Page 53 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Redacţia

Nr. 4 6 7 8 şi administraţia

ziarului
Marţi

D E V A , s lr . D r . P e tr u . C r o z a , n r .15
20 ianuarie
telefoane: redactor şef - 11588; re­
dactor şei adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cul­
1 9 7 0 turó-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.

RITMURI INTENSE Şl EFICIENŢA ÎN TOA­

Constituirea Consiliului TELEX

TE COMPARTIMENTELE PRODUCŢIEI

judeţean pentru munca NOI PROPRIETĂŢI a l l

V PROTEINELOR DA ZICE
Eşalonarea planului in riadul elevilor dc ştiinţă de la Institu­
Un colectiv dc oameni
tul dc medicină şi far­
macie din Tg.
Mureş,
condus dc V. A. Dtnzsek
de producţie-funda­ deţean pentru munca în rîn- şcolii, găsesc şi propun comi­ in ultima vreme rezulta­
şi L. DuUarcsli, a obţinut
Duminică, Ia Deva, a avut
ducalivc din şcoli şi in afara
ibe constituirea Consiliului ju­
te remarcabile. In cursul
tetelor U.T.C.
mijloacele de
dul elevilor, organism consul­
proprietăţi,
coperite noi
tativ nl Comitetului judeţean -soluţionare a problemelor şi cercetărilor au fost des­
sarcinilor ce derivă «lin hotâ-
necunoscute pină în pre­
U.T.C. Au luat parte tovară­
rîrilc de partid şi «Ic stal şi
mentată realist, şii Viorcl Faur, prim-sccrctar ale U.T.C., experimentează noi zent. ale proteinelor ba­
zice, legate de acidul dc-
al Comitetului judeţean U.T.C.,
forme de muncă ale organiza­
Hic Avram, inspector general
nucleului celular. S-a do­
al Inspectoratului şcolar ju­ ţiilor U.T.C. y.oxiribonucleic (ADN) al
Ca preşedinte al Consiliu­
deţean, activişti ai comitete­ lui judeţean pentru nupica în vedit intre altele că une­
fără subiectivism şi lor U.T.C., cadre didactice, c- rîndul elevilor a fost ales lo- conţin grupări tiolicc im­
proteine
le «lin aceste
Icvi.
varăşul loan Raţiu, secretar
portante în procesele en-
şi atribuţiile
Despre rolul
Consiliul, constituit «lin 57 de
consiliilor pentru munca în al Comitetului judeţean U.T.C. /.imatice. Aceste grupări,
după cum afirmă oame­
membri, c condus de un birou
rîndul elevilor a vorbit tova­
incertitudini răşul Viorel Faur. Create în alcătuit dio 11 membri, din glarea proceselor geneti­
pot avea
nii «Ic ştiinţă,
un rol important în re­
urma hotărîrii plenarei CC.
care fac parte cadre didactice,
al U.T.C. din octombrie 19C9.
consiliile pentru munca iu elevi, activişti U.T.C. ce ale celulelor umane.
rîndul elevilor vor intensifica Consilii pentru munca in Rezultatele cercetărilor
rolul organizaţiilor U.T.C. în rîndul elevilor se vor consti­ au fost extinse şi in do­
meniul celulelor cance­
Cu prilejul anchetei „Dema­ industrióle Hunedoara, Io I.M, La I.M.A. Haţeg reparaţia tractoarelor se desfăşoară în flux continuu, lată un aspect de viaţa şcolară. Ele studiază şi tui şi In nivelul municipiilor, roase. cnnstatîndu-sc «Ic
rajul primei decade corespun­ Hunedoara sou F.C. Orăştie, la linia de montat şi demontat şasiuri. dezbat aspecte ale muncii e- oraşelor şi comunelor. pildă, existenţa unor di­
de ritmurilor impuse de pre­ sarcinile ou lost în oşo fel e- Foto : V. ONOIU ferenţe in conţinutul
vederile planului ?", am adre­ şolonote incit să determine des­ grupărilor tiolicc.
sat conducătorilor centralelor făşurarea proceselor de produc­
industriale şi principalelor în­ ţie în ritmuri constant ascen­ ITINERARELE
treprinderi din judeţ întreba­ dente, în funcţie directă de TURISTICE ALE
rea dacă sarcinile pe luna utilizarea la maximum o poten­ Ferma zootehnică-unitate de NAVELOR (MARITIME
ianuarie sînt judicios eşalono- ţialului existent şi de punerea Nou abataj frontal ŞI FLUVIALE
te în raport cu planul trimes- în funcţiune de noi capacităţi.
Iriol şi dacă prevederile pri­ Consecinţa acestei încărcări la Aninoasa Direcţia generală a na­
mului trimestru sini dimensio­ judicioase este de-ocum cu­ vigaţiei civile „Navrom",
nate raţional, comparativ cu noscută : toate întreprinderile Zilele trecute la mina A- Cinstea de a da primele producţie de mare randament in colaborare cu Oficiu)
planul pe acest ultim on al amintite ou depăşit cu regu­ ninoflsa a intrat in exploa­ tone de cărbune din noul Naţional de Turism a
cincinalului ? Răspunsurile ou laritate indicatorii pionului, a- tare un nou abataj frontal. abataj i-a revenit brigăzii stabilit itinerarele turis­
lost ofirmative şi le-om con­ jungînd lo scadenţa anului e­ Este a doua capacitate tic conduse de renumitul mi­ tice ale navelor maritime
semnat co atare. conomic 1969, cu un bilanţ producţie de acest fel pusă ner Aurel Cristea. care s-a Cooperatorii din Pricaz au ridicare a eficienţei economice ţii tchnico-mnterialc Datori­ şi fluviale pc anul 197(1.
întrebarea şi răspunsurile n-au rodnic de realizări şi, fapt deo­ în funcţiune in 1070, cu sco­ angajat ca pînă la sfîrşitul primit cu multă satisfacţie Ho- nu au fost nici pe departe c- tă preocupării conducerii uni­ „Transilvania" va efec­
fost întîmplătoore. Conduce­ sebit de important, cu pro­ pul realizării în bune con­ lunii sa dea peste sarcinile târîrca plenarei Consiliului pui2alc. Iată dc cc. pe baza tăţii faţă dc dczvoltnrcn sec­ tua curse spre por­
rile întreprinderilor cunosc pe priul potenţioi economic capa­ diţii a sarcinilor de produc­ de plan 500 tone de cărbu­ li N C.A P. din decembrie ÎOG'J recomandărilor făcute privind torului zootehnie, ponderea turile Odcsn Is-ianhul.
de-o-ntregul mareo însemnăto- bil să preia în bune condi- ţie ce revin minei pentru ne. eu privire la perfecţionarea îmbunătăţirea formelor de or­ veniturilor obţinute dc pe ur­ Pireu, Deirut. Alexan­
te a planificării şi programă­ tiuni sarcinile sporite pe 1970. anul in curs. Demn de remarcat este şi organizării, normării şi retri­ ganizare a producţiei şi a ma valorificării producţiei a- dria. Ncapolc şi Marsilia.
rii interne, rolul şi caracterul Reversul neplăcut ol aces­ Capacitatea tle producţie faptul că abatajul a intrat buirii muncii în cooperativele muncii, s-a stabilit ea in ca- nimalc in structura venituri­ Cu acest prilej. turiştii
acestora de instrument esen­ tei situaţii este. din păcate, zilnică a abatajului este de in funcţiune cu 10 zile îna­ agricole. Măsurile stabilite re­ lor totale ale unităţii repre­ români şi străini vor vi­
ţial în organizarea si condu­ mult mai pregnant. Nu vom 250 lonc, locul de muncă inte de termen datorită rit­ flectă preocuparea permanen­ zintă peste 75 la sută îngri­ zita şi alte oraşe «lin ţă­
cerea producţiei. Astăzi se ştie înşirui aici lungul şir de exem­ fiind dotat cu echipament mului intens in care s-au tă a conducerii partidului şi Perfecţionarea conducerii şi jitorii dc animale, fiind per­ rile respective.
cu precizie că la baza defal­ ple core atestă subiectivismul metalic de susţinere, trans­ desfăşurat lucrările de pre­ statului nostru pentru îmbu­ retribuirii muncii să devină manentizaţi şi retribuiţi în ^ „Carpaţi" şi „Olteniţa"
nătăţirea activităţii economice
căm planului anual pe trimes­ cu core unele comitete de di­ portul cărbunelui în abataj gătire, executate de brigă­ a C A P, dezvoltarea sectoru­ realitate în toate unităţile a­ funcţie de rezultatele econo­ îşî vor continua mult a-
mice înregistrate, s-au stră­
tre, luni, decade şi zile trebuie recţie şi-ou stabilit sarcinile rcaliz»mlu-so cu ajutorul zile conduse de minerii lui cooperatist al agriculturii gricole I duit să-şi îndeplinească în prcciatclc voiajuri pe ru­
să stea potenţialul rea) al în­ pe parcursul onului 1969 şi Vasile Blaj şi Nieolae Nenu. şi ridicarea bunăstării coope­ bune condiţii sarcinile încre­ la lUrşova — Giurgiu —
treprinderilor, o bună corelaţie nici întreaga gamă o „ajus­ a două transportoare. ratorilor. J dinţate, astfel reuşind ea în Turnu Scverin — Belgrad
intre capacităţile productive, tărilor" şi transferărilor de anul trecut să depăşim pro­ — Vicna. Cu motonave
forţa de muncă şi timpul de Analizînd. în lumina sarci­ drul cooperativei agricole din dc o capacitate mai re­
sarcini de lo o lună Io olto, mi- nilor cuprinse în hotârîrc, po­ ducţia marfă Tealizată din dusă se vor organiza
lucru maxim disponibil, gradul Pricaz. începînd din acest an. sectorul zootehnie eu circa
de asigurore cu materii prime zînd pe realizări facile, de instalaţii de foraj geologic sibilităţile de valorificare su­ să ia fiinţă o fermă zootehni­ 100 000 lei. excursii spre numeroase
şi materiale si acoperirea in­ moment şi pe îngăduinţa de perioară a potenţialului de că care va funcţiona pe prin­ fn prezent sectorul zooteh­ puncte turistice ale Du­
nării.
tegrală cu contracte a produc­ ultimă oră o forurilor tutela­ In acest an, secţia Valea Jiului a Întreprinderii de producţie, a resurselor mate­ cipiul gestiunii economice in­ nic nl cooperativei cuprinde,
ţiei realizate. re de a reduce, in ultimă in­ explorări miniere Hunedoara-Deva, a fost datată cu trei riale. mijloacelor băneşti şi a terne. pc Jîngâ ovine şi porcine. 520 TURNEUL
Experienţa onului trecut o stanţă, nivelul sarcinilor de "instalaţii destinate forajului de mare adîncime. Ele vor forţei de muncă existente în Pentru trecerea b noua for­ de bovine, din care 227 vaci SELECŢIONATEI
adus în acest sens un noian aduce un sprijin preţios geologilor in descoperirea de noi unitatea noastră se desprinde mă de organizate există asi­ pentru lapte. Deoarece ferma
de argumente pro şi contra, pion. cimpuri de cărbune cocsificabil. gurate deja o scrie dc condi- re se creează va fi specializată ROMANE DE FOTBAL
AL. VALERJU uşor concluzia că rezervele de
demonstrînd că neglijarea o- O dată cu utilizarea ocestor instalaţii, se prevede a fi pe creşterea vacilor, eforturile
cestui factor generează dificul­ folosită şi o nouă metodă de foraj cu carotierâ intraduc­ noastre sint orientate spre Selecţionata dc fotbal
tó ţi şi implicaţii economice din tibilă, care asigură realizarea unor viteze de avansare pe creşterea efectivului la specia a României îşî va începe
cele mai nefavorabile, In cazul i . y . m n . m î i r i verticală mult sporite, precum si reducerea timpului de respectivă astfel înriţ in cel turneul în America de
Sud la 22 ianuarie, prin-
unităţilor oporţlnînd Centralei manevră a carotierei cu 80 la sută. 1000 de probe Pentru spaţiile mai scurt timp să ajungem tr-un joc carc-l va sus­
500 capete
fn
la cel puţin
Horizonte
de seminţe verzi plus. vom mai mcn.inc în ţine la Bclo Selecţionata
(Brazilia).
efectiv circa 100 de viţele ap­
României, care a părăsit
te pentru reproducţie destina­
mmm tíiusmm s c e n ă a p a r d a n s a t o r i i „ C ă l u ­ Pentru a cunoaşte calită­ nă. inginerii şi tehnicienii «Ic te completării efectivului mat­ Capitala duminică pc ca­
la analiză
Deşi ne aflăm în plină iar­
lea acrului, este alcătuită
d i n
că. concomitent 'u aceasta or­
„ C ă l u ţ u l " şi
din 18 jucători : Răduca-
P r i c a z .
la Staţiunea
experimentală
c o m p o ­
( d o u ă
p ă r ţ i
ş a r u l "
ANA BACILA
Dobrin,
nu, Nunu'cltlcr,
n e n t e c e s e r e g ă s e s c la m a ­ ţile seminţelor dc ovăz, tri­ silvică Sîmcria sc gîndesc ing. zootehnist la C.A.P. Pricaz nu, Sătinărcanu, Dan, Di­
j o r i t a t e a f o r m a ţ i i l o r ) s e „ î n ­ foi. legume, griu de primă­ încă dc pe acum la primăva­ Luccscu, Dumitrache şi
S I r âu c e h i d a n s p o p u l a r , a m e n t a l ă a r i t m u r i l o r a r h a i ­ p u l ) U c n u m e r o s şi e n t u z i a s t , s c r i u " in s c e n ă i n c a d e n ţ a vară şi porumb ce se vor ră. Acest lucru l-an» consta­ alţii. Antrenorul echipei
c ă r u i o b i r ş i e s e i n l e g r e a z a , ce, v i t a l i t a t e a şi î n ţ e l e p c i u ­ c i şi a R a d i o t e l e v i z i u n i i , a v i g u r o a s ă a l ) ă t ă i l o r r i t m a ­ folosi la însăminţările din tat în momentul cînd unul este prof. Angelo N'icu-
p o a t e , i n î n s ă ş i m o t c a g e n e ­ ne a î n t r u p a t e î n e l e v a t e c e r c e t ă t o r i l o r d e l a I n s t i t u - t e ( l i n p i c i o r şi d i n b î tă , s u b ­ primăvara acestui an. la dintre tehnicienii staţiunii lescu.
t i c ă a p o p o r u l u i r o m â n , c ă ­ s i m b o l u r i m i m e t i c e . î m b i n a ­ t.iil ( le f o l c l o r . C o n c l u z i a este l i n i a t e d e s t r i g ă t u r i . D a n s u l laboratorul din Deva s-au ne-a arătat o pepinieră in
l u ş a r u l a i m p r e s i o n a t î n t o t ­ re a i n s o l i t ă a f r u m a s u l u i eu e i n d e n t ă — o a s e m e n e a ini­ e v o l u e a z ă e a o a u t e n t i c ă executat aproape 1 000 de care deocamdată cresc sub
d e a u n a g e n e r a ţ i i î n t r e g i d e t - i g o a r e a , î n t r - a s u c c e s i u n e ţiativă, de a reuni intr-un m e t a f o r ă a vitalităţii debor­ analize, din care aproape pr«itec|ia serelor, altele in
i u b i t o r i ai f r u m o s u l u i , d c la i m p r e s i o n a n t ă d e f i g u r i — festival t o a t e e c h i p e l e de dante. la c a r e p a r t i c i p a r e a 250 s-au verificat de la în­ aer liber, un număr marc «Ic
s i m p l i s p e c t a t o r i a i e v o l u ţ i ­ a u t e n t i c ă c or n i>el iţie s u b o r ­ c ă l u ş a r i d i n i n d e ţ , i t e n l r u a t r e b u i e s ă f i e g e n e r a l ă , de. ceputul anului. plante lemnoase care urmea­
i l o r spontane, in c a d r u l s ă r ­ d o n a t ă e x c l u s i v c r i t e r i u l u i e v i d e n ţ i a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e ză să ioipndnbească prin co­ P A G IN A A II-A :
u n d e d e s p r i n d e m şi s e n s u l De menţionat însă că
b ă t o r i l o r d e i a r n ă , p i u ă la e ste tic . s p e c i f i c e al e a c e s t u i d o n s pe doar 24 dc cooperative agri­ loritul lor spa|iilc verzi «le
î n d e m n u l u i : „ S u s , b ă t r î n e , toate categoriile. Salariaţii
s p e c i a l i ş t i i a u t o r i z a ţ i , c e r c e ­ l a t ă d e c e „ F e s t i v a l u l c ă ­ m e l e a r i u r i l e h u n e d o r e n e , s u s ­ cole au trimis probele ne­
t ă t o r i p a s i o n a l i ai t e z a u r u ­ l u ş a r i l o r ' m a n i f e s t a r e a r t i s ­ c i t ă u n interes general, o sus nm cesare. ceea ce impune ea staţiunii şi-au propus ca şi Activitatea pentru îndeplinirea pianului pe anul
l u i f o l c l o r i c n a ţ i o n a l . P l i n t i c ă d e a m p l o a r e , o r g a n i z a t ă p a r t i c i p a r e ent u z i a s t ă a p u ­ C ă l u ş a r i i d i n L u d e ş ti a d u c $i restul unităţilor să acor­ în acest an să trimită parcu­ 1970 a început.
d e f a r m e c şi i n c î n t a i c , e l e ­ d e C o m i t e t u l j u d e ţ e a n p e n ­ b l i c u l u i şi a f o r m a ţ i i l o r de de întreaga atenţie acestei rilor oraşelor, precum şi iu­
gant . şi s u v e r a n , c ă l u ş a r u l a t r u c u l t u r ă şi a r t ă , a p r i l e ­ d a n s a t o r i a m a t o r i . T. ISTRATE acţiuni care are im rol ho- bitorilor dc frumos un număr PRIN CE MIJLOACE ASIGURA ORGANIZAŢIILE
t r a v e r s a t s e c o l e l e . o f e r i n d u - juit- d u m i n i c ă p r e z e n ţ a în C o r t i n a se d e s c h i d e , v i o a ­ dc an nno bucă|i dc plante DE PARTID CREAREA CLIMATULUI DE RESPONSA­
n e az i. In ara ¿borurilor în sala c ă m i n u l u i c u l t u r a l d in ra dă „ c u r g e m " c u n o s c u t e i tărîtnr în obţinerea de pro­ BILITATE FATA DE NOILE SARCINI ?
ducţii sporite la hectar. lemnoase de diferite spcciî.
c o s m o s , sobri.elotea m o n u - G e o a g i u n u n u m a i a u n u i m e l o d i i a c ă l u ş a r u l u i , şi f n
In perioada 15 ianuarie—28
februarie 1570 au loc adună­ Un obiectiv m ajor : si generale — analizînd acti­
vitatea cconomico-financiarâ şi
rile săteşti şi generale ale co­ organizatorică —• voi face
operativelor de consum şi ale propuneri privind îmbunătă­
celor dc rredit care analizea­ ţirea muncii dc v iitor. Este de
datoria tuturor organelor dc
ză activitatea desfăşurată
dc
anul I9G9. precum şi sarcini­ îmbunătăţirea servirii populaţiei de la sate conducere ale cooperativelor
către organele
de conducere
de a analiza. In mod operativ/
şi de control ale acestora pe
şi cu toată atenţia propuneri­
le dc plan cc le revin pentru le făcute, să găsească posibi­
anul 1070. lităţile practice dc transpune­
re in viaţă a acestora şi să
Fâcind o pri\irr de ansam­ 16 profiluri, printre care 16 măsuri concrete care să ducă măsurilor ee trebuie luate Dările de seamă trebuie să informeze, totodată, pc mem­
blu. se poale aprecia câ in a­ secţii de 2idari-zugravi, 6 de la mobilizarea membrilor co­ pentru continua îmbunătăţire insiste îndeosebi asupra preo­ brii cooperatori asupra modu­
nul 1050, prin activitatea croitori. 7 de tîmplari, 5 pen- ‘ operatori pentru valorificarea a aprovizionării populaţiei, cupării conducerilor dc coope­ lui in care au fost soluţio­
membrilor cooperatori, a or­ tru fierărie şi altele, reuşin- prin sistemul de contractări dezvoltarea şi modernizarea rative pentru apărarea şi dez­ nate.
ganelor alese şi a salariaţilor, du-se ea planul anual Ia pre- şi achiziţii a unor cantităţi cit reţelei comerciale, practicarea voltarea avutului obştesc,
s-au obţinut rezultate superi­ stâri-servicii industriale să se mai mari de produse realiza­ unui comerţ civilizat, buna precum şi a felului cum ges­ Adunările săteşti şi genera­
oare faţă de anul precedent. realizeze în proporţie dc 101 te în gospodărie In sectorul păstrare şi gospodărire a fon- tionarii gospodăresc şi păs­ le ale cooperativelor de con­
Volumul produselor agroeli- la sută. iar la prestări ser­ trează valorile materiale şl sum şi de credit — premer­
mentare achiziţionate a cres­ vicii neindustriale procentul băneşti încredinţate îmbună­ gătoare celui de al V-lea Con­
cut cu 38 la sută faţă de rea­ realizării fiind de 111. tăţirea activităţii viitoare im­ gres al cooperaţiei de consum
lizările anuluj 1968, iar pla­ plică însă participarea largă — voi- trebui să ducă la ri­
nul anual a fost îndeplinit la Pentru anul 1970 sînt pre­ Adunări generale ale a membrilor cooperatori la a- dicarea simţului dc răspunde­
finele lunii noiembrie 1969 în văzute sarcini importante în dunâri şi dezbateri unde sâ-şi re fată dc sarcini, la întări­
proporţie de 140 la sută Re­ toate sectoarele de activitate, cooperativelor de consum şi credit exprime deschis şi principial rea disciplinei organelor de
zultate bune s-au obţinut şi la îndeosebi în cele de eontrae- părerile, sâ-şi aducă din plin conducere si a tuturor sala­
achiziţionarea unor produse lâri-adiîziţîi şi de preslân- contribuţia la analizarea tu­ riaţilor. la dezvoltarea legătu­
de bază Toate acestea au fă­ servieij. Adunările săteşti şi turor problemelor ce privesc rilor cu masele dc membri
cut posibilă realizarea planu­ generale ec se vor ţine tre­ de prestări şi panificaţie, un dului de marfă etc. O atenţie cooperativa lor Evident, se cooperatori si la creşterea
lui anual la export in numai buie să constituie un bun pri­ accent deosebit il vom pune sporită va fi acordată stabi­ cere o exigenţă sporită pen­ conştiinţei socialiste a acesto­
11 luni. livrindu-sc peste pre­ lej de analiză a activităţii des­ pe sarcinile privind dezvolta­ lirii măsurilor concrete pen­ tru continua creştere a efici­ ra. pentru a participa mai ac­
tiv In îndeplinirea importan­
vederi 15 tone miere de al­ făşurate. dc dezvăluire a lip­ rea şi diversificarea servici­ tru darea in folosinţă a con­ entei economice prin reduce­ telor sarcini ce revin coope­
bine. 10 tone seminţe de do­ surilor care s-au manifestat ilor. înfiinţarea de noi secţii strucţiilor restante din 19G9. rea cheltuielilor de circulaţie raţiei de consuni dîn judeţ în
vleac 90 tone nuci şi altele. în anul trecut, precum şi un
mijloc dc mobilizare generală in scopul valorificării materi­ precum şi pentru începerea si a preţului de cost. creşte­ ccca ce pliveşte buna aprovi­
O largă dezvoltare a cunos­ a organelor de conducere, a ilor prime locale. adoptîn- şi terminarea la timp a obiec­ rea indicelui de rentabilitate zionare şi servire a populaţiei
cut reţeaua secţiilor presta­ tivelor prevăzute in planul pc şi a beneficiilor, întărirea e-
toare de servicii către popu­ lucrătorilor şi membrilor co­ du-se măsuri hotârite pentru anul 1970, solieitindu-se spri­ conomieo-finafijeiară a tuturor din mediu) rural.
laţia din mediul rural, unde operatori la îndeplinirea sar­ îmbunătăţirea calităţii pro­ jinul membrilor cooperatori cooperativelor IOAN ONIŢA
numai în anul 1969 au fost cinilor ce revin fiecărei co­ ducţiei şi a deservirii Vom prin contribuţia lor în bani Aşa cum este si firesc, par­ secretarul Comitetului executiv
înfiinţate 70 dc noi unităţi, eu operative. Vor trebui Juate insista dc asemenea, asupra şi muncă voluntară ticipanţii la adunările săteşti ol U.J.C.C. Hunedoara Aurel Gros, şeful echipei de lăcătuşi de la atelierul me­
canic al minei Deva, execută lucrări de colilate.