Page 50 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG, 2 DRUMOl SOCIALISMULUI - DUMINICA 18 IANUARIE 1970

Bunul gospodar, dintr-un practica de a efectua recepţia cel care Ie-a efectuat, le re­ organizat in această perioadă, rate mecanizatorii pentru cul­
înţelept proverb, îşi drege definitivă a tractorului repa­ mediază fără salariu. tovarăşe secretar ? turalizare ?
iarna carul şi vara sania. In rat în prezenţa şefului secţiei — Dar pierderile pe care le — Invâţâmintul de partid — Au la dispoziţie clubul,
zilele noastre, cînd pe ogoare d<r mecanizare şi a tractoris­ are C.A.P.. cine le suportă ? Avem un cerc de economie a- televizor, bibliotecă. Realita­
lucrează mii de cai putere şi tului rare-l are în primire. — Să vedem ce spune noul ‘ grarâ cu 53 de cursanţi şi un tea este că nu prea le folo­
0 gomă largă de utilaje a­ — Aş vrea să subliniez in- contract, legea... cerc de studiere a Statutului sesc
gricole, iarna este anotimpul somnâiatca acestei măsuri — ...Discuţia a continuat în le­ P.C R. eu 42 de cursanţi. In- — Cum staţi cu primirea în
cînd trebuie muncit intens a intervenit ing. Alexandru gătură eu stadiul in care se vâtâmîntui se ţine de două partid ?
pentru a pune la punct in­ Roşu. Consider eâ in anii află cu reparaţiile secţiile de ori pe lună. La cercul de sta­ — In decembrie nu s-a pri­
ventarul de mecanizare a a­ trecuţi am avut multe defi­ mecanizare (cele de la Be- tut avem doi propagandişti, mit nici un membru de par­
griculturii şi pregătirea orga­ ciente la capitolul calitatea riu, Geoagiu şi Romos, condu­ tovarăşii Ioan Viorel şi Cor­ tid. Acum este pregătit do­
nizatorică. Aceasta este prin­ reparaţiilor pentru că repa­ se de Ioan Şendrescu, Roman nel Ştef, care se deplasează sarul pentru tractoristul Cor­
cipala preocupare a I.M.A. în nel Cornea. de la secţia Geoa­ CÎNT1C
anotimpul rcoe : revizii, re­ giu şi mai sînt alţi doi me­
paraţii. completarea dotării, canizatori care şi-au manifes­
încheierea de contracte, sta­ tat dorinţa de a fi primiţi în
bilirea ariei de activităţi a partid. Organizaţiile de bază
formaţiilor de Jucru. vor pune în discuţie cererile
Dar. a vedea numai tractoa­ lor în primele adunări.
re şî organizare constituie o — Ce probleme stau pe a­
optică simplistă. Iarna, la genda comitetului <lc partid 2
1 M A., este anotimpul cînd — In această lună vom a­
toţi oamenii s-au strins „aca­ naliza situaţia pregătirii par­
să", cînd se pot organiza ac­ cului de tractoare şi maşini Ui
ţiuni de îmbogăţire a cunoş­ pentru campania de primăva­
tinţelor profesionale. Şi. în­ ră. Raportor va fi tovarăşul test d e c a l i t a t e al c o r u l u i
deosebi. această perioadă este Virgil Tudoran, şeful serviciu­ „ m i c " . Ci T n u m - a m î n ş e l a t
deosebit de, propice pentru în­ lui reparaţii, membru al co­ o d o v e d e s c a p r e c i e r i l e e l o ­
viorarea activităţilor politice mitetului de partid. Vom a- g i o a s e f ă c u t e d e c o m p o z l -
şi culturale; învâtâmîntul de voa apoi dezbateri legate de t o r u l D .D . B o t e z ş i d i r i j o ­
partid, informarea politică, noile sarcini puse de plenara r u l c o r u l u i d e c o p i i a l R a ­
munca cu cartea etc. C C. al P.C.R. din 10—13 de­ d i o d i f u z i u n i i , I o a n V a n i c a .
Cele arătate nu slnt nou­ cembrie 10G0, de planul pe a- î n c e p u t u l a f o s t f ă c u t . C o ­
tăţi Le-am enumerat pentru eost an p i i l o r le p l a c e m u z i c a .
a Ie confrunta cu realitatea ★
de la I.M.A. Orâştie. Interlo­ La I.M.A. Orâştie toată a- N u m a i c o p i i l o r le p l a c e
cutori ; tovarăşii 11ie Chişe- ram tractorul clar nu consul­ Sueiu, Ioan Cocreanu, avînd la secţii şi ţin învăţămintul tenţin este concentrată spre e­ m u z i c a ? D a r c o r u l „ m a r e " ,
ruu, secretarul comitetului de tam pe cel care a lucrat cu peste 05 la sută din lucrări pe organizaţii de bază Am fectuarea rev iziilor şi repara­ d e p e l i n g ă cas a o r ă ş e n e a s ­
partid şi Alexandru Roşu, in­ el. Or. cine poate să cunoască efectuate), cu dotarea atelie­ considerat că aşa e mai bine, ţiilor la tractoare şi macini. c ă d e c u l t u r ă ? D i n t r e s u c ­
ginerul şef al întreprinderii. mai bine necazurile pe care relor mobile, cu lucrările care întrucit nu putem să aducem Nu e râu Dar, de oameni, de c e s e l e a c e s t u i a e d e s t u l s ă
— In campaniile agricole le-a intlmpinnt decit tracto­ se execută în acest anotimp, cursanţii de la zeci de kilo­ ridicarea nivelului lor de a m i n t i m p r i m u l l o c pe j u ­
din anul trecut au fost multe ristul ? pentru cooperativele agricole metri. conştiinţă — profesională şi d e ţ o b ţ i n u t la C o n c u r s u l a l
reclamaţii în legătură cu sta­ A fost, de asemenea. întărit şi ¿11 ţi beneficiari. La acea — In ultima perioadă au a­ muncitorească — comitetul de V l t l - l e a a l f o r m a ţ i i l o r ar­
rea de întreţinere şi funcţio­ controlul pe îazb de lucrări data — în ziua de 13 ianua­ părut documente de o mare partid, organizaţiile de bază, t i s t i c e d e a m a t o r i . I n j u d e ­
nare a tractoarelor, combine­ Cel mai bun meşter al între­ rie — se transporta gunoi de însemnătate pentru activitatea comuniştii din conducerea ţ u l n o s t r u e s te c u n o s c u t ă
lor şi celorlalte utilaje ale prinderii. comunistul Ovidiu grajd la C A P. Geoagiu. Ro­ economica in general şi in a- telmieo-administrativâ se ocu­ t r a d i ţ i a şi f o r ţ a a n s a m b l u ­
secţiilor dv. de mecanizare. Mariş. examinează, împreună mos şi Cigmâu se efectuau lu­ gricuttură în special. Ce s-a pă puţin. Şi e foarte râu ! Vor r i l o r c o r a l e , p r e c u m s i l u p ­
Ce măsuri s-au luat pe linie eu .şeful de atelier fiecare pie­ crări de combatere a dăună­ întreprins pe linia informării fi tractoarele reparate mai ta „ a c e r b ă " p e n t r u i n t î i e t a -
de partid şi pe linie tehnico- să uzată (e vorba de piesele torilor în livezile de la Ro- politice, a popularizării aces­ bine. dar dacă tractoriştii vor te ! A m ă n u n t e d e s p r e e o n i i
administrativă pentru efectua­ importante, nu de şuruburi), moscl şi Geoagiu, reparaţii la tor documente ? trebui să fie şi în acest an d i n H a ţ e g , d e s p r e c o n ­
rea unor reparaţii de calitate, hotârlnd dacă se poate recon­ unele utilaje şi instalaţii de — Expuneri nu s-au făcut. sculaţi, dimineaţa, de către c u r s u r i , d e p l a s ă r i i n s a t e le
ca să nu se mai defecteze diţiona sau trebuie înlocuită. irigat ale cooperativelor. Am vorbit birourilor organi­ preşedinţii C A P. sau ingine­ j u d e ţ u l u i s a u i n ţ a r ă l e - a m
tractoarele, scmănntorilc sau El face .şi controlul pe faze Cifrele, dar mai ales acti­ zaţiilor de bază. la transmite­ rii şefi. şi prea mult îndem­ a f l a t d e la d i r i j o r u l V i c t o ­
combinele la 2-3 zile după ce — Control pe fază, recepţie vitatea din atelierele I.M.A. rea sarcinilor despre unele naţi pînâ să se apuce de lu­ r i a B ă t r î n c e a C e e a . c e a m
au ieşit în cîmp ? în prezenta tractoristului, dai slnt o garanţie materială că probleme reieşite din docu­ cru — pregătirea organizato­ a f l a t d e l a a l ţ i i a f o s t f a p ­
— Pe Qinie de partid. In cine răspunde pentru defecte­ în acest an deservirea agri­ mentele plenarei C. C. al rică a campaniilor agricole t u l că, la a n i v e r s a r e a a flO
fiecare punct cheie au fost re­ le ascunse, cine dă „certifica­ culturii din raza acestei între­ P C R . din decembrie anul poate fi considerată ca făcută d e a n i d e e x i s t e n ţ ă a a c e s ­
partizaţi comunişti rare au tul de garanţie" ? prinderi cu mijloace de me- trecut.- S-a stabilit ea juristul numai pe jumătate. t u i c o r . t i n ă r u l u i d i r i j o r i s-a
primit sarcina de a se ocupa — Răspund de calitatea c.jnizare va fi mai bună. Ma­ să facă o expunere in faţa Conştiinţa este un element c o n f e r i t , p e n t r u î n t r e a g a
de asigurarea unor revizii şi reparaţiilor — arăta inginerul terială, dar din punct do ve­ esenţial, de neinlocuit al pro­ Luareo probei - moment din ritualul plămădirii oţelului. a c t i v i t a t e d e a n i m a t o r al
reparaţii de calitate. De ase­ şef — cei care Ic efectuează. dere uman. al conştiinţei me­ salariaţilor despre grija fa|ă gresului în orice sector de ac­ v i e ţ i i a r t i s t i c e d i n Ţ a r a H a ­
menea. la sugestia comitetu­ Dacă se defectează un utilaj canizatorilor ? de avutul obştesc. tivi uite ! Foto : V. ONOIU ţ e g u l u i . O r d i n u l M e r i t u l
lui de partid, s-a introdus după ce a ieşit din reparaţii — Ce activităţi politice s-au — Ce posibilităţi au asigu- I. MIRZA C u l t u r a l , c la s a a V - a .
V o r b e ş t e p u ţ i n d e s p r e el
V i c t o r i n B ă t r î n c e a S e î n ­
f l ă c ă r e a z ă d o a r a t u n c i c î n d
v o r b e ş t e d e s p r e e l e v i i s ăi ,
d e s p r e m u z i c ă . II a s c u l t şl
n o t e z : ■
| Fermă pentru i — .. P e n t r u no f, p r o f e s o r i i
d e m u z i c ă , i n s t r u i r e a a r t i s ­
i îngrăşat t i c ă a a m a t o r i l o r n u p o a l e
f i t r e c u t ă î n t r - o a n u m e r u ­
b r i c ă d e s a r c i n i O c u p a ţ i a a ­
j bovine c e a s t a e o f e n o m e n u l a r t e i
p l ă c e r e i z v o r lt. ă
d i n î n s u ş i
Lucrări de extin­ Tot în acest an vom amena­ cu sfeclă de zahăr şi cartofi. m u z i c a l e . N u s in t p r i m u l
c a r e s p u n şi s u s ţ i n c ă p o ­
j La Sintămăria Ori ea şi-a ja incă 5 000 mp solarii. In In circa 8— 10 zite se va ter­
acest scop s-a procurat. în mina de transportat întrea­ p o r u l n o s t r u e s te u n p o p o r
[ început activitatea o ferma f o a r t e m u z i c a l . Aş f i c u r i o s
| zootehnică a asociaţiei in- dere a livezii cadrul cooperativei, atit fic- ga cantitate <le gunoi nece­
| tereooperatiste, ailîndu-sc rul-bcton, cît şi cimentul sară fertilizării terenului — z i m b e ş t e p r o f e s o r u l B ă -
i la îngrăşat peste 100 de bo- j Suprafaţa livezii cu pomi pentru confecţionarea slilpi- destinat pentru culturile a- t r î n c e a — sâ a f l u c a m a r fi
I vine. Pentru asigurarea hra- j fructiferi a cooperativei d- lor necesari. minţile. r e z u l t a t u l u n e i stati stic i,
f nei animalelor s-au achizi- i p r i v i n d n u m ă r u l t o t a l al
gricole din Geoagiu sc va Ing. IOAN GHEORGHIU
j ţionat 150 tone fibroase. i Stropiri contra o a m e n i l o r d e la n o i c a r e
j Kăspunzîml cu prompţi- j mări în acest an cu 28 de C.A.P. Geoagiu ş t i u să c h i t e la d i f e r i t e i n ­
; tudine chemării adresate de j hectare dc plantaţie inten­ s t r u m e n t e . citi. p a r t i c i p ă î n
; Ll.J.C.A.P.. în ziua de 10 ia- j sivă. Lucrările de pregătire bolilor şi Instruirea f o r m a ţ i i m u z i c a l e , c o r a l e .
; nuaric a.c., 27 de cooperaţi- j a terenului au şi inccput. c;(i m u z i c i e n i şi m u z i c a n ţ i
i ve agricole asociate şi-au Fină în prezent s-au des­ dăunătorilor a v e m T r c h u i e să f i e d e o r ­
; mobilizat mijloacele de l fundat 22 hectare şi sc exe­ legumicultorilor d i n u l m i l i o a n e l o r ! $ i d a c ă
; transport — autocamioane, i cuta această lucrare pe ulti­ Cooperativa noaslră are s c r i i t o r i i . s p u n ' C ă a u g i l l i o a -
: remorci şi căruţe — pentru mele fi hectare. Pomii nece­ Ţinîml seamă de nevoile n e d e c i t i t o r i , p i c t o r i i — m i ­
100 hectare de livadă, din
j aducerea furajelor Ia l'er- sari plantării au fost procu­ care 62 ha plantaţie masivă. cooperativei şi de necesita­ l i o a n e d e p r i v i t o r i , d e c e
; mă. Demn de remarcot este raţi încă din toamnă de la Pentru combaterea bolilor tea instruirii cooperatorilor n - a r s u s ţ i n e şi p r o f e s o r i i d e
j că la acţiune au participat staţiunea experimentală din şi dăunătorilor cu început care lucrează în legumicul­ m u z i c ă c ă a u m i l i o a n e d e
localitate şi sînt păstraţi în
; toţi preşedinţii unităţilor stropirile de iarnă la meri. tura am organizot un curs e l e v i ?
i respective, in 2iua aminti- şanţuri. In primăvară sc va Pînă acum au fost stropiţi în caic sint cuprinşi 21 dc C a sd-ft r e l e v d r a g o s t e a
face pichctatul. se vor săpa
| tă transportîndu-se peste 50 I gropile şi se vor planta po­ 4 000 din cei 10 OCO de meri ţărani cooperatori. Pregăti­ p e n t r u c i n t e c a o a m e n i l o r
| tone de fibroase. din livadă. Lucrarea aceasta rea lor sc face pe baza unui i a t ă o î n t i m p l a r e semnifi­
: Tot in ultimele zi!e uni- ; mii. Executarea din vreme o execută centrul de comba­ program adecvat, tinîndu-sc cativă : a c u m v r e o z e c e a n i,
a acestor lucruri ne va per­
| lăţite asociate au participat ; tere a bolilor şi dăunători­ c o r u l n o s t r u a fost. i n v i t a t
| la transportul a 40 tone de | mite sa începem plantatul lor din localitate. seamă dc legumele pe care la P o i a n a S i b i u l u i . $ t i i c u m
la timpul potrivit şi să ter­
; ciment care se va folosi la | minăm întreaga operaţiune le vom cultiva in acest an. a m f o s t p r i m i ţ i ? L o c a l n i c i i
Lecţiile sînt la zi. Din cei
\ realizarea construcţiilor ne- j
Aspect cfln halo celulelor de flotaţie de la Preparaţia Deva. Aici slnt prelucrate zilnic im­ ; cesare extinderii capacită- • într-un timp cît mai scurt. Transportarea în 21 cooperatori înscrişi la a- s - a u o f e r i t s ă n e g ă z d u i a s c ă
portante cantităţi de minereu provenite din adincurile minelor Deva şi Muncel. i ţii îngrăşătorioj de animale. ; ccst curs. 18 il frecventează i n c a s e l e l o r şi, c u m a v e a m
î n r e p e r t o r i u u n c i n t e c
d e
Pregătiri pentru cîmp a gunoiului în mod regulat. Ultima lec­ p r i n p a r t e a l o c u l u i , n e - a u
ţie şi dezbatere a avut loc
in ziua de 15 ianuarie. La d a t şi c o s t u m e l e l o r p o p u ­
producerea de grajd s-au expus şi dezbătut pro­ l a r e , s p e c i f i c e a c e l u i ţ i n u t ,
cursul pc care î)
conduc
p e c a r e l e - a u s c o s d e p r i n
bleme privind
fiecare n iló n k meta Pacat de aşa zestre! răsadurilor de grajd in cîmp. noi lu­ (ele organice şi chimice fo­ d u l a p u r i ş i l ă z i l e d e z e s t r e
îngrâşuniin-
gunoiului
La transportul
a s e m e n e a
e
m a i
U n
g e s t
crăm cu 5 remorci şi un losite in legumicultura, me­ m u l t d e c i t s i m b o l i c ! C a să
tode de producere şi îngri­
i IM Hunedoara dispune cialitate existente In între- ; Pentru paturile calde dc graifăr. Mecanizatorii Gheor- r e v i n la î n c e p u t m ă î n t r e b •
i de o zestre bogată de cărţi prindere, cei re apelează \?. \ la răsadniţele in care se va jire a răsadurilor, agroteh­ P o ţ i o a r e . c a p r o f e s o r d c
ghe Popa. Ioan Rusu. Petru
j tehnice, buletine informati- serviciile bibliotecii sint ; produce materialul săditor Pcrţa şi Ioan Iloacsi trans­ nica lucrărilor din legumi­ m u z i c ă , s ă s ta i p a s i v , i n d i ­
j vc. reviste de specialitate, puţini. Motivarea câ re- ; pentru grădina dc legume portă 2ilnic intre 120—Ii0 cultura. Este demn <le men­ f e r e n t , la t 'i a ţ a m u z i c a l ă d i n
i Cele aproape 350 de titluri v istele şi buletinele se clifu- i s-au transportat peste 600 ţionat interesul şi preocupa­ „ a r i a “ ta d e m u n c ă ?...
J •— din care 25 provenind din zează direct In secţii .şi sec- j tone gunoi. La transportul tone gunoi. Li sint ajulati rea tuturor cursanţilor pen­ N u m a i d u p ă c e m - a m d e s ­
cooperatori
de mai mulţi
j străinătate — ce însumează toare nu explică decît in | gunoiului au fost repartizate pentru descărcarea remorci­ tru îmbogăţirea cunoştinţe­ p ă r ţ i t d e el, m i - a m a d u s a ­
î 0 500 de volume, sint edifiea- parte problema, cert fiind c« '■ şi lucrează fi atelaje. Din lor in cîmp. Ingruşămintelo lor în acest domeniu <le ac­ m i n t e că a t u n c i c î n d ror-
j lonre in acest sens Dacă mai la bibliotecă sc organizează ; cele 1 600 rame necesare organice le transportăm pen­ t i vitatc. b e a d e s p r e statistica, a c e e a
i adăugăm la acestea cri pe- încă puţine acţiuni instruc- j pentru răsadniţe au fost pre­
j sic 250 000 de lei cheltuiţi in tive de conlinut, nu sc face j gătite 1 200, iar restul sînt tru fertilizarea a 55 hectare Ing. PAVEL CODREANU p r i v i n d n u m ă r u l c e l o r c a r e
j 1969 pentru procurarea ma- o popularizare temeinică a ! în curs dc confecţionare în teren care vor fi cultivate C.A.P. Aurel Vlaicu c î n t ă , a r f i t r e b u i t s ă - l î n ­
j tonalelor necesare propa- cărţilor nou intrate. Dînd ! atelierul dc tîmplărie al coo­ t r e b şi d e s p r e o s t a t i s t i c ă a
— Nu sint rare cazurile ! gandci tehnice, avem imagi- c e l o r c a r e s e o c u p ă d e i n ­
cind in proiect este prevăzut acestui punct de cultură ten- \ perativei noastre. De ase­ s t r u i r e a „ m i l i o a n e l o r d e e -
iM.I. I111 ll . W J . M H M un sortiment de metal dar in ! nea eforturilor care se fac nicâ întrebuinţarea cuveni- j menea. au fost procurate a- Prefaţă la... sesiunea de examene I c v i " . A m a m i n a t î n t r e b a r e a
magazie nici urmă de ol. în­ \ pentru, informarea colcctivu- tâ, intcgrindu-l efectiv in | proapo toate seminţele pen­ p e n t r u a l t ă d a t ă . .
î iui dc minori. Surprinde în*
cepe o adevărată bălaie ele : sâ câ din cele 2 500 cărţi de preocupările productive ale j tru sortimentele de legume ....A l t f e l n u se p o a t e " —
în
pe care le vom cultiva
rap pentru întocmirea ailor • specialitate — aflate numai colectivului, organizaţia sin- ! Pentru apropiata sesiune de examene, litografia In­ s p u n e s i m p l u V i c t o r i n R ă -
-u secţia, cu oamenii care devize pentru piesa respecti­ i în rafturile bibliotecii tch- dicalâ comisia inginerilor şl i acest an. stitutului de mine Petroşani a oferit studenţilor in mi­ t r î n c e a — p r o f e s o r , i n s t r u c ­
In solarii, pe o suprafaţă
lucrează acolo. Or, sc cunoaş­ vă. Dar sînt cazuri cînd folo­ ■ nice — doar circa 100 de tehnicienilor şi-ar face nu- j de 7 500 mp, avem insâmîn- nerit 1G noi titluri, menite să-i ajute substanţial la t o r , d i r i j o r , c u l e g ă t o r d c
te prea bine câ in prezent ca­ sim şi anumite tipuri dc la­ i maiştri, tehnicieni, ingineri maj datoria, ceea ce trebuio I ţată salată. După recoltarea pregătirea examenelor acestui an. Au fost „trase" ta f o l c l o r d i n f r u m o a s a Ţ a r ă
litatea formelor pentru turna­ minate. in special tablă. la j au avut fişă dc cititor per- sâ recunoască şi cei fn cau* ; salatei. în solarii se vor rotraprint noi cursuri, culegeri dc probleme, lucrări a H a ţ e g u l u i . C u v i n t e l e r e ­
re lasă mult. do dorii, iar us­ lungimi Şi grosimi superioare ■ manont in anul trecut. In zâ, ar fi o etapă importantă ] produce roşii timpurii şi ar­ de laborator, îndreptare de proiecte ele p r e z i n t ă d e f a p t d ă r u i r e a .
carea acestora nu sc face tot­ celor prevăzute. Ce să - i fa­ ; comparaţie cu numărul ma* şi de loc neglijabilă in valo- j dei iute. Plantarea roşiilor In cursul acestui an vor fi editate noi titluri, asi- A l t f e l , n u se p o a t e /...
deauna in mod corespunzător. cem ? Beneficiarii aşteaptă. I re de cadre medii .şi dc spe­ rificarea mai bună a unor i şi ardeilor se va face încă gurindu-sc ca, la majoritatea disciplinelor, studenţii sâ
Toate arcslc lucruri duc in Neajunsurile semnalate mai idei şi soluţii valoroase. înainte de recoltatul salatei. dispună de cursuri litografice.
final la obţinerea unor piese au şi un alt substrat : slaba
eu adaosuri mari de metal şi colaborare care există intre
nu sint rare cazurile cînd re­ serviciul de aprovizionare şl
buturile devin de neinlâUirat re! tehnologic din cadrul uzi­
rhinr în cadrul secţiei. nei. cit .şi Centrala cărbune­ la 00,5. Lonea 70.5, Anine »
— Să nu mai vorbim de lui Petroşani, precum şi unele "0.0. Vulcan 80.G. Lupei i
faptul că în marc parte cali­ greşeli care mai persistă încă 102.1. Uricanl 70.1. Dilja 70.!»
tatea unor piese turnate se în proiectarea diferitelor pie­ DE CE Paroşeni 101.3. Bârbâtcni 5 !
observă numtii în secţiile pre­ se şi utilaje. Din cele de mai sus sc d e ­
lucrătoare unde se dovedesc — Pe această linie — ne prinde eoncluzdn câ in ar-4
a fi nrcorespunzătoare din relata inginerul şef al uiinei. an se impun a fi luate itiii-
punct de vedere calitativ —- Alexandru Tolvny — este în­ suri energice care sâ ducă 'a
ne spuneţi mg. Aufmcsscr dreptată în perioada care ur­ C U lichidarea tuturor neajuns» -
Pruncise. şeful serviciului mează întreaga noastră aten­ lor şi sâ ofere garanţia înde­
C TC . Erir razul în pri­ ţie Vom căuta ca prin re pro­ plinirii sarcinii trasate de
mul rind al pieselor eu gaba­ iectarea unor subansamblc sâ renta plenară a C C. a) P C !
rite mari, care prezintă unele îmbunătăţim calitatea pro­ Privind în perspectivă sar­ te tipuri care deservesc cu exploatări ca Lupeni, Uricanî, plan sâ se încarce mecanic privind ereşlcren gradului
devieri de Iu forma iniţială. duselor. avînd in vedere in a- cinile de creştere a produc­ precădere lucrările de pregă­ unde se obţin viteze de înain­ pe cele 11 luni 1G 000 mc ro­ mecanizare a lucrărilor şi ma
Aşa. spre exemplu, molctcle cclaşi timp substanţiale redu­ ţiei ce revin industriei car­ tire. Dintre ele.au funcţionat in tare de 03 m 1, dar sînt şi ca­ că. mina Lonea care dispune circa vitezelor de avansare î
pentru funicularc. unele pârli ceri de metal bonifere din Valea Jiului, se medie, lunar, doar 37. Restul zuri ca la minele Vulcan, Lo- dc tot atîtea maşini are un galerii.
alo concusoarclor şi transpor­ Discuţiile purtate au scos poate spune eâ realizările vi­ au stagnat din lipsa frontu­ noa. Bârbâtcni la care media plan de numai 14 200 mc. Oa­ Trebuie spus eâ aceste s r
toarelor au dovedit serioase in evidenţă faptul câ. în pre­ itoare vot- depinde în măsură lui de lucru sau a unor pie­ vitezelor de avansare oscilea­ re sâ difere condiţiile de zâ- eim nu sînt uşoare. Tn a d
goluri in structură, ca urmare zent. conducerea uzinei cu­ sporită de introducerea pe se de schimb. ză In jurul a 3G-42 m 1. De cămînt şi natura lucrărilor acesta, mecanizarea lucrâr.
a suflurilor create la turnare. noaşte cauzele care conduc la scară largă <\ mecanizării1 o- Pe cele 11 luni din anul amintit este şi faptul câ in­ chiar atit de mult de la o ex­ dc deschideri .şi pregătiri i
De aici. desigur. rebuturile menţinerea risipei de metal. |X?raţiilor cu volum mare dc trecut planul tehnic prevedea dicele de folosire a acestor ploatare la alta ? Sau mai de­ trebui sâ se ridice Ja circa to
apar inevitabil. Se ştie de asemenea pe ce muncă. îndeosebi in subteran, sâ sc încarce mecanic In ga­ utilaje pe un ciclu de pro­ grabă modul de stabilire a a­ ta sută. pc seama dotării i
Şefa secţiei do prelucrări râi trebuie sâ intervină pen­ folosirea raţională a dotării lerii 125 000 mc rocă, planul ducţie este mult diminuat fa­ cestui indicator este empiric, noi maşini de încărcat,
tehnice, de perfecţionarea con­
mecanice, inginera Kilycn tru a înlătura aceste deficien­ tinuă a organizării proceselor fund realizat în proporţie de lă de posibilităţi. Astfel, la fără să aibă un substrat ştiin­ fabricaţie românească, prerii ni
numai 90.7 la sută. reflcctîncl
Claudia, nc-a oferit şi alte e- ţe, cu toate câ pe ici pe colo de producţie. Sînt condiţii ca­ prin aceasta nefolosirea rit­ minele Lonea şi Vulcan se ţific. In orice caz se impune şi prin folosirea raţională .1
realizează zilnic pentru fieca­
xcmple caută sâ arunce vina pe unele re trebuie sâ se oglindească mică. judicioasă a maşinilor. re din cele G maşini de încăr­ înlăturarea unor asemenea dotării existente şi organi i
câ rolul
practici, ştiut fiind
— In general — ne declara cauze independente de uzină. pozitiv in indicatorii planu­ Aceasta este de altfel şi prin­ cat doar 27 mc pc maşină. planului tehnic este de a sti­ rea superioară a muncit.
dinsa — calitatea pieselor este Se impune insă a transpune lui tehnic. în evoluţia dinami­ cipala cauză care face ca me­ Dacă se arc în vedere randa­ mula şi nu de a frîna meca­ liste necesar ca la loatc < >
hună. Dar mai există unele in fapte sarcina de a gospo­ că a acestora. dia vitezelor dc avansare la mentul orar al unei astfel dc nizarea proceselor de produc­ ploalârilc şi la nivel de cen­
trală sâ se prevadă
măsuri
piese ca eclisclc .şi stelele de dări cit mai raţional metalul Analizînd capitolele din pla­ lucrările de înaintare cu în­ maşini, rezultă câ ziuh de lu­ ţie.
acţionare pentru transportoa­ şi de a folosi din plin toate nul tehnic al minelor pri­ cărcare mecanică să fie dc cru a maşinilor sc reduce la Din datele existente la ser­ speciale în acest scop şi sâ •
re. matriţele pentru proiilele resursele despre care s-a vor­ vind mecanizarea Şi influenţa numai G5 ml. Comparînd a- mai puţin de 3 ore. viciul tehnic al centralei re­ urmărească permanent real
de susţinere metalică, care in bit Reducerea consumului acesteia asupra creşterii vite­ ecastâ cifră cu media dc 57 Urmărind modul cum au zultă câ numai despre minele zarea gradului dc • c a n ir i
urma prelucrării iau drumul specific dc metal trebuie sâ zei de înaintare In galerii se m 1 obţinută ]a lucrările mi­ fost stabilite sarcinile la în­ Lupeni şi Paroşeni se ponte re, indicii de utilizare exu <
grămezii cu rebuturi. devină un obiectiv central, In cadrul secţiei de tîmplârie constată câ realizările de pî­ niere cu încărcare manuală, cărcarea mecanică în galerii spune câ şi-au realizat preve­ sivi a maşinilor, mndumen
Numai în ar
le obţinute.
Urmărind şi alte aspecte ale pentru comitetul de direc­ nâ acum — din care uncie rezultă în mod surprinzător la cele 0 exploatări miniere, derile la încărcarea mecani­
de la I.I.L. Haţeg lucrează şi fel. in galeriile din ndincurlU»
felului cum este gospodărit ţie şi organizaţia de partid, muncitoarea Kelemen Floarea in evident progres — nu co­ câ mecanizarea nu şi-a adus sc observă dc la bun început că, restul exploatărilor avînd Văii Jiului vitezele do îna
metalul la U L M Petroşani, pentru fiecare membru al co­ care a fost surprinsă de fotore­ respund posibilităţilor reale aproape de loc contribuţia la o discordantă între dotare şi acest indicator sub nivelul tare se vor ridica ¡a coir
creşterea vitezelor dc avansa­
de rare dispua aceste unităţi.
indicele planificat. Do exem­
sarcinilor. Situaţia pc exploa­
am cerut şi părerea maistru­ lectivului uzinei producătoare porterul nostru in timpul execu­ Minele din bazin au avut in re. plu. dacă la mina Petnla, ca­ tări exprimată in procente înalle.
lui Vasile Roman, şeful sec­ de utilaj minier din Valea tării operaţiei de baiţuire q scau­ anul trecut în dotare 55 dc Desigur, cazul în speţă nu re arc în dotare G maşini de pc cele 11 luni ale anului tre­
nelor.
ţiei construcţii metalice. Jiului. maşini de încărcat de diferi- poate ii generalizat. Există încărcat, a foşt stabilit prin cut, se prezintă astfel; Petri- D. CORNEL