii şi retribuirii muncii
un loc de scamă în cuvîntarea rostită de tovarăşul eu gazdele noastre iugoslave, amiază spre patrie.
Nicolae Ceansescu la plenara C C al P C.R din de­ Din stocul de cărbune creat j cu tovarăşul Ribiriri. în cursul Pe aeroportul din localitatea
cembrie 1069, a devenit preocuparea de căpetenie a I (peste 140 000 tone), grupul j acestei vizite Foia. seini guvernului român
organizaţiei • de partid şi a colectivului din care fac j nr. t vo consuma til.nic in- j Sînt ferm convins oă-amas- şi. persoanele care îl însoţesc
tre 3 000-4 00^ tone. Acest ■ să devină realitate în toate unităţile agricole !
parte. Dovadă eâ în prima jumătate a lunii ianua­ tâ vizită reprezintă un nas au fost conduşi de sefu] gu­
consum se vo reolizo inee- j
rie am economisii mai bine de 500 tone de cocs, cu pînd din 25 ianuarie cind, ji j important înainte în dezvolta­ vernului iugoslav Mîtia Rî-
care am elaborat peste prevederi aproape 1 000 tone ol doileo corp al cazonului ) rea relaţiilor noastre de prie­ bieici. Ho Dusnn Glîrorieyici.
de fontă. Acest fapt demonstrează că norma dc con­ este p la n ificat so funcţioneze • ] tenie care nu adinei rădăcini membru al Vreei Executive
cu cărbune.
sum planificată, cu toate că este deosebit de mobili­ I Staţia de pompe pentru e- j în istorie si cărora construi­ Federale. Anton v ratusn. loc­
zatoare, poale fi nu numai respectată dar si micşo­ ( vacuarea igureî, una din cele I SECTORUL MECANIC DII CAP.— VERIGĂ DI rea socialismului în ţările ţiitor al secretarului do stat
rată In acest sens acţionăm asupra celor mai im­ | | mal pretenţioase In sta la ţii j | noastre le-a dat valenţe noi. pentru afacerile externe. şi
din flu iu i tehnologic ol o ii-
portante pirghii ale procesului de producţie. Ele con­ i m entârii cu cărbune, funeţio- j Acest lucru este atestat do ambasadorul Tso Niegovan.
stau în respectarea strictă a fişei tehnologice, în cîn- I rteasâ ireproşabil, asigurînd i
lârîrea riguroasă a materiilor prime şi dozarea co­ | un d eb it de evacuare de j
13 000-20 000 mc pa oră. Zgu-
rectă a şarjelor, omogenizarea încărcăturii după o ; ra elim inată oslfel se intre- j DUZI l\ REALIZAREA OIR PRODUCID SPORIŢI
schemă optimizată, urmărirea operativă a analizelor duce In vecheo o lbie a riu- j
privind rezistenţa mecanică a cocsului şi variaţia a- j lui M ureţ |i în depozitul con- j
slruit în ocesl sens.
ccsteia, compoziţia chimică, indicele de bazicitate şi j Demn de m enţionai este j S p o ru ri substanţiale
granulâlia aglomeratului şi a celorlalte materiale ce faptul că e le d ro liltre le , care
urmează să fie introduse în furnale ou rolul So reţină in propor- , Intre sarcinile de maximă de sine stătător în C.A.P., a- data dc 10 februarie ac. ingi­ fa p rodu cţia păşunilor
V. DRAGOMAN ţie de 90 io suta cenuio din j însemnătate prevăzute dc ho- sigurînd folosirea în mod mai nerii şefi din C A P. împreună
gazele a rje evacuate de co- <
;ul de fum, slnt puie In e i- târîrea plenarei Consiliului judicios a mijloacelor mecani­ cu conducerile I.M.A. trebuie
ploatore fi funcţionează per- | Uniunii Naţionale a Coopera­ ce din dotare si a celor pro­ sâ examineze baza materială In vederea asigurării creş­ Beriu, Vata, Nâdăştia, Dobra
I feet terii producţiei de iarbă pe şl altele. Avind în vedere câ
(CONTINUĂRI IN PAO. a Ie ) tivelor Agricole de Producţie prietate a unităţilor coopera­ existentă la secţia de mecani­
din decembrie 196!) un loc im­ tiste. Pentru executarea lu­ zare şi cooperative, stabilind păşunile aflate in adminis­ pe seama fiecărui kg de sub?
portant îl ocupă măsurile me­ crărilor în fermele speciali­ completările necesare de spa­ traţia consiliilor populare, din stanţă activă se obţine un spor
nite să asigure ridicarea pe o zate, .în cadrul secţiilor de ţii pentru ateliere, dotarea cu care o mare parte se găsesc de 40-60 kg iarbă, reiese câ
treaptă calitativ superioară a mecanizare sc vor constitui utilaje, dispozitive şi forţa de în folosinţa cooperativelor agri­ producţia medie de mosâ ver­
relaţiilor între cooperativa a- grupe de tractoare şi maşini muncă calificată corespunză­ cole, se prevede co în acest de pe păşunile unde se vor ad­
gricolâ şi secţia de mecani­ agricole specifice profilului toare In atribuţiile secţiilor an sâ tie executate o serie dc ministra îngrăşăminte chimice
zare Astfel. în scopul de a fiecărei ferme. de mecanizare intră, dc ase­ lucrări agrotehnice a căror va­ vo ajunge la 12-14 tone pe
acorda un sprijin mai sub­ O măsură importantă pe menea. exploatarea şî între­ loare depăşeşte 3 milioane lei. hectar. Pentru valorificarea sur­
stanţial cooperativelor agrico­ ţinerea utilajelor de irigat n- Un Ioc de seamă in com­ plusului de iarbă ce nu va pu­
linia îmbunătăţirii activităţii
le si a contribui mai din plin flate in proprietatea coopera­ plexul de măsuri stabilite in tea fi consumat de animale în»
economice a I.M.A. şi a orga­
la sporirea producţiei agrico­ nizării secţiilor de mecaniza­ tivelor agricole Pe baza pro­ acest scop îl ocupă aplicarea Ir-un ciclu de pâşunot, s-ou
le. s-a stabilit on întreprinde­ re este cea privind revizuirea gramului de acţiune întocmit, îngrăşămintelor chimice pe o primit 5 motocositori cu aju­
rile pentru mecanizarea agri­ pînâ la sfîrsitul anului 1070 suprafaţă de 5 000 hectare pe torul cărora se va strînge în­
modului dc dotare cu utilaje­
culturii sâ organizeze, pînâ la le necesare. .Stabilirea nece­ se va asigura întreaga dotare păşunile Ploştina, Subcetate, treaga producţie de furaje.
începutul campaniei de primă­ sarului de tractoare şi maşini necesară si forţa de muncă ca­
vară. secţii dc mecanizare lificată, în acest scop rcdeschi-
pe grupe permanente de trac­
constituite din grupe perma­ zîndu-se cursuri de calificare
toare se va face pînâ la data
nente de tractoare pentru fie­ de 25 ianuarie ac., avînd in la locul de muncă în I.M.A.
care cooperativă agricolă. A- vedere volumul si perioada în meseriile de sudori, electri­
ccste secţii au în răspundere, cieni. fierari, lîmplari etr
optimă de executare a lucră­
pe lîngâ executarea unui vo­ rilor mecanizate solicitaţi', Secţia dc mecanizare, ea u­
lum sporit de lucrări mecani­ precum şi necesitatea de ,a se n il a te de bază a I M. A.. îşi
zate in producţia vegetală si asigura realizarea încârrălurii
zootehnie, realizarea contra prevăzute pe fiecare maşină Ing. ANTONIE lUGA
cost a tuturor lucrărilor me­ Tntrucit secţia dc mecanizare director adjunct al Direcţiei
canizate ce se vor efectua în constituită ca sector mecanic agricole judeţene
cooperativele agricole.
In atelierul I.M.A, Haţeg se lucrează intens la pregătirea utilajelor ce se vor folosi al C A P va trebui sâ execu­
in campania agricolă de primăvară. In fotografie vâ prezentăm un aspect din timpul verifică­ Se creează astfel condiţii ea te o gamă dargâ si diversifica­
rii instalaţiei hidraulice a tractoarelor. , secţia de mecanizare sâ se or­ tă de lucrări mecanice de care m s m m n
ganizeze ca sector mecanic au nevoie cooperativele, pînâ )a
AVANPOSTUL OCROTIRII SANATAflI — CIRCUMSCRIPŢIA
SANITARA — RĂSPUNDE MENIRII SALE?
' In reţeaua de ocrotire a să­ (condiţii de mediu, de viaţă, şani — s-a instalat în ultima leanţele, te ajută in munca de In cazurile de îmbolnăviri au populaţiei In sălile de aştep­
nătăţii. circumscripţia sanita­ de educaţie sanitară, igienă perioadă o atmosferă cores­ zi cu zi De fapt. fără liantul adus medicului pediatru Vio­ tare nu există decît în mică
ră — din mediul urban sau etc.). punzătoare de lucru, iar înca­ acesta care este apropierea şi rica Munteanu respect şi pre­ măsură anumite broşuri pe
din ccl sâlesc — reprezintă In seama lucrătorilor cir­ drarea cu medici este bună. încrederea reciprocă, pacienţi- ţuire din partea oamenilor. teme medicale sanitare. dc
un nucleu important de bază, cumscripţiei sanitare se află mai ales la circumscripţiile modic, munca acestuia din ur­ $i are o circumscripţie foarte combatere şi prevenire a u­
cu un rol decisiv. Menirea ei şi unităţile comerciale din te­ sanitare pentru adulţi. La ce­ mă nu se poale desfăşura — grea, întinsă, care solicită ba­ nor boli, tratarea acestora etc.
este de a recepţiona şi răs­ ritoriu) arondat. urmărirea le care n-au medic acoperim a încheiat medicul ..şef. terea drumurilor de munte a­ Prezenţ,i lor ar face şi tim­
punde cea dinţii semnalelor morbidităţii, îndeosebi a celei cerinţele trimiţind medici cu Am vizitat cîteva circum­ proape zilnic. Cuvinte fru­ pul de aşteptare mai scurt.
pe care Ic; emil pacienţii din infantile. Fiecare bolnav, îna­ program dirijat. scripţii sanitare din Petro­ moase am auzit din parte«: — Medicul pediatru de cir­
leriionul ei de cuprindere. inte de a ajunge la policlini­ multor pacienţi şi la adresa cumscripţie trebuie să fie
Profilul de unilnte sanitară că ori la spital, trece pe la medicilor de circumscripţie Ig­ prietenul cel mai apropiat al
ambulatorie a circumscripţiei circumscripţia sanitară. De iena Suciu, circa 4 — copii mamei şi copilului — ne spu­
medicale, cu alribuţii multi­ aici se face trierea pacienţi­ Anchetă la Petroşani si Vaier Boteanu. circa 3 — a­ nea modicul Dorina Calrinoiu.
ple şi diverse, face sâ i se lor. dirijarea lor spre unită­ i i dulţi şi alţii. In schimb despre dc la circa 5 — copii, din Hu­
acorde o însemnătate deosebi­ ţile spitaliceşti, specialişti etc. Florica Telbisz, circa 5 — co­ nedoara, care lucrează numai
tă Medicul dc circumscripţie, De felul cum se face această Hunedoara pii. mamele nu pot vorbi fru aici de peste 0 ani Chiar in
atunci cînd işi desfăşoară ac­ dirijare depinde în mare mă­ mos. Aceasta deoarece medi ca2ul unui copil perfect sănă­
tivitatea şi munca sa cu ab­ sură, eficienţa muncii medici­ cui le repede, se poartă urit tos. este imposibil ca în rci
negaţie şi spirit de răspunde­ lor specialişti din spitale §i Activitatea medicului de şani, am stat de vorbă cu cu ele şt cu copiii, nu respec­ 15 ani eît se află în evidenta
re, devine medicul de familie policlinici, aglomerarea sau circumscripţie nu este uşoa­ oameni care ieşeau sau aştep­ tă orarul de consultaţii, nu di­ noastră să nu treacă pe la
al tuturor familiilor din teri­ ncaglomcrarea acestora, pur­ ră. dar e frumoasă Ajungi sâ tau sâ intre la medic. Despre rijează corect si nu controlea­ noi. sâ nu ne cunoaştem. De
toriu) său dc acţiune. Rolul tarea bolnavilor pe drumuri cunoşti foarte mulţi oameni, medicul Viorica Munteanu. do ză activitatea cadrelor sani­ fapt. în primii ani de viaţă
său, al personalului sanitar prin acele nesfirşite aminâri. sâ organizezi cu ei tot felul la circumscripţia sanitară nr tare, mai ales a celor de te­ dezvoltarea copilului depinde
din circumscripţie este, îndeo­ cu toate necazurile şi neplăce­ de acţiuni, toate îndreptate 1. copii, mamele au numai cu­ ren.
sebi. de a acţiona cu fermita­ rile pe care le provoacă aces­ spre acea ţintă care înseamnă vinte de laudă. Felul cum se Ceea cc imputăm activităţii
te pe linia prevenirii îmbolnă­ tea omului bolnav, suferind îngrijirea si păstrarea sănă­ ocupă dc sănătatea micuţilor personalului medical de la GH. I. NEGREA U.M.M.R. Simeria. In secţia de cazangerie echipa condusă
virilor. de a se ocupa cu toa­ — ba circumscripţiile noas­ tăţii oamenilor. La rîndul lor pacienţi. îndrumările pc care circumscripţiile sanitare din de Vi orei Buda execută remedierile unui cazan de locomotivă
tă atenţia şi responsabilitate.! tre sanitare — ne-a declarai oamenii ic cunosc şi te apre­ le dă mamelor, • urmărirea cu Petroşani cslo slabul interes prin aplicarea armăturilor metalice.
de problemele profilaxiei ac­ medicul Ion Samorlâ. medicul ciază. vin cu încredere la ti­ perseverenţă a dezvoltării co­ pe care-l manifestă pentru în­ (CONTINUAM IN PAO. a 1 a| Foto : V. ONOIU
tive (vaccinări etc) şi* pasive şef al Policlinicii din Pclro- ne, îţi spun necazurile şi do- piilor, intervenţiile calificate tărirea educaţiei sanitare a