Page 49 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 49
Anul XXII p r o l e t a r i o i n t o a t e ŢÂRILE, U N IŢ I V Ă » Redacţia
Nr. 4677 şi administraţia
ziarului
Duminică
DEVA. st r. Ur. Petru Ci rom. nr. 15
18 ianuarie
telefoane: redactor şef - 11588; re
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1970 turd-sport şi probleme cetâteneşti -
72317 ; secţio scrisori, documentare şi
externe - 12317 ■ secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ? lelelon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16*24 - 1)585
D
IN D IC A T O R II P I A N U L U I D E S T A T
Artişti amatori
R E A LIZ A Ţ I IN T E G R A L $ 1 L A T E R M E N ! în deplasare
Ieri, formaţiile artistice
ale Casei de cultură din
Haţeg, în prima lor de
FIECARE KILOGRAM DE evoluat pe scena căminu TRANZACŢII COMERCIALE ;
plasare în acest an, ou
lui cultural din satul Ga
tranzacţiilor cn- ;
In urma
laţi. Programul a cuprins | mcrcialc încheiate dc diferi* i
A cintece populare interpre j te întreprinderi dc comerţ ;
METAL INCORPORAT IN tate de soliştii şi orches j exterior, recent au fost cx- :
tra de muzică populară,
j portatc în L'nitincii Sovietică ;
brigada artistică, instru
j tnscmnaic cantităţi dc maşini ;
mentişti etc., şi s-o bucu i şi utilaje, diferite metale, j
rat de un deosebit suc j produse petrolifere, produse ■
j ale industriei uşoare .şi alte- j
PIESE CU VALOARE ză Alexandru Chiriţă, in i Ic. In aceeaşi perioadă au so* j
ces.
După cum ne informea
j sit din U.R.S.S peste 220 000 >
structor la casa orăşe : tone dc minereu, diferite me- ■
j talc, cocs de furnal, cărbune, j
nească de cultură, azi, : apatită şi altele.
aceleaşi formaţii artistice
RIDICATA de amatori vor fi oaspeţii dc Întreprinderea „Industrial- ■
Un nou contract perfectat ;
locuitorilor din satul Unc.
export*' cu parteneri din U- ■
niunca Sovietică prevede im- j
portul unei nave dc pasageri j
fluviale cu aripi subacvatice ■
Economisirea metalului este anului 10C9 ne duce la con — Noi am cerut la serviciu! de tip „Komcta".
astăzi o problemă de strictă cluzia că metalul folosit în rle aprovizionare să ne* asigu Seri de iarnă
actualitate pentru întreaga e construcţia diferitelor utilaje re o ¿inumiiâ cantitate de fier NOU TIP DE FIRE
conomie naţională, pentru fie a înregistrat un drum nu prea vechi şarjabil. dar în cursul la sate PENTRU COVOARE
care întreprindere industrială. descendent Dacă In primele Linului trecut nu am primit
Această sarcină este sublima două trimestre ale anului con aproape de loc l)e asemenea, In cadrul manifestărilor : La Combinatul textil din i |
tă cu tărie în documentele sumul de metal pe 1 000 ele ne lipseşte cu desâv irşire pâ- Cisnădic a început fabricarea f
plenarei C C. al P C R din de lei producţie globală era în mintul de turnare pentru ne cultural-educative ale că unui nou tip de fire pentru :
cembrie anul trecut, in care medie de 0,124 tone. in ulti feroase Mai mult. nu dispu minelor culturale, ce se covoare, realizate din fibre ;
se arată că sînt necesare mă mul trimestru se înregistrea nem nici de cuploare cores organizează in timpul ier polipropilcnicc în amestec cu
suri pentru reducerea norme ză un indice de consum de punzătoare pentru topirea a nii, in satul Fiieş a fost
lor de consum de metal cu ti 0.143 tone. prezentată o conferinţă lină. Acest produs, obţinut i
cestora. cele folosite In pre pe baza unei tehnologii cla- ;
la suiâ în construcţia de ma Nu contestă nimeni faptul „Realităţi şi perspective
zent fiind depăşite de tehnica boratc do un colectiv dc in- j
şini si 13 la sută la lucrările că la unele produse fabricate hunedorene", susţinută
de construcţii. Desigur, aceste *e înregistrează economii de modernă. de loan Stanca, directo gineri din cadrul combina- j
(ului, conferă covoarelor un j
sarcini trebuie considerate ca metal Dar acestea în mare Cunoscmd argumentele res rul căminului cultural din colorit plăcut şi o durabili« :
minime. O deosebită atenţie parte sînt anihilate consu pective, s-ar crede eâ toate Boiţa, in laţa unui nu tate mai mare. Tot aici a in- j
va trebui acordată acţiunii de murile mari înrer de la deficienţele semnalate la pie meros auditoriu. ceput fabricarea covoarelor :
reproiectare a produselor rea alte produse. Asii la tre tufted, cu buclă, avînd caii- ;
lizate din metal revizuirii si nurile de roţi pentru funieu- sele turnate se dntoresc unor tăţi similare celor realizate ;
perfecţionării tehnologiilor de lare produse în anul trecut deficienţe care nu nu nimic Ingeniozitate prin tăierea smocurilor (bu- ;
fabricaţie s-a depăşit in medie consu Masă clclor).
Am urmărit zilele trecute în mul specific cu 9 kilograme. Ing. C. DUMITRU
cadrul Uzinei de utilaj mi De asemenea, Jn cărucioarele rotundă
nier Petroşani, modul cum n- de personal, la fiecare 23 tone i NOI UNITĂŢI DE SPALA-
de metal necesare confecţio Nu o dotă de-a lungul ani tate de 20 000 metri cubî. După de oxigen a fost odusă o
censlă cerinţă se reflectă în WFpO. ■ 1«) j TORIE-CURATATOR1E
nării lor, s-au pierdut cile lor, constructorii hunedoreni metode clasice, confecţionarea uriaşă ' „ruladă" de tobiâ din Recent, a avut loc la
consumurile dc metal In anul şi-au dovedit cu prisosinţa ta unui recipient de asemenea oţel de dimensiuni impresio Casa orăşenească de cul j
trecut, aici au fost introduse 300 kilograme. tură din Haţeg o „masă * In- 13 oraşe din ţară. prin
in procesul de fabricaţie Se pune întrebarea legiti lentul şi măiestria, elaborind proporţii impune îmbinarea pe nante : 100 metri lungime, 11 : tre care Piteşti, Hti/.ău. Deva,
mă : care sînt cauzele care soluţii constructive originale, şantier prin mii de metri de metri înălţime şi 50 tone greu rotundă" organizată de
13 5U0 tone de metal, din care i Slatina, Botoşani şi Tirgoviş-
ti 710 tone ou fost utilizate In au dus la înregistrarea unei al căror efect s-a răsfrînt bine sudură a sute de bucăţi de tate Desfăşurarea după forma Comisia judeţeană pentru i tc sînt în curs dc realizare
asemenea stări de fapt. de ce făcător asupra accelerării rit tablă Operaţii dificile, de lun unui cilindru cu diametrul de râspîndirea cunoştinţelor
fabricarea unor utilaje mi ! noi unită|i dc spălătoric-cu-
niere şi piese de schimb, res in proiectele dc execuţie se murilor de lucru şi reducerii . gă .dvratăfv cu un mar® volum 35 metri, o fost încredinţotă cultural- ştiinţifice. Confe : răţătorîc chimică şi vopsito-
tul canlîtâtii fiind folosită la prevede un anumiţi consum 1000 tone duratei de execuţie a obiecti de manoperă. moistrului loon llea. Acesta, renţiarii universitari, ingi ! rle. La mal mult dc jumăta-
repararea diferitelor utilaje de metal, iar în practică se velor. Acum sintem din nou Specialiştii de la I.C.S.H. împreună cu numai 10 oameni nerii Emil Stoica şi Vic : tc dintre aceste obiective, lu
primite de la unităţile benefi înregistrează altul ? martorii unei demonstraţii de au hotă rit să renunţe Io ve din brigada condusă de mon- tor Prosie, de la Institu : crărilc se află în prezent în
ciare. Un prim răspuns căutăm oţel peste veritabilă ingeniozitate şi vir chea metodă. In acest scop. torul Gheorghe Ştefănescu, tul de mine Petroşani au i faza de montaj a utilajelor.
să-l aflăm In turnătorie, unde tuozitate profesională a oame dezbătut tema „Progrese
O.privire retrospectivă asu au comandat Io o întreprinde sî-o organizat munca în aşa : In vederea unei cit mai hune
stăm de vorbă eu maistrul nilor de pe schelele Hunedoa ale ştiinţei şi tehnicii in
fel incit întreaga lucrare
se
pra consumurilor specifice de principal al secţiei, Vasilc Că rei. re specializată din Bucureşti va executa în timpul record de domeniul cuceririi spaţiu j deserviri a populaţiei, multe
confecţionarea părţii telesco
Vnelal in diferite perioade ale prar. plan Pe şantierul noii fabrici de pice o gozometrului dintr-o sin maximum 20 de zile, faţă de lui cosmic". : dintre noile unităţi sînt am-
j plasate în cartierele noi dc
Dc la serviciul producţie al oxigen planificată a fî pusă în gură bucată şi transportarea cîteva luni cit dura înointe. Manifestarea s-a bucu i locuinţe.
Combinatului siderurgic Hu funcţiune în trimestrul II tre ei la Hunedoara cu mijloace Simplu şi ingenios. rat de participarea unui i Acţiunea dc organizare n
nedoara ni s-a adus ieri la buie asamblat şi montat un speciale. numeros public. j unei rc(elc de unităţi de spă-
Amenajări în cadru! secţiilor cunoştinţă unul din cele mai uriaş gozometru cu o capacî- Recent, pe şantierul fabricii AL. VALERIU j lătoric, curăţătorie moderne,
: iniţiată de
U.C.E.C.O.M, în
dc seamă succese din
acest
on ale siderurgiştilor : elabo j ultimii ani, continuă.
de mecanizare rarea primelor 1 000 tone dc
oţel peste plan. Depăşirea re î FOTDAL i
i
Pentru a asigura buna pozite de carburanţi, case vine in cea mai marc parte Pentru cei cc urmăresc
desfăşurare a activităţii tic cîmp. împrejmuiri sau colectivului oţclărici Martin viaţa culturală a Ţării Ha La confluenţa talentului cu dăruirea vorba de corul format din j Echipa dc fotbal a Brazi- ;
secţiilor dc mecanizare ale crearea platformelor pen nr. 2. unde s-au produs su ţegului. numele şi activita elevii claselor V-VHl), a ; lici va pleca în Ciudad dc i
I.M.A., care vor funcţiona tru parcul de utilaje se c- plimentar 800 tone metal. tea profesorului Vxctorin clştinat primul loc pc ju i Mcxîco în jurul datei dc 12 j
ca şccloare mecanice ale xecută în regie proprie. Succesul este efectul direct Rătrincea a devenit sino deţul Hunedoara, iar la ! aprilie Fotbaliştii brazilieni j
cooperativelor agricole de Astfel dc obiective se al preocupării oţclarilnr pen domeniul muzicii pe aceste DRAGOSTEA PtNÎRÎÉïlC faza finală, dc la Timişoa i se vor antrena la Guadala- j
servite. in acesl an se vor prevăd să fie realizate la tru folosirea intensivă a cup nim cu tot ceea ce ţine de ra, a fost distins cu menţi | jara cu 2 luni înaintea înec- j
face investiţii de 900 000 secţiile de mecanizare din toarelor In acest scop s-au une | perii competiţiei. Acest lucru •
lei in scopul amenajărilor luat măsuri privind reducerea plaiuri. — Atunci — spune cu i este motivat de oficialităţile j
necesare. Lucrările dc con Pui. Unirea, Ostrov, Mărti- duratei dc elaborare a şarje II văzusem dc cîteva ori, mlndrie profesorul, şi asta I sportive braziliene, care con- |
strucţie a unor ateliere, de neşti, Hărău şi Peştişu Mic. lor, diminuarea staţionărilor cu ocazia unor spectacole poate şl pentru că fiul său, \ 6ideră că adversarii din gru- !
la caid şi la rece. Factorul de date dc elevii liceului sau A Cristinel, clntă în acest cor ; pa C (România, Anglia şi j
bază răminc însă în conti de artiştii amatori din — copiii au interpretat bu ; Cehoslovacia) sînt deosebit de j
nuare extinderea şi perfec Haţeg, la casa orăşe căţi corale dificile : „Româ ; puternici şi echipa trebuie să j
un
ţionarea insultării oxigenu nească de cultură, relua — Ca să fiu sincer, măr ţionarul face o muncă uti nia, plai bogat" dc Florica i atingă maximum dc formă. |
i Un purtător dc Cuvint al fe- j
instructor,
ca
de,
lui prin lance.
Ciortca, „Doină şi joc mo-
n pagina a -a tone oţel elaborat suplimen cu răbdare, de nu ştiu cite turisesc că nu mi-am pus lă societăţii... mirlănesc" de loan Muntea- j deraţiei braziliene dc fotbal, |
Cifra ,, rotundă"
dc 1 000
; Silvio Corrcia Pacheco, a dc
ori, acelaşi pasaj muzical.
pină acum niciodată o ast
Acest „altfel nu se poa
nu şi „Noapte de vară" de
tar
deosebită
arc
în
trebuie i
i asemenea adversari
bat ce-i face pe unii oa
semnătate o economică, dat Si nu o dată m-am între fel de întrebare. - Aş putea te", exprimat simplu dc Mozart, Pentru mine. inter i clarat ziariştilor că „Avînd j
spune că „îmi place", dar
profesorul Vietorin Rătrin
pretarea in concurs a aces
fiind faptul eă aceste depă meni să renunţe la timpul ştiu că răspunsul •nu te-ar cea, este concretizai prin tor melodii a corfstituit o i să ne schimbăm planurile de
9 VIA|A DE PARTID : IARNA, PERIOADA CEA MAI şiri se obţin in condiţiile în lor liber şi să se dedice ri satisface... Ştiu eu ?.., In formaţiile corale şi instru „piatră de încercare", „un ; antrenament. Nu ar fi exclus
care nivelul zilnic al produc dicării spirituale, artistice i ca sosirea noastră la Guada-
PROPICE PENTRU O INTENSA ACTIVITATE CULTU- ceea ce mă priveşte, cred mentale pe care le instruieş
ţiei de oţel este astfel di- a concetăţenilor lor. Intil- C. DR02D i lajara să se producă chiar la ■
RAL-EDUCATIVĂ ÎN RÎNDUL MECANIZATORILOR că aşa trebuie şi că altfel te şi, bineînţeles, prin suc i 3 aprilie. Intenţionăm ca i
mensionut incit asigură pre nindu-l. recent, pe Victo- cesele obţinute de acestea.
mise certe de realizare a ce rin Rătrincea, am căutat să nu se poate. Un profesor i membrii echipei să se acli-
9 DE CE SE AVANSEAZĂ ÎN GALERII CU MAŞI In anul trecut, la concursul
lor 3 milioane tone metal, aflu răspunsul la această de muzică nu este un func şi festivalul pionierilor şi i mntizeze perfect cu condiţî-
NA CA Şl CU MINA ? planificate a se obţine in a „enigmă". D3SSZ32IB9 ■ ile dc joc din Mexic".
cest an la Hunedoara. ţionar, cu toate că şi func şcolarilor, corul liceului (e
IERI M M IN E A T A crobuze care sâ-i la pe aceştia sa lor pe seama punctualităţii. şii I Pe ei nu-i mai pun ne tehnice, întreţinerii „Diagnos
ficaţia „Atenţiune, copii“ — mi
Zău aşa, nu se poate ca auto
vestele la treburi gospodăreşti.
din uşa blocului ? buzele să nu se Intîlnească în Nu mai au cînd Dacă tot o oră ticul" îl completează nepăsarea
unor şoferi ctc., ctc. Dacă pen
staţii (3 cu 5) şi în Joc să vină
Traseul 2 — centru—magistra din 20 în 20 de minute, să so pierd şi la venire... tru o revizie tehnică II. un
AM „FULGERAT“ TRANSPORTUL ÎN HUNE tmnsportul pe linia 2 merge sească alternativ, din 10 in 10 buze destule I.G.C.L. Hunedoa de IC ore, reparaţiile sc far de
lă. Blama lumea I.G C.L.-ul că
autobuz stă o sâplâmînă. în lor.
Garajul I.G.C.L. N-are auto
minute ? Cînd cel cu nr. 3, cînd
mînluidlă. Şi dacă stau. nu pot
„tot in coate şi-n genunchi“ .
cel cu 5. Ni s-au dat asigurări
Ieri dimineaţă, s-a experimen
în comun? Are 53 în inventa
Deci, asta-i hiba. Cunoscută
tat o măsură organizatorică că nu se va mai vorbi dc... ra. de merge prost transportul fi şi pc traseu *
nouă S-au introdus 7 autobuze dulce. rul parcului. Dar pc trasee. 28 De „bucătărie“ proprie Numai
DOARA. 0 SA ..TUNE“ CUMVA LA I.G.C.L. ? pc acest traseu. Şi asigurăm fost de plăcută călătoria, o ştiu ce pătimesc? Din lipsa baterii că hunedorenii s-au să tu rai >■,
îngrijorătoare
Pe butuci 25 !
O staţie... facultativă. Cit a
proporţia celor „bolnave !“ . De
pe oricine că intre orele 5,45 —
nu vor s-o mai ..înghită“ . Li
numai cei care au mers în a-
7, transportul pe acest traseu
mestibil ? !
a mers.., ca pe roate. Ba la un ceastâ dimineaţă, pe... scările lor, a pieselor, a... asistenţei se pregăteşte ceva mai . co
moment dat — ora 6,35 — în- autobuzelor. Nu, nu vă miraţi.
Am fost chemaţi, de multe ori, şi prin scrisori şi tele nu ne mai poate cuprinde. Să asalt : „Sînteţi buni de legat I tr-una din staţii 4 autobuze fă La Hunedoara... se poartă. Mai
fonic, de hunedoreni, să-i însoţim dimineaţa spre locul de tot fim vreo 90—100 cei care Numai necazuri ne faceţi. Zil ceau... coadă la călători. Am ales pe autobuzele 31-HD-1928,
munco, pentru că „întlrziem de Io serviciu, ne rupem hai ne înghesuim sub el. Şi plouă nic ne puneţi în situaţia să In- trăit s-o vedem şi pe asta. „Să 31-HD-1831, 31-HD-18G2. Aerul După 3 orc, cînd nc „re lul „CUM NK ORGANIZAM
nele, ne călcăm în picioare..." Chiar oşa să fie ? al naibi. De la ora 5,40, de cînd tragem dc pe poziţii”, ora ACTIVITATEA PLNTKC A
Ieri, la orele 5 ale dimineţii. „Brigada fulger” a zia aşteptăm autobuzul pentru linia şul pare extenuat de solici RĂSPUNDE PROMPT CE
7, au trecut 20 de minute. Au tarea orelor de virf. Respi RINŢELOR POPULAŢIEI".
rului a răspuns invitaţiei şi şi-o plasat formaţia In punctele ră uşuraţi şi şoferii, şi dis
„cheie" ole Hunedoarei. Ce-om văzut ? Ce-om auzit ? Ci- venit, între timp, 4 autobuze pecerii şi... călătorii. Ca du După o lună am revenit
tevo ospecte le redăm în cele ce urmează : de-o dată, dar nu cele aşteptate pc urmele cuvintelor tova
(ce dacă 3 erau pentru linia S pă furtună. Putem sta dc răşului director, care scria :
9 Bagheta sus I şi două dintre ele au plecai vorbă şi cu tovarăşul Con „Această răspundere (a bu
9 Era să ne calce lumea goale ? !). Ora 6. îşi face apa tirziem de Ia lucru !“ . fie într-un ceas bun“ — şi-uu stantin Hlczan — şeful sec nei organizări a activităţii
9 Urcarea... pe unde apuci riţia primul autobuz pentru li Staţia O iM. — linia 5. Dacă zis probabil tovarăşii de la — aer, ploaia — ploaie, vîntul ţiei transport a I.GC.L. Hu şi in domeniul transportului
9 Am trăit s-o vedem si p-asta nia 7 (31-HD-I828). Lumea n- apuci te urci. dacă nu. aştepţi 1 G.C.L., cînd au început expe — vînt... Călătorie plăcută. Dar nedoara. „Da. ştiu. sînt go in comun — n.n.). revine co
cc face miliţia ?
9 Vorbe „dulci" Icurgâ, se înghesuie. „înaintaţi alt autobuz şi faci cum fac şi rimentarea măsurii. Am nime luri, moi ales la gară. în mitetului de direcţie, care
9 Călătorie plăcută măcar un pic, că nu mai sin- alţii. Te urci prin faţă. prin rit şi noi în „ceasul bun", chiar Grupul dc laminoare. „Mare O.M... Ic cunoaştem. . Se stu trebuie să coordoneze cu
9 „Norocoşii" de Io laminoare tem mulţi jos, numai vreo... spate, nu interesează cum, nu dacă era de vîrf ; dc-ar ţine brambureală şi cu autobuzele diază graficul, sc iau mă mai multă competentă în
9 Parc activ - jumătate din efectiv 50 !“ . mai să pui piciorul pe scară tot aşa. Să nu fie ca minunea astea“ — prindem din zbor o suri... Ani întocmit pentru treaga activitate..., să fie mai
După vreo 30 de secunde a înaintea altuia. Ce te faci însă care ţine.. 3 zile. icplică. Nc-am dumirit repede magistrată un program nou receptiv la sesizările cetăţe
Centrul vechi. Mai intîi o Se. , autodirijeazâ. Ce dacă lu pare şi al doilea autobuz, pen dacă ai In braţe un copil mic, cc-i cu „brnmbureala". Iese (pc care şoferii nu l-au pri nilor". Aşa stînd lucrurile,
vorbă de compătimire pentru mea stă in ploaie pe trasee ! tru aceeaşi linie (31-HD-1131) pe care trebuie sâ-l laşi la că Staţia O. M. — Linia 3. Cine omul de Ia lucru şi aleargă dc mit — dar s-a aplicat — nu credeţi că articolul ar
lmnedorenii care au „norocul“ Ne atrage atenţia un autobuz. Pleacă gol. Staţia sc aglomerea min, în drum spre combinat ? a aşteptat ieri dimineaţă in la un autobuz la altul, ncştiînrl n n.), vom lua în continuare trebui recitit şi... finalizat,
sâ locuiască în jurul garajului A fost transformat ad-hoc în ză iar. De ia ora 0,01 pînâ la Sîntem martorii unor ţipete dr Ü.M. autobuzele de pc liniile cu care va merge acasă. O fi măsuri... Pentru călători sîn tovarăşe director al I.GC.L.?
de autobuze al I G.C.L. N-am sală de... (Să nu-ţi crezi ure 6.35 nu trec decît trei autobu copil speriat dc „civilizaţia“ ce 2 şi 3 a simţit ce „încărcătu cl strimt locul dc staţionare de tem puşi... Nc ajulati cu Sau poate ar fi nimerit şi
vrea să fim în... patul lor pc la chilor). Taxatoarele „pun la ca ze. „Unde-or fi cele care — sp lor mari. 'care încearcă să in ră" pot avea minutele... de aş la laminoare, dar puţină ordine constatările dumneavoastră" un colocviu (a care să par
ora 5, cînd se pornesc ■ motoa lc“ treburile transportului în spune — eă pleacă din 5 in 5 tre cîte 5—6 o dată... prin faţă teptare. Au fost şi grele (dc su tot se mai poale face — cu pu Cită receptivitate! Dar ticipe şi conducerea munici
rele. comun. Aia. nu, aia, nu. Adică minute din centru ?“ . 6,40. Ir Şi. pe lingă noi trec în goană portat) — că nu veneau auto tină bună-voinţă. Să ştie omul parcă am mai citit undeva piului ?
In staţia coordonatoare din unele nu vor să lucreze pc un sfîrşit, încă un „7“ . E supra microbuze care ii „culege" p€ buzele şi se apropia oro 7 — şi ■mdc-şi găseşte autobuzul. asemenea cuvinte. Exact. In
centrul vechi, sub bagheta dis anumit traseu, ori autobuz. De încărcat Lumea râmîne în sta „unii", care aştcaplâ în uşile ude (la propriu, nu la figurat) Dc la 7.20 ,,s-a scuturat" gro ziarul nostru din 17 decem Din „Brigade fulger”
pecerului, Elisabeta Floroiu, re nu se face de seara reparti ţie. Vociferează. „Acum cînd blocurilor Dc ce să se înghe — că dc sus turna ca vara, a- sul celor ce fac naveta laminoa brie I0G1I — deci cu o lună au făcut parte
ieri, încep să „cintc“ in cor zarea ? Nu ştim ! mai vine altul ?“ , „Uite, poalr suie dumnealor la autobuz? In şa-i iama aceasta capricioasă, re—oraş. Au mai rămas cei din in urmă — cînd tovarăşul
va-n prima linie o frontului. ştiu dumnealor, câ-s de la schimb copiii... Nu s-ar puie;, şi... dulci. In ce fel V N-au au „suburbii“ — Nnndm, Minerău. ing. Ladislau Pascti. directo S. POP, L. LICIU
Oarincscu, Uâdoiu şi alţi şo Staţia din faţa gării. Acope 1 G.C.L (am fost văzuţi notîndi inversa rolurile, $i pe unele zit tovarăşii de la I.G.C.L, vor Uâcăştic. )>c unii din ci i-a a rul I.G.C.L. a semnat artico I. CIOCLE1, GH. NEGREA
feri „cîntâ" însă adeseori fals. rişul, cit e de lung şi de lat, Lumea ne înconjoară. Ne ia cu microbuze să se aplice speci bele „de dulce“ , spuse la adre- pucat ora 8 aşteptind. Noroco