Page 46 - Drumul_socialismului_1970_01

PAC. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBAíA 17 IANUARIE 1970

Poşta
In vo itul program de em ancipare naţionala a rom ânilor transilvă­
neni, votat prin marele plebiscit de Io 0 lo j, cu p rile ju i adunării popu­
lare din J/15 mol 1848, erou cuprinse j i unele denderate de inolm are,
prin cultura, de ridicare continuă o nivelului de civilizaţie, prin puterea literară
s p m tu a lito tii rom ănejti. Acest deziderat i o dovedit, după an.i revolu­
ţie i. poate cea mai favorabilă cale de lupta pentru drepturi sociale |l
naţionale, in c o n d iţiile regim ului austriac înn o ura t după 1846 „C im p u l Gabticl Macaric — Hu-
n e ilii|it y veţnic roditor ol c u ltu rii-, de care pomenea A. Birseonu mol
tirziu, s-o dovedit a il in etapo post revoluţionară singurul cîmp de mo- LITERATURA nedoata : Să zicem că sîn-
niieslare o energiei noa itro naţlonole. tcţi simbolist prin influen­
Ca o revenoicaro de c â p â lil, Io ordineo zii ci. ero crearea unei ,,unl« ţă. dar atit dc precaro sînt
versitoţi romănoyti . cu m enireo do „ a lega pe tootă romonlmeo intr-un À R Í A
corp litera r . la e e o aceasta s-a am plificai, cerinau-se ¿1 o „to c le to le căderile gtndirii <lv. poe­
literara . sau chior o „o cod e m io". care să cuprindă un cîmp de octl- tice. incit trice nuanţare
vítate culturólo mai lorg. capabil să perm ită ceschidereo unor perspec* devine inutilă. E dc prefe­
Uve coiespum ătoaro necesităţilor spti.tuale ale tim pului. Ourind aproope
un deceniu, h â m in tă rile în juru l acestei idei ou cuprins e llto cârtura- X W M A * * - rat să eliminaţi retorica
m or ţ i paiitlcr om lor transllvoneni. Cei moi octivi dintre ei pa acest abstractă şi filozofardă şi
tărim au »ost Aviom lancu, Andrei Şoguna. Aion Florión. Aliente Sever,
Slm icn B ărnuţiu, lim o te i C iparlu, George b a riţiu . Io n Moiorescu, August să exprimaţi etnduri şi fap­
lre b o n lu lourron. M olse N icooră, dr. io n M lholy ¿< m ulţi a lţiI. te apropiate, proprii unui
O iscuţiile aprinse yi (răm intările că rturarilor transilvăneni au dat noj- elev din clasa a Xl-a. Cu
tere unor demersuri o ticio le către guvernotoiul I lonsilvoniel. A llte l, la
începutul deceniului ¿opte al secolului trecut, cind Curtea din Viono. do- alte cuvinte, reveniţi cu
torito unor co n d iţii politice nefavorabile, so vede nevoită a acorda anu­ picioarele pc pămînt.
mite concesii p olitice ţi culturale burgheziei rom ónejti din Transilvania, Isac Emy — D eva: Apre­
după moi multe refuzuri, se aprobă, io 2J octombne.4 noiem brie 1861.
Intrinţorea A socioţiunji transilvănene pentru literatura romană ¿1 cultura ciem sentimentele dv. pen­
poporului romăn, cunoscută sub denum irea prescurtată de ,,A stro '. tru marele Eminescu. dar
Dacá pe tárlm ul culturol, regim ul lib e ral hobsburgic, iar după 1867 ceea ce aţi aşternut pe hir-
cel ol dualism ului austro-ungar. s-au văzut nevoite să acorde unele con»
cesii populoţioi rom ăneţii om Tronulvonio, yi dacă lupta p olitică o bur­ 1îe nu aduce a odă. Ver­
gheziei romane se ducea in condiţii de e vasilogolilaie, nu înseamnă că sificarea greoaie, absenţa
activitatea m ultîloterolă d eifă yu ială de ..Astro* In dom am ul culturii nu Simpozion „Eminescu“ ritmului, deşi îl căutaţi
este legată organic, prin m ii de fire, de deziderotele p o litic ii noţlonolo
m llltonte ale rom ânilor transilvăneni. A ţa cum spunea T. C ipariu, ea a „TOT MAI CITESC disperată, transcrierea cu
to ii încă de la început „...u n rozlm n aţio n a lită ţii române. Plăm ădită La Casa de cultură din Petroşani, a avut loc greşeli dovedccr că sinteţi
fntr-un tim p de opărorc politică, cind popoarele aruncate la pâm int de la început de drum.
putereo baionetelor linjeou sub dom nio unui ebsolutism aspru, dar deo­ un simpozion dedicat maretui „Eminescu — lucea­
potrivă pentru to ţi In asprim eo sa, ea vesleo zorile unor u le moi se­ fărul poeziei româneşti", dc la a cărui naştere sc George Aîbeanu Martin
nine, visate ţi dorite de viguroasa generaţiunc dm anul 1048. Orice mo* împlinesc 120 de ani. — Hunedoara: Apreciem
nifestore p olitică fiind pe atunci im piedlcotă, energia naţianolâ iţ i caută Despre „Sentimentul patriotic in lirica emines­ dorinţa dv. de a încerca
Si-|i odă o lt cim p de acţluno, un cîmp neted }l mal mănos : cim pul MÀIASTRA-TI CARTE..."
n e jilrs il yl vecinie ol c u ltu rii*. ciană", „Poezia socială" şi .Viaţa şi activitatea saM mereu să scrieţi poezie. Nu
Roolizareo scopului principol o l Asoeioţiunll o fo n urm ărită prin au vorbit tovarăşii Petru Stoican. directorul Teatru­ ne îndoim că pină )a urmă
m ultiple lorme, m ijloace ţi in s titu ţii. pnntr-o vastă activitote m onilestotă lui de stat „Valea Jiului" din Petroşani, prof. Marin veţi izbuti. Deocamdată aş­
pe d iferite plonuri, cuprinzind : studii ţi cercetări, conferinţe }l prelegeri Verzan şl Cornel Hogman. preşedintele Comitetului
populare, înfiinţarea de biblioteci publice ţl ycoll ţărăneşti, osoclaţii teptăm lămuriri la ultimul
agricole, cooperative ţi bănci populare, muzee, expoziţii fi monumente Recitind — a cita oară ? — versurile emi­ municipal pentru cultură şi artă Petroşani. plic pentru că n-am izbutit
com em orolive. o cliviio te a e d ito ria lă |i ră ip în d irea p u b lic a ţiilo r sole. dez- In încheiere, actorii Teatrului de stat „Valea Jiu­ sâ deducem prea multe din
voltoreo m iţcă rli o n litic c , organizoreo de festivaluri, organizarea tinere­ nesciene, inegalabile in profunzime şl farmec, lui" au recitat din opera poetului.
tu lu i. sprijinirea in s tituţiilo r şcolare, acţiuni pentru ocrotirea fom iliei yi desluşim de fiecare dată noi sensuri şi fru­ aluziile dv.
copilu lu i, igiena publicó etc.
museţi. Din colecţia de „postume“, vă oferim
Lo început „A s tro " s-o orientat în special spre o concentrare o for­ in cele ce urmează trei ipostaze definind fa­ ‘Privesc oraşul
ţelor intelectuale răzleţite, urm ărind gruparea acestoro şi creareo unor
m ijloace pantru a dezvolta ţi propaga a activitote stilnţlficâ-H leroră. Un ţete mai puţin cunoscute ale marelui creator,
moment iniem nat al începutului a c tiv ită ţii sale il constituie cea de a
doua adunare generală din 186?, cind, printre a ltele , se dezbat problo-
melo ortografiei $1 u nific ă rii lorm elor grom otlcole ale lim b ii, exact ace­ D E B U T
leaşi problem e care moi tirziu devin activitatea de început a Academiei
Romăne. precum |! Itotărîrea în fiin ţă rii, după m odelul societăţilor ocade- - / urnicar
mice. a Vai secţiuni ş tiin ţifice : filologică, istorică }i o ştiinţelor natu­
rale.
Problema cu ltivă rii yl vorbirii lim b ii naţionale ocupă in codrul pro­
gram ului „A s tre i" un loc de frunte, care in voacul trecut devenise prin ­ Zbor Reîntoarcere
cipalul obiectiv ol întregii mişcări naţlonole din cele trei ţă ri româneşti
G B ariţiu. T. C iporiu, G avril M untean, viito ri membri ardeleni al Socie­ Privesc oraşul - furnicar —
tă ţii Acedem ice de Io Bucureşti. A ndrei Şoguno. Ion Puţcarlu |i a lţii,
ao fost anim atorii tuturor d iscu ţiilo r ce s-au purtat in dom eniul filo lo g ie i, Cu oameni mulţi şi muri bizari. In urma viselor noastre. Pămintul primeşte sărutarea zăpezii.
lim b ii yi Istoriei. In cuvinlorea de deschidere a celei de a doua adunări Pe strade lungi cu multe boiţi, nopţile Terrei sărutarea pustiului.
generale. Andrei Şaguna, preşedintele A soeioţiunll. spunea : „n u este Vor râmîne In zare coboară
un román, córele să nu ylle că (ără lim bă si cultură nu se poale ţine Cu cîte-un chip l-a stradei colţ. culorile amurgului înroşite;
p o ţi «goli cu alte popoare civilizóte. Convingerea acaoslo nu este nici limpezi,
o ivfre nouă fi nici se poate alirm o că spiritul secolului nostru or fl Şi trec foind, rîzind, vorbind, pustii... îmi voi sădi sufletul
d eţte p to t In naţiuneo noastră, cl... convicţiunea aceasta este erezîtâ de Mulţime de-oameni paşi grăbind, Iar noi între culori.
la p ă rin ţii n o |trl...*. vom pleca Va creşte singuratic ca un pom.
In codrul preocupărilor care au lăcut obiectul dezbaterilor celei de Dar numai p-ici şi pe colea
o doua adunări generale o Astrei". T. C iporiu orală necesitatea olcă- Merge unul de-n-nletelea, in zbor acolo.
tu irll unei b ib lio teci vechi, care să cuprindă că rţi manuscrise pină la spre alte stele. pe nesfirşitul alb
1700, acestea constituind tezaurul lim bii româneşti. Iivc o ie le din co*e ,,tă Cu ochii-n cer, pe şuierate, căutind luceferi inălţindu-se spre cer...
se extrogâ tot ce pare demn fi opt spre îndreptarea lim b ii româneşti* roditori.
pentru că — spune el - lim bo românească, cu cil ara mai veche cu a tit Jiindu-şi mînile la spate. Iar cind va însera,
fără îndoială era mei oproape de tintino e i...*. Astfel. In liln ţo re a B ib lio ­ S-aude clopot râsunînd, Acolo, vom semăna stelele albastre vor sfîşia amurgit*
tecii Centróle a A socioţium i „A stro " din Sibiu devine o reolitote yl se iubirile pămintului. şi sufletul meu
Cu prapuri, cruci, icoani, viind, iubiri neîmplinite. se va întoarce
Preoţii lin şi în veşminte Şi nopţile acelea virgine in mine
Cîntind a cărţilor cuvinte. vor fi fulgerate dintre pămînturi.
pentru prima oară,
In urmă vin ca-ntr-un prohod <le ginduri, de vise. i
A S T R A Tineri, femei, copii, norod ; de patimi şi dor. 1. AURELIAN ATANASESCU
Dar nu-i prohod — sfinţire de-apâ,
Pe uliţi lumea sâ nu-ncapâ ;
Se scurg încet — tarra bumbum — Prezente editoriale hunedorene
Ostaşii vin în marş acum,
leagăn şi imbold al Naintea lor tambur-major,
Voinic el calcă din picior
Şi tobe tare-n tact ei bat Traducătorul de mare rafi­
mişcării sociale, Şi paşii sună apăsat; Tagore, (.Grădinarul" a apărut
Rabindranath
nament al lui
Lucesc şi armele în şir,
Frumos stindarde se deşir ; în 19(31) şi autorul volumului IV MART ¡NOV
de versuri „Cercul de
aur"
politice şi culturale Cărţile Ei trec mereu — tarra bumbum — (1960), este prezent din nou In u
Şi dup-un colţ dispar acum...
librării cu cartea de
poeme
„Ca să iii stea*. O primă re­
marcă ce se cuvine acestui vo­
Rotund şi duîce de copil,
din Transilvania O fată trece c-un profil lum este aceea că cl reprezin­ CA SA FII STEA
ii
Un cine fuge spâriet,
Shakespeare I adesea te gîndesc cu jale, Şuier-un lotru de băiet, tă In evoluţia ^Jui Iv Martino-
vici o semnificativă
treaptă
secolului trecut Prieten blind al sufletului meu ; Intr-o râspîntie uzată către sfera superioară a lirei
Izvorul plin al cînturilor tale
de calitate. Frumuseţea
şl
Şi-ntinde-un orb mina uscată.
tmi sare-n gînd le repet mereu. Hamalul trece încărcat, profunzimea acestei poezii se conştiinţă nu într-un mozaic ceasul acesta de cumpănă", p.
Atit de crud e;ti tu, ş-atît de moale, Şi orologiile bat -> dezvăluie numai la o lectură de metafore, ci într-un orga­ 18). Este Interesant de urmărit
viaţă
nism metaforic, cu o
Furtunâ-i azi ş\ linu-i glasul tâu ; foarte atentă, recomandîn- in volum experimentul substi­
înscrie ea o reohzore o acesteia, ovind un rol e ovirjitor pentru realiza­ Dar nimeni mai nu le-ascultă du-sc prin două caracteristici lăuntrică proprie. Examinind
rea progrom ulul de cercetare ştiinţifică în diverse dom enii care intere­ Ca Dumnezeu te-arâţi in mii de fe(e stratul ideatic al poemelor, tuirii emoţiei inconştiente cvi
sau viaţa romăneoscă. In calitatea so de vicepreşedinte ol Asocioţium i De vorbă multă, lume multă. pregnante, in cazul fiecărui una intelectuală, culminată Iti)
fi ctitor al B ibliotecii Centrale din Sibiu. 1. C iporiu Intervine in anul Şi-nveţi ce-un ev nu poate sâ te-nveţe. poem. O caracteristică este a­ vom observa că Iv Martino-
1862 la guvernul din Vlena pentru o o b|ln c deplm o libertóte pentru impor­ De-aş fi trăit etnd tu trăiai, pe tine bandonarea seducţiei melodi­ vîci îi asigură un loc de prim­ formulări abstracte. In aceste
tul de că rţi româneşti din Principatele Romane yi de oriunde, in tolosul plan în structura poeziei. Fluc­ cazuri poeziile devin suiri din
b ib lio tecii „ca re să lie cil id* poale mai com pletă de cărţi româneşti*. Te-aş fî iubit atit - cît te iubesc ? ce. comunicarea poetică reali- străfundurile zonelor abisale
A ctivitatea de cercetoie ştiinţifică m ultîloterolă pe care fi a propus-o O din şi poetul zîndu-se prin intermediul rit­ tuaţiile capricioase ale corn-
„A stro * s-o desfăfurot intr-un cod'u o rga n iio t, bozot pentru primo oarâ Căci tot ce simt, de este râu sau bine, mului infinit mai consistent al bustiunii interioare sînt sub­ spre sferele* raţiunii, în care
pe un program de orientare In d iferite le dom enii ale ştiinţelor, cu lturii, — Destul că simt — tot fie-ţi mulţumesc. nu mai persistă amalgamul
v io ţii economice yl sociole. care priveau întreaga naţiune română. Progro- ideaticii mai mature. Cealaltă ordonate unei discipline se­
mul, care urma să constituie bazo a ctiv ită ţii secţiunilor ştiinţifice , a (ost Tu mi-ai deschis a ochilor lumine, este impunerea foarte concre­ vere — de fapt un filtru în­ copleşitor al sentimentelor
prezentat adunării generale încă in 1862 de către G. B ariţiu. el sinteti- (FRAGMENT) tă a conceptului dc poezie-me- dreptat spre punctele certe primare, cl se metamorfozează
zind yi concretizând prob'em ele care frăm îniau intelectualitatea romă M-ai învăţat ca lumea s-o citesc, în ipostaze decantate, conclu­
neoscă in vederea dezvoltării cu lturii naţionale. Om varietatea acestui Greşind cu tine chiar, iubesc greşeala : Ei cer sâ cint... durerea mea adincâ taforă. In această ordine dc ale împlinirii : „Cristale, în
program m erită să m enţionăm cercetările in dom eniul invâţâm întului. isto­ idei. poezia ca metaforă uni­ suprafeţe răsfrînte, / focar al sive. nemaipâstrînd conturul
riog ra fie i, economiei, otnogroiiei, sociologiei, folclorului. osiqiicI i. m edi­ Şi-aduc cu tine mi-este toatâ fala. S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe, tară este nonpasibilă divizării tuturor liniilor spre care / con­ vibrant al momentului declan­
cine! etc. Progromul oglm deyle o înţelegere superioară o coordonatelor Cu tine da... Câci eu am trei izvoarâ şator Faptul, care în prepon­
de cercetare m etodologică, bazate pe crite rii obiectiv ţtiln ţific e ......... să Dulci ca lumina lunei primăvara pe unităţi simbolice De aici verg imaginile obişnuite ale
se aleagâ — spunea G. B o riţlu , referitor la editarea com pendiului de is­ Din care toatâ mintea mi-o culeg ; Intr-o grădină din Italia. rezultă senzaţia de densitate lucrurilor. / în care îşi află derenţa cazurilor este o virtu­
terie af Transilvaniei - (in im ile istorice cu toată preltncioasa critică, să a poeziilor: „Ca lacov cu în­ sens definitiv zbaterea“ („Lau­ te cu valenţe artistice forte,
nu cruţe si să nu ţină nici o porte". Cu-a ta zimbire, dulce, lină, clară Sâ fac cu poezia mea cea dulce ^ alunecă uneori spre uscâţinte
In 1900 toate secţiunile jtr m ţl fice ale „A stre i* se reorganlzeoză. A lumii visuri eu ca flori le leg ; Damele sâ suspine, ce frumoase gerul m-am luptat“ (p. 20). dă seminţei*, p fi.).
Noul regulam ent al ocestor secţiuni prevede lărgirea lor la cmc!, luînd ..Eram o presimţire abia' (p. Această cumpătare în faţa predomîntnd signifianţa eifni-
fiin ţă inca două secţiuni — ¿coloră yi economică. Mai am pe-un înţelept... cu-acela iară Pot fi pentru oricine. Pentru mine. r>0) şi prin excelentă ..Arborele lumii s| In faţa ipostazei sa­ 1 ui. anîhilînd parţial sau chiar
A ctivitatea de cercetare ¿ lim ţifică desfăyuiată în codrul secţiunilor Problema morţii lumii o dezleg ; total posibilitatea comunicării
„A stre i* s-a concretizat in editorea o numeroase lucrări, printre care Nu. Şi juni nâtingi cu ţigarete-n gură, omenirii" (p. 71), din care ci­ le. răsfrînte în oglinzile eu-
am intim ; „P ă rţi alese dm iito rio fio niilvo n le>* de G. B ariţiu, lucrore Ş-apoi mai am cu totul pentru mine Frizaţi, cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinţi tez : ,.(.„) rotirea IndC|>ârtate- lui însetat de linişte, conferă afective dintre lector şi poet :
fundam entală pentru istO'io modernă a Transilvaniei, „D o te istorice pri- lor stele / gravitează solemn versurilor o gravitate calmă „Confruntare patetică de sen­
vitoore Io fa m iliile romăne* de ton Cavaler de Puycoriu, „P ovesti"*de Ion Un alt maestru, care viu mă ţine... Sâ reciteze versuri de-ale mele suri / de planuri, dc înţele­
Pop Retegonul, „D icţio n a ru l num irilor dc lo c a lită ţi" de Silvestru M oldo­ Dar despre-acela, ah, nici vorbă nu e In Jurul Marelui Arbore — / Iată un exemplu In acest
van ¿i N icoioe Togon, „C ronico notarului anonim al regelui Bello*, tra ­ Spre-a coperi cu-espresia adincâ frunzele umplu cu muzica lor sens: ,.Au cîntat cucoşil. suri — / clipă destrămată ca
ducere de M. Beyan. „R om ânii dm Transponía la 1773" de N. Togon, El e modest şi totuşi foarte mare. Unei simţiri adevărate — nişte mofturi. S-apropie ziua / Cu ochii ro­ un balon de săpun, / idee
„H ig ie n a co p ilu lu i" de $. Stoica yi multe ohele. / spatii ce încă n-au cunoscut
A lături de alte realizări. ¿I pe lingă celelalte p ub lica ţii editate de Sâ tacâ el, sâ doarmâ ori să-mi spuie Mai bine-aş smulge sufletul din mine, vibraţia eînteeului. / Prin tunzi de albastru / priveşte metamorfozată in cărbune / şi
G. B ariţiu - „G a ze ta de Transilvania*. „F o a ie pentru minte, inimă ¿I La nebunii - tot înţelept îmi pare. Aş stoarce cu o mină crudă, rece «“rengile. înalte antene / ne­ desprinderea uscatului de ape. tăciune*1 („Chirurgie", p. 58).
lite ra tu ră '. „O b se rvoto rlu l*. ori de prestigioasele reviste „F a m ilia *. „L u ­ / Se aleg drumurile, şi zodiile Pentru volum e totuşi edifi­
ceafărul" yi ziarul „T rib un a " — „A stro * scoate revista „Tronsiivania*, care Şi vezi, pe-acesta nu-l spun nimânuie. Tot focul sînt din el, ca in scinteie tulburat ascultă lauda zilei de
prin coloanele sale reflecta o luptâ neîntreruptă a - mosolor pentru «mon- Nici el nu vrea sâ-l ştie orişicare, mîine“. se aleg. / Prin iarba-naltâ î- catoare reuşita experimentului;
dpo re o politică, economică sl culturală, oducind a serioasă contribuţie Sâ se risipe, pin* se va-njosi „Arborele omenirii* este. de necatâ în rouă / treci fără rczultînd poeme de o mare
la cristolizoreo conştiinţei naţionale romăneyti, ea fiind pentru popor Câci ef vrea numai să-mi adoarmâ-n braţâ Sâ animeze pe deşerţi şi răi. sensibilitate, oferind posibili­
ceea ce „ o fost Gozelo Transilvaniei pentru cei lum in aţi*. O largă ră i- altminteri, un foarte grăitor teamă, desculţă / Opreşte-te
pîndire o ovut colecţia „B ib lio te ca poporală", editată de „A stro * In Şi decît tine mult mai mult mâ-nvaţă I exemplu în sensul că lumea din cind în cind / $i ia aminte tatea contemplării şl comuni­
zeci de mll de exem ploie. pină Io prim ul război m ondial, cu menirea se transmite în conştiinţa li­ la tot ce cuvîntâ / în ceasul unii eu resursele,emoţionale,
de a introduce In casele ţărăneşti o lectură folositoare, de o răspunde la aceeaşi frecvenţă eu a poe­
celor mal sim ţite trebuinţe ala populoţlel să te iti, de o dezvolta gustul ricului sub forma unor Impre­ acesta de cumpănă / cînd us­
de literatură al ţără n im ii. Incepind din 1910. „B ib lio te ca poporală* a sii. transfigurate de aceeaşi catul se alege de ape*. („In tului. Un admirabil exemplu
căpătat un carocter de publicoţie periodică, cu a p a riţie regulóte, de zece este în acest sens poezia
broyurl pe an. Aceasto cuprm deo statuii economice ¿i gospodăreşti, sfa­ „Moartea meşterului* (o PQ)
turi m edicale, problem e de ¿fiinţă pe înţelesul maselor, subiecte din Ij-
toria poporului nostru, literatură, beletristică etc. De asemenea, „A stro " „In fapt de ziuă s-n pelrccuî
o editat „B ibliote ca tin ere lu lu i*, care se odresa în special tineretului / Soarele nu urcase parcă din
¿color, râspunzind p a rtic u la rită ţilo r de virstâ ale acestuia Repertoriul premierelor a­ mosferei specifice romanului O mare actriţă engleză, una nid o interesantă poveste de tipic de casă. deşi cam lung lut / prigoriile nu zvîcniscrâ
De rem orcat este lop tu l că lam atica cuprinsătoare o celor două nului cinematografic 1970 se F.stc un film de remarcabilă dintre cele mai reprezentative dragoste, „Jocul care ucide*
colecţii promovo în p aginile lor creoţlo lite ra ră ' de pe ombele versante anunţă foarte ojíümist. atH in ţinută artistică şi popularizare interprete ale cinematografu­ şi discursiv, care are insă me- spre cer / dîn pâmţntul auster.
ole CorpoţHor : „D espre începuturile neomului romanesc*. ..Poezii alese' de Sergio Oabbi după un ro­ rilul de n-l revela prestigios / Abia se alesese lumina din
de V. A lecio n drl. „Povestea vorbei* de A. Pono, „Fabule olese* de Tl- ceea ce priveşte existenţa ţi­ largă a unei opere literare lui modern este Rita Tushing­ man cunoscut al scriitorului pe actorul nostru Florin Pier­
chindool, Asachl, Deniei. „A m in tiri din co pilă rie * de I Creangă, ..P ulul’ nui mare număr de filme de „Valea păpuşilor“, o pro­ ham pe care am intîlnit-*> Roileau — Narcejac. In cele­ aoe / şi-n întuneric începuse
de Al. Brăleseu-Volneţti. „V e s tito rii" de M Sadoveanu, „O e lo iote* de calitate, unele distinse cu im­ ducţie americană de Mark anterior în filmele „Capcana" sic. ca cel mai valoros inter­ sâ sape. / ori poate nu era
Ion A glrblceanu etc., prin aceojto dovedind, co s< cu alto prilejuri ale lalte roluri principale se deta­ pret în compania alîtor nume nici noapte nici zi — / o floa­
istoriei neom ului nostru, că brîul C orpoţllor n o constituit o stavilă în portante premii la festivalu­ Robson. după un cunoscut şi „Gustul mierii* — acesta şează talentul autentic al tl- ilustre. în film mai joacă,
colea a firm ării com unităţii economice ¿I spirituole de pe ombele ver­ rile internaţionale, cit şi da­ roman cu acelaşi titlu, se an din urmă prilejuindu-i o crea­ nârului actor francez Pierre re neagră urca spre tîmplâ.
sante. nici in o doua |um ñtote o secolului al XlX-leo ¿I începutul celui sau mai bine spus. apar şi alţi sDre gură / astîmpâr în arsu­
torită unor înlîlr.iri, aşteptate cotează dc realitatea actuală ţie intr-adevăr remarcabilă. Vanck (pe care, din păcate,
de-al XX-leo. cîţiva actori români. Emanoil ră — / In ceaun numai funin­
Cele mal prielnice ocosil de manifestare le-ou constituit însă adu­ de multă vreme, cu o scrie de a lumii siocetacolelor de tea­ O revedem acum ca vedetă a încă nu l-am mai văzut pe e­ Peti*uţ. Ion Diehiscanu. Adela
nările generóle anuole ale „A stre i". core se ţlneou de flecare dotă In realizatori valoroşi ai cinema­ tru si cinema de pe Broadway unui film englez nu tocmai cranele noastre) şi strania pre­ Mârculescu. Mîrcea Angheles- gine şi fum / Şi luminare şi
altă localitate yl Io care luau porte reprezentanţi oi tuturor poturilor tografului modern, de actuali­ şi dc la Hollywood. In film nou (1963) şi nu cel mai ca­ tâmîie şl scrum — / pentru
sociole româneşti ; intelecruoli, meserioyl. ţă ra n i, com ercionţl etc., din în­ zenţă feminină a Elsei Marti- cu şi Fory Ettcrle care drum ? / Prin ochii lui /
treaga Tronsiivania »i cb-ar din celelalte provincii romănesti. Io multe tate. 0 In sfîrşit, avem şi o come­
oiem eneo a d u n ă ri1 se remorcă prerenţa unor conducători p o litici, dor mol Pină la o ocazie ulterioară, alergau peşti prelungi de aur.
ales reprezentanţi ai vie ţii euUurole yl personalităţi m oiconte • '« om- die. e adevărat prilejuită de o / 6âgeţl pe sub ape tulburi si
colo de C orpoţl. cum or fi M Emincicu. V. Alecsandti, Al. Odobescu, care sperăm că nu va întîrzia producţie D.EF A . dar ori­ plaur. / Meşterul a trebuit sâ
C. A. Roseiti. G. Sien, N. lonescu. Or Nonu |l a lţlf. Cu ocesto pnle- prea mult. sînto?n obligaţi să ECRANUL
luri. pe lingă conferinţele publice susţinute de către fruntaşii Intelec­ consemnăm în preocuparea cum, se cheamă că există şi o moară / ca sâ mă nasc cu
tu a li. se o rgo n iio u serbări populare cu producţii corale, dansuri, repre­ comedie Este vorba de „Iubi­ a doua oară*. Am citat aceas­
zentaţii teatrale, expoziţii economice etc., core antrenau ¿I m ob.lizou ma­ lunii curente doar producţii rea strict oprită“, o fabulaţie tă piesă fn întregime pentru a
sele. dind acestor cdunărl un carocter de odevotoie jco ll de educaţie aparţinînd stocului vechi de oareşeare. ee are totuşi meri­
filme, din anul trecut, printre ilustra performanţele estetire
n o ţlo n o lo ^ deoiel>„ prestigiu, a lă tu ri de altele, ia u bucuroi odunănla tul sâ nu se ia in serios şi mai pe care le poate realiza Iv
generale core s ou ţin ut In 1863 Io H aţeg, fn 1374 la Oevo ¿I m 10°« acestea fiind, din fericire, elte- ales. eâ ne aduce pe ecrane Martinoviei.
la Orăstle. Fără a ne opri asupro lungului ¿ir de adunen general« >• va interesante. î.Kolc chiar LUNII IANUARIE
s-ou ţin u t după 1 decem brie 1018. m enţionăm pe cea care o ovu loc toarte meritorii ea valoare ar­ cîteva actriţe simpatice în ro­ Un alt aspect, demn de reţi­
In 1924 la Cîmpent. unde. printre oiţele, s o adus eu p rile ju l centena­ luri atractive. Din echipa de nut. al poeziilor din acest vo­
rului nosteril Iul Avram loncu un omagiu morelui d np a ru t. m ougunn- tistică. Vom avea astfel cite- parasutiste frumoase le recu­ lum este acela că autorul lor
d J , • tot acum ,i cim itiru l de la Tabea, precum ¿I bustul yl placa come- va ecranizări prestigioase sau
onorabile, o înlilnire plăcută noaştem pe cunoscutele vede­ foloseşte construcţii foarte a­
" " " i S V i l‘,o S S r« .‘ b lliC ,o- OM.O.H.V, .1 o ,.r . U . « « . « i l l te germane Christel Boden­ propiate de proza poematică.
In mod firesc la o descentralizare o rgonltetoncă yl odm.msVotNo o cu marea actriţă engleză Rita este vorba despre înfăţişarea racteristic pentru originalita­ nclli. stein. Regina Rever şi Ange- Intorcîndu-mâ la o idee mai
cia lru n ll prin In flin ţo rso despărţăm intelor. dupo anul IMB. Aeatlao eu Tushingham. o comedie amu­ critică a feţei întunecoase care tea şi talentul său interpreta­ Din nou o ecranizare, de da­
p in d .a u un anum it număr de lo ca lită ţi grupate m jurul unul centru caracterizează viaţa publică şi tiv. „Ilăicţi in haine dc piele* lîka Waller. sus enunţată, in virtutea căreia
im norlant cu scopul „d e o servi de m ijloace, prin care so se pooto o zantă şi... nelipsitele pelicuie ta aceasta cu subiect istoric, Şi dacă le-aţi văzut pe toa­ „Ca sâ fii stea" este expresia
Z i " moi “ o. “ “ .p o l a io c io tiv o il. I * * - • « ' « •» ">»' cu T,ex Rarker — care par a particulară a vedetelor, despre de regizorul Sidney J Furie. foarte puţin fidel adevărului unei vir6te poetice mature,
M lM W M «u pOMiuF*. Prin d*apAxţămi«»a* » « e rg o ^s o t mal bjn# rmt, Prezenţa sa artistică. <*xpresi- te aceste filme comentate mai
fi inepuizabile demistificarea reversului me­ istoric, dar impresionant ca metafora ochilor rotunzi, în-
Filmul cel mai important daliei lucitoare a succesului viiatea şi marile sale posibili­ evocare a unei epoci îndepăr­ sus. dacă aţi văzut şi alte eî- toreîndu-se de mai multe ori,
teva reluări valoroase exis­
al lunii este „Fraţii Karama­ artistic şi publicităţii zgomo­ tăţi de comunicatibilitate tra­ tate şi tulburi, după un pojiU- tente. dîn fericire. în progra­ este fără îndoială, argumentul
zov". ecranizare prestigioasă toase. aduclnd în discuţie, sub versează totuşi spectaculos a- lar roman dc Felix Dahn.
Cn l ’ — »__ AsUel* ee lefl*A ■rga«»i«*e* Io marea lunii ianuarie, şi mai a­ acestor idei, designînd exis­
a cunoscutului regizor sovie­ o formă ceva mai atenuată, o ccst film. dedicat existenţei „Bătălia pentru Roma" aduce tenţa unei viziuni mai ample,
tic Ivan Pîriicv. după roma­ problemă socială majoră : a-' tineretului englez actual — cu in regia cunoscutului Teren­ veţi încă timp neconsumat, pu­ raportarea unui interior mai
teţi vedea,
răspunderea
pe
nul clasicului literaturii uni­ ceea a pericolului tot mai speranţele şi crizele sale su­ ce Young o echipă dc vedete rotunjit, integrat la cereul-mu-
pe ogo
vie
r - - are, m gradina de pom i, 5 5 ¿ » c ; , a « versale KM. Dostoievski. pro­ mare pe care-l reprezintă in fleteşti. conferindu-i şansa internaţionale: Orson Welles. dumneavoastră personală, şi mâ al universului.
careo economică yl culturólo o ţă ro n im ll. ducţie in trei scrii, distinsă în S.U.A consumul exorbitani succesului. Sylva Koscina. Laurence Har- cele două filme de aventuri cu „Ca sâ fii stea" este un vo­
Astro" o insistot yi pentru tro c le a Io lorme supenoore economice, de droguri. Piei-roşiî vopsite şi a c t o ^ Â -
cum or II creareo de cooperative de producţie, de desfacere »i consum, anul trecut cu premiul spe­ 11 vom revedea, de aseme­ wcy. Robert Hoffman. Mîche) ropeni deghizaţi, cum o fi! dar lum de o culoare distinctă în
tovărăşii pentru folosirea in comun a uneltelor agricole, pentru procu­ cial al juriului la Festivalul Distribuţia acestui film de nea, si pe marele actor fran­ Dunn. Honour Rlackman şi constelaţia lirică a acestui an,
rarea de săm inţă selecţionotă. îngrăşăm inte chim ice, altoi de pomi, cum­ internaţional dc la Moscova analiză realistă şi lucidă de­ cez de cinema Robert Hos­ Harrict Andersson. sâ fie, în straie orientale:
părarea de vite de rasă. societăţi de asigurări, reuniuni ele „Winnctou in Valea Morţii- şi pledînd pentru condiţia exis­
Prin Intreoao so activitote. Asocloţiuneo tronsilvoneono pentru lite ­ Ecranizarea lui Pîrîicv impre­ mascare a unor mituri fols'* sein. dc data aceasta fără nici O realizare artistică între „In împărăţia Leului de Ar- tenţială a poeziei moderne.
raturo română yl culturo poporului romăn a adus o contribuée de seama sionează prin vitalitatea trans­ este servită de o echipă de cu­ o Angelică, eonstatînd încă o mediocru şi onorabil, ea mul­ Faptul acesta poate ii luat in
la progresul soclol. politic yi cultural ol rom on.lor troniilvonen. »1 ol punerii cinematografice şi noscuţi interpreţi, printre rare dală marile sale resurse dra­ ginl" — două imolacabile şi
soclol.
întregi, ţă ri. înscriind o pagină de aur m lito r.o polm co y. culturalo o te din filmele realizate de stu­ inevitabile ^coproducţii R F.G., seamă, negat sau ignorat. Cert
întregi* ţă ri,
poporului nostru. prin forţa conflictului său menţionăm, alături de regre­ matice în rolul principal al u­ diourile de la Buftea In siste­ e că e! fiinţează robust şi vi­
Pfoi. ION FPAJILÄ dramatic, cxcclînd în inlro tata Sharon Taie. pe Barbara nui film straniu, eu implicaţii mul coproducţiilor şi colabo­ eu Lex Barker. Pierre Brice, vace, ceea ce este o circum­
directorul Filialii ju’f'tene specţia caracterelor eroilor săi Perkins, Pally Duke şt Paul psihologice şi suspensuri pu­ rărilor internaţionale. „Bătă­ Rik Battaglia., et company. stanţă obiectivă, independen­
a Arhivelor statului principali şi în evocarea at- Rurke. ternice. căruia nu-i lipseşte lia pentru Roma" este un film ION MIHU tă de oricare atitudine criti­
Hunedoara-Deva că
AL. COVACI