Page 55 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 55
mam DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 23 IANUARIE 1970 10 PAG. 3
EŞALONAREA PLA i h i n t * , i i bloc notes■ bloc notes ■ bloc notes
NULUI DE PRODUCŢIE
Carnet cultura
comitete de direcţie şî consi tru unităţile C.E.I.L. Deva şi
lii de odministroţie atunci cind întreprinderile producătoare de
Ignoră cerinţele elementare ale moteriole de construcţii.
planificării interne, dimensio Cît priveşte structura planu
ned indicatorii lunari de plan lui trimestrial, apare şi mai
Cîteva aspecte se impun în nu pe baza studierii temeini evidentă tendinţa supraîncăr lor cu privire Io cosmos, m edicină,
să a fi rememorate. Consiliul ce a stărilor de fapt şi a posi cării nejustificate o lunii mar SEARA LITERARA au dat sfaturi u tile referitoare la
de administraţie ol Centralei bilităţilor reale ale întreprin tie. Analizînd producţiile me Saionul do Iarnă fo vo rlro o iâ or- onotim pul friguros otc.
cărbunelui Petroşani şi-a făcut derilor, ci în funcţie de con dii zilnice planificate în ulti g a n iia re o do m anifestări Injirucdve
In cedrul b ib lio te cilo r jă le jtl. A lt
o adevărată obişnuinţă din siderente generale de conjunc ma lună a trimestrului, se ob fel, Io Crifttur, bib lio teca ra Erdds MASA ROTUNDA
Sfm băla, le căm inul culturel din
retuşorea planurilor lunare tură, nu din dorinţa fermă de ' servă faţă de ianuarie creşteri A urelio o o rg o n lio t o le a râ lite Clmpo a fost o rg a n lio la a mase ro
raro cu toma ,,A m ln llri d e ip ro le
după măsura reolizărilor. A- a ocţiona cu toata stăruinţa substanţiale, dar cu nimic jus m n" la core au p a rticip a t peste o tundă pa tema „O m u l In lu n a ".
mînarea aceasta de la o lună pentru fructificarea deplină a tificate. de plan. Acestea sînt iu ta de cltltOM. A urmei apoi fil Cu acest p rile j au test abordote
problem e legole de pregătirea na
la alta - in locul unor mă rezervelor, ci urmărind rezul de 13 la sută la fier în mine mul artistic „C e le trei prim ăveri ele velor cosmice şl echipajele» pentru
Iul le n ln ” .
suri energice pentru redresa tate de scurtă durată. reu marfă, între 13.5 şi 20 Io zbor, drum ul de ia Pămlnt la lu
rea producţiei — ,s-o soldat cu „Asemenea practici - arată sută Io concentrate de mine BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE nă, oselenlzaroa p rim ilor cosmona
u ţi, reîntoarcerea pe Tero.
urmări economice din cele mai tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU reuri neferoase şi de 30-60 Io D iscu ţiile ou test ilustrate cu Ima
grave. S-a ajuns astfel ca în cuvîntoreo rostită Io ple sută Io produse forestiere. De In cedrul numerooselor a cţiun i gini şl fo tcg rH II.
culturale orgonlzote de Comisie Ju
pentru luno decembrie să se nara C.C. ol P.C.R. din decem menţionat fragilitatea acestor deţeană pentru râJpindîreo cunoş
„planifice" realizarea unei pro brie 1969, referindu-se la nea creşteri. în condiţiile în core nu tin ţe lo r ştiin ţifice , o brigadă ţliln - MEDALION
ducţii de peste 930 000 tone junsurile existente în domeniul se scontează pe noi capacităţi ţillc ă form otâ din m edici, profesori D um inică, la Casa de cultură din
de cărbune. Cit de iluzorie, planificării - trebuie curmate de producţie, nici pe dotări |i Jurlytl din Devo s-a deplasat Wunodooro a avut foc un matineu
«îmbată în satul Alma»u Sec. M em
in codrul
voluntaristă şi lipsită de ra cu hotărîre, deoarece ele suplimentare cu tehnică $ou b rii brig ă zii au răspuns cu acest dum inical pentru copil, m edalionul
căruia
desfăşurat
s-a
ţionament este oceostă preve transformă planificarea, din- forţă de muncă şi nici pe soi p rile j Io numeroase întrebări puse „M lh o l Emlnescu". Pentru o da un
de localnic),
dere se vede foarte bine din tr-un important instrument ol turi spectaculoase ale produc * plus de o tra ctlvlta te acestei a c ţi
bilanţul íinoI. in care Centra conducerii raţionale a econo tivităţii muncii. uni, conducerea cosei de cultură
a Invitat pe oetorul Oeerga Jur-
la cărbunelui Petroşani apare miei, într-un mijloc de justi Aşa se prezintă lucrurile a C om itetul m unicipal pentru cultu canu, de fa Teatrul „C onstantin
cu o nereolizare a planului a- ficare şi tolerare a lipsurilor". cum. Tocmai de aceea, în uni ră ţi artă P otro|onl a o rq a n lta t du N otta ro " din Bucureşti, care a re
m inică o înri In Ir« o cetă ţe n ilo r co
nuol de producţie de 310 000 Se încadrează in spiritul o- tăţile vizate, se impune o re munei M eriţor cu m em brii b n g ă iii cita t din opera m arelui nostru poet.
a fost com pletat
M edalionul
cu
tone cărbune. cestei sarcini de maximă în considerare realistă a planuri ştiin ţifice . In cadrul Jntllnlrii ou o u d iţ/l de pa disc (M ih o il Sadavoo-
Plonificorea şî programorea semnătate modul de planifi lor lunare, pornindu-se de la fo-.t discutate problem e do m edici nu povestind despro Emlnescu), da
na, silinţei »1 tehnică, de p olitică
producţiei Io întreprinderea de care şi eşalonare a sarcini necesitatea încărcării la inten ectcrnă oe b o to întrebărilor puso recitări »1 p roiecţii la aspeclom ot,
cuprlnzlnd momente din viaţa lucea
industrie alimentară a pendu lor economice ale acestui an sitatea normală a capacită de săteni. fă ru lu i poeziei ram onojti. V . , ' ' '
lat de-a lungul întregului an în întreprinderile hunedorene ? ţilor şi potenţialului productiv,
între arbitroriu şî incertitudini. Revenind la răspunsurile una pentru a imprima muncii în TEATRU DE PĂPUŞI
Stabilindu-şî in fiecare lună nim afirmative ale conducăto întreprinderi ritmuri con Două b rio â tl ştiin ţifice s-ou de- D um inică, Toalrul de Dâpuşl npar- Deşi intîrziatâ, iarna şi-a arătat dîn plin frumuseţile.
sarcini subdimensionate, con rilor centralelor şi întreprinde stant ¡nalte, care să asigure p lo io t dum inică le Bo» şi Z lo 'tl fin in d Cosei de cultura din H une
ducerea întreprinderii o ropor- rilor şi confruntindu-le cu ce punerea integrală in valoare unde eu avut în tîln in cu un număr doara s-o deplasat le Boclo cu p ie
mere de ceto(enl. In codrul discu
sa ,,M ic ii m uşchetari".
Atmosfera
tot mereu depăşiri substanţia rinţele şi exigenţele, rezultă pe a rezervelor existente. Numoî ţiilo r s-ou tăcu* re fe riri lo via ţa rl veselă ce i-a insta lo l In salo încă
de ta începutul speclocoluiul a cap-
le care, fiind obţinute artificial, ansamblul judeţului o dimen în acest fel se va feri de su a ciivifa fe o lui l.anln şl la lem nlfi- »■vot pe m icii soactalorl. A lături
cotîo zilei de 24 Ianuarie.
s-au pulverizat spre finele a- sionare mai judicioasă o sar biectivism, de fluctuaţii şî o- M em brii b rig ă zii ş tiin ţifice au răs de aeeşiia, m aturii au tră it »1 ei
nulul cînd întreprinderea şi-a cinilor pe trimestre. Astfel, pro justărî ulterioare procesul rea puns opoi lo în lre b â rilo cetă ţe n i bucuria celor miel. Zăpadă abundentă pe şosele
încheiat bilanţul cu un pasiv ducţia industrială a judeţului
de 65 milioane lei la produc pe 1970 se prevede a fi reali lizării sorcinilor de pion, îm-
ţia globală şi de 8,7 procen zată în proporţii trimestriale de primîndu-î un puternic carac
te Io productivitatea muncii. 23,0, 25,1, 25,6 şi 26,3 Io sută, ter dinamizator şî eficient. La secţia de drumuri
Practico vicioasă de a expe ceea ce corespunde progra
dio cu uşurinţă sarcinile în ul mului de punere în funcţiune a CINEMA
timele luni ale trimestrului, iar noi capacităţi, extinderii şi
ale acestora spre finele anu modernizării celor existente, W M
lui, cînd nu se mai poate în tendinţei fireşti de creştere o DEVA? Voloo păpuşilor (Cinema-
treprinde nimic pentru redre- productivităţii muncii. lo g ro fu l „P o tria "); O chestiune n-a ajuns nici un fulg?
sorea situaţiei, s-a repercutat Dacă pe ansamblu sarcini de onoare (,.Arlo"J ; SIM ER IA:
nefavorabil asupra bilanţului le apar raţional dimensionate, A ngelico şi sultanul („M u reşu l")?
HUNEDOARA: Căsătorie din Inte
economic de ansamblu ol ju surprinde din nou tendinţa u res („C onstructorul“ ) ; C ăsătorie
deţului. Astfel, dacă la jumă nor conduceri de întreprinderi Debitori p rip ită ? („fla c ă ra )? In îm p ă răţia Duminică, IU ianuarie ac., A fost o duminică care pro răşii care răspund de buna
le u lu i da A rg in t (..S /d e ru rg istu l");
tatea anului trecut se înregis de a face din trimestrul I şi CALAN: Bun pentru serviciul ou- la orele 13, serviciul de cir mitea. Prin Deva ca şi prin întreţinere a drumurilor pu
tra o producţie industrială su din prima lună o acestuia pe insolvabili? v iito r („11 Iu n ie ): TE lfU C i O o- culaţie al Inspectoratului ju multe alte oraşe cetăţenii gos blice în timpul iernii ? Ce
plimentară foţă de plan în va rioade de relaxare, cu sarcini meni în rulotă („M in e ru l"): GHE- deţean de miliţie înregistra podari încă de la 7 dimineaţa spun cetăţenii ale căror tro
Munteta
LAfl : în ţe le ptul da po
loare de 71.2 milioane lei şj minime, sub posibilităţile rea Unele greutăţi financiare Blestemai („M in e ru l® ); PETRO un bilanţ trist. Şapte acci ieşiseră să-şi cureţe trotua tuare aşteaptă să fie curăţa
un spor la producţia morfă le şi inferioare rezultatelor Intimpinate de către coope Ş AN I: B ă ie ţii în haină de piele dente de circulaţie pe drumu rele. Dar în multe locuri tro te.. ? Câ de-abia a sosit iar
tură
U ltim a
vjndută si încasată de 103.7 medii de anul trecut. Aşa este rativele agricole se datoresc („7 N o ie m b rie *); LUPENI: Regina rile publice din judeţul nos tuarele. intrările in incinta u na. E drept câ întîrziase. Dar
(„R e p u b lic a ");
milioane lei, după 7 luni de şi imobilizărilor in debitori. zăpezii („M u n c ito re s c "); Războiul tru. dintre care două soldate nor instituţii nu sînt curăţa duminică ne-a luat prin sur
păşirile s-ou amplificat la 98.6 situaţia la „Vidra" Orăştie, cu Spre exemplu, cooperativa d om niţelor („C u ltu ra l"); LONEAi cu răniri grave, iar unul cu te de zăpadă. prindere şi ne-am descurcat)
şî respectiv 129 milioane leî, plan pe trimestrul I de numai agricolă din Bîrsău nu a pu N um ai o singură via ţă („M in e moartea unui cetăţean. Şi cînd te gindeşti câ a fost greu ..
rul"),- AN IM O ASA: Contele Bob»,
16 la sută din prevederile a
După această ascensiune rea nuale, întreprinderea de prefa tut utiliza din primăvara a spoim o vestului sălbatic (..M unci Prima zăpadă aducea cu ea prima zăpadă mai ca lumea. Cpt. GH. MIHAI
lizările n-au moi avut acelaşi bricate din beton Cristur cu nului 1968 o sumă de aproa toresc*) ? PETRtlA: Riscurile mese şi prima probă a destoiniciei La fel s-o întîmpinâm şi pe şeful serviciului circulaţiei
V U LC A N :
(„M u n cito re sc"):
rie i
dinamism, tocmai datorită de 17 la sută, întreprinderea de pe 2 500 lei, reprezentind Căsătorie p rip ită ? („M u n c ito omului de la volan. Cind cazi cea dc-a doua ? Ce zic tova din I.M.J, Hunedoara
teriorării situaţiei la unităţile industrie alimentară Deva cu contravaloarea mieilor vin- re s c"); ORAŞTIE : H oldl („P o- la un astfel do examen preţul
amintite, precum şî Io I M. 20,6 Io sută şî altele. duţi cooperativei agricole trio ") ; Şopronul roşu („F la că ra ” ) ; este scump. Prea s c u it id une
G EO AG IU -BAl: D in p lic tis e a lă ; H A
Barza. C.E.I.L Deva. „Marmu din Dumbrava. ŢEG i Pipele şi Feldm orcşala („P o p u ori ... Şi nu numai conducă
ra" Simeria, U I. Hunedoara Mori discrepanţe apar insă Iată şi un alt caz. Coopera la r“ ) ; BRAD: Stelole d in Eger — torii auto sînt vinovaţi. Pe
sorllla l-H („S teouo ro ş ie "): GU-
sî altele. Aşa s-a ajuns după Io eşalonarea planului produc tiva agricolă din Sălaşu de RABARZA: Torion, omul junglei drumul naţional nr. 7 Deva —
trei trimestre la depăşiri de 77 ţiei fizice. Excelează din acest Jos avea înregistrate la sfir- („M in e ru l''); IH A : Crima din pă Orâstic. pinâ la era 14.00 nu
milioane la producţia nlobală punct de vedere l.l.A. Deva, şitul anului trecut peste 6 200 dure („lu m fn o "). era nici urmă de vreo echi
şî 92,6 Io marfă vîndutâ şî în care planifică pe primul tri Ici datorii neonorate de că pă de intervenţie a secţiei dc
casată ca in final să se înre tre cetăţeni care au benefi drumuri naţionale, care crn
gistreze sooruri de numai 56,6 mestru sub 20 la sută dîn vo I.I.L. Haţeg, secţia timplâ- ciat de dreptul de folosire a obligată să asigure praetiea-
pe
şî respectiv 74,5 milioane leî. lumul producţiei, lăsînd pen rie. Lustruitoarea de mobilă păşunilor unităţii Ion Stan- bilitatea şoselei. Oare timp
unde se afla în acest
Efectele nefundamentărîî tru ultimul trimestru 35 la sută Clep Eleonora execută lu ciu, Ştefan lovăncscu, Gheor- TELEVIZIUNE şeful dc pichet Stanciu Mihai ?
ştiinţifice şî lipso de realism din producţie fizică anuală. A- crări de calitate. ghe Muntean sînt doar ciţiva Po acelaşi drum naţional, pe
îrţ progromoreo producţiei şi celoşi lucru este valabil şi pen- dintre cei care „au uitat*1 că porţiunea Deva — Zam. si
eţalbnareo sarcinilor de plan nu au numai drepturi ci şi 18.00 lum co co piilo r prezintă „U - tuaţia era identică. Cel puţin
sînt, aşadar, evidente. Ele ara îndatoriri faţă de C .A.P. Si nive n o l-şo lron ". Litera „ 8 “ : cei din echipa de interven
tă cit de grav greşesc acele tuaţii similare se întilnesc Brâncuşi, Bucegi (Babale),, ţie isi semnaseră condica. Din
bolet, b a io j, boobob;
tntr-un număr mare de coo 13.30 Ancheta economico. păcate, doar atît. Pentru că
perative agricole.
Temo : „In v e s tiţii *70";
Ferma zootehnică pentru astfel de cazuri nu 19.00 te le ju rn a lu l de seară; treaba fusese făcută de mîn-
atenuante
Circumstanţe
era
tuîalâ Zăpada viscolită
19.20 Lo volon - emisiune pentru
conducătorii auto;
Randamente există. Singura soluţie este 19.30 Ce şîim şi ce nu ştim de lăsată tot în curbele dificile,
materialele antiderapante nu
obligarea grabnică a debito spre om V C opilul — a per erau împrăştiate, iar troie
sonalitate ?
si suculente. Ne-am orientat rilor să-şi lichideze datori 20.00 hoilo cto r; nele dc zăpadă tronau pe li
orare sporite (URMARE OIN PAO. U ca, pentru reducerea cheltuie ile create. 20.1U Intre co n fia ţi... lo Tirpeşti, nele porţiuni dc şosea. Sin
lilor, terenul să fie situat nu Interviu cu N icolao Popa, gur tovarăşul Bnlduş Costea.
maro meşter in cuvinte, cio
mai in apropierea fermei Din Călători p lit, măşti, costume;
Colectivul de muncă de la 20.30 Şuterm ţu in doi - scenetă picher pe D.N. 6G. sectorul de
j laminorul de 800 mm din ganizind şi o îngrâşâtorie de toamnă au fost arate deja 15 satirică de lan Oăieşu; sosea Simeria — Haţeg şi-a
! C.S.II. a pornit cu multă dăru tineret bovin. Avînd în vede hectare care vor fi cultivate frauduloşi 20,50 Un O liie ilo modern - come făcut datoria. Felicitări Pen
ire si răspundere la materia- re câ anual se va obţine un cu sfeclă, iar alte circa 130 Deşi nu are plan de înde die, producţie o studiouri tru ceilalţi nu ! Fiindcă în sta
lor dc le le vn iu n c din R. P.
lizarca angajamentelor asu- de hectare sînt repartizate re proastă erau şi drumu
i
număr mare de viţei, o parte plinit la capitolul „amenzi", Polonă ; AUTOMOBILIST! !
| mate în întrecere. Ei au lio- din ei vor ii livraţi spre Jn- culturilor de trifoliene. din întreprinderea de transpor 21.20 Arte frumoase. Cartea de rile Şoimuş — Ccrtej sau cel
a rtă :
j tărît ca ptnă la finele anu- grâşare la fermele intercoo- care 30 vor fi irigate. Condu turi auto Deva a încasat in 21.40 Interpreţi de muzică uşoară : spre mina Muncelu la care cu
j lui să obţină suplimentar peratiste cerea - cooperativei a luat şi primele 14 zile ale anului, de Anca Agemolu şi Aurelian greu au fost aduşi muncitorii
I 1 200 tone de laminate dife- alte măsuri menite să contri la călătorii frauduloşi, o sumă A n d rce icu ; » la serviciu. Autovehiculul din
22.00 Telejurnalul dc noapte;
j rite. Sporirea indicilor de u Cunoseînd râ o cerinţă e- buie la creşterea producţiei frumuşică : 4 200 lei. Rapor 22,1$ Volegleb. Tanzania ; municipiul Deva destinat AGENŢIA O.N.T, DEVA ORGANIZEAZĂ EXCURSII IN
I ti Uzare a agregatelor, orga- senţialâ ce stă în fata ferme de furaje. Intre altele, s-a tat la suma încasată in ace 22.40 A ctualitatea muzicală. pentru a împrăştia nisip şi GRUP PE URMĂTOARELE TRASEE :
■ nizarca mai bună a muncii lor este obţinerea unor ran format o echipă permanentă sare pe şosele zăcea defect in
j constituie mijloace eficiente damente superioare pe cap de de cooperatori care se îngri eaşi perioadă in anul 1969, curtea autobazei. In oraşul Chişinău — Odesa — Kiev — M elitopol — (alta
j de realizare a scopului pro- animal, că de o eficienţă spo jeşte de întreţinerea păşuni rezultă că numărul cetăţe Haţeg aceeaşi situaţie. Mai în — Servicii: 12 zile - 934 leî
j pus. Randamentul orar de rită nu se poate vorhi decit lor. De asemenea, in fiecare nilor care vor să călătoreas RADIO toate centrele, utilajele pentru — Bani de buzunar: 36 ruble — 300 lei
I 43,7 tone planificat, pe prî- atunci cînd se realizează cel an se prevede realizarea de că pe „sprinceană" s-a mă o astfel de intervenţie lipseau — Benzină pentru 1 autoturism — 450 lei
i" mul trimestru, este în mod puţin o producţie medie de culturi duble furajere pe cite rit. sau erau stricate.
PROGRAMUL I: 6.0S-9.30 M uiica |l
! consecvent depăşit, 3 000 1 lapte de la o vacă fu 50 de hectare. Faptul că şeful Treceţi pe la casele de bi a c tu a lită ţi; 5.J0 Atlos cu ltu ra l: 10,05 — Ce le-am făcut tovară Chîşinâu — Odesa — Kîev — Harcov — Rostov pe Don,
j Roadele acestei preocupări rajată, nc-am propus ca efec fermei, specialist cu pregătire lete, tovarăşi călători! Sau M uncă populara; 10,30 K odlo-şcoolâ; şilor de la secţia D. N. ? Novorosisk, Soci — Suliumi, Tbilisi, Armavir
î se concretizează în aceea că tivul matcă sâ-1 formăm pe superioară, are ca ajutor în poate consideraţi că plătind 10,50 Muzică uşoară: 11,05 Din re De ce nu vor să se gîn- — Servicii: 14 zile - 1143 lei
în primele 16 zile din acest baza prâsilei proprii, reţinînd conducerea treburilor unităţii amenzi le faceţi in ciudă pertoriul lui C ică Pcuescu; 11.20 M e deascâ şi la noi ? — no-au — Bani de buzunar: 42 ruble ~ 350 lei
lod ii populare;
11,45 Statul m edicu
an, ci au laminat In plus 320 în acest scop animalele cu un un responsabil cu baza fura controlorilor ? lu i; 12,00 Muzica uşoară; 12,25 Şti- întrebat şoferii Buzdugan Pe
tone de metal. potenţial productiv şi valoa jeră. unul cu rcoroducţia la m ţo ta zi; 12,30 M e lo d ii populore; — Benzină pentru 1 autoturism — 550 lei
re biologică ridicate. Astfel animale si un economist asi Mania plusurilor 13.00 R odiojurnal; 13.10 Avanprem iera tru de pe autobuzul 31-HD- Chişinău — Bălţi — Cernăuţi
co tid io n o : 13,22 M uncă uşooro: 13,4$
vom avea posibilitatea să li 1333 şi colegul său. Vlad Tra-
gură condiţii pentru o bună Cu ocazia inventarierii dc M elodii populore; 14,00 Caleidoscop — Servicii : 3 zile - 396 leî
îşi ridică nivelul vrăm anual peste fi 000 hl lap coordonare a activităţii dc sfirşit de an efectuată la m uzlcol; 14,40 Radio p u b licita te : 14,53 269. care erau la ora aceea — Bani de buzunar: 9 ruble — 75 lei
îan de pe autobuzul 31-HD-
Muzică populara: ,15.00 Radio şcoala;
te. ceea ce echivalează cu o
C A P
Romoşcl s-a consta
producţie si reducerea preţului
— Benzină pentru 1 autoturism — 60 lei
15,25 Com pozitorul «ăptom im i — Gaar-
tehnic şl profesional cantitate de aproape 4 ori de cost al produselor. gestiunii tat că mania creării plusu ge Enescu; 16,00 R adiojurnal: 16,20 la datorie, fâcîndu-şi cursele Russe — Hascovo — Burgaz — Varna — Balcic
Tarogotlstu I Ion M urgu;
16,30 Ce e
rilor în gestiune este la ea
mai mare deeît cea înregis
Lucrînd pe baza
trată în anul trecut. Cînd fer economice interne, ferma va acasă. Intre altele s-au gă nou in judoţul nostru; 16,50 Imnuri pe traseu. — Servicii: 6 zile - 720 lei
închinate patriei? 17,0$ Antena tin e
îndeplinirea sarcinilor spo ma va ajunge la întreaga ca avea plan propriu de venituri sit neinregistrate peste re tu lu i; 17,30 Muzico p oputaro; 18,10 — Ce s-ar întimpla dacă — Bani de buzunar: 18 leva — 192 lei
rite ce stau în faţa sîderur- pacitate de producţie, valoa şi cheltuieli, care face parte 3 800 kg gozuri (le griu, 1 000 R odiostm pozion: 18,30 O m elodie pe am întrerupe cursa si am lă — Benzină pentru 1 autoturism — 360 lei
giştilor hunedoreni impune cu rea producţiei globale va de integrantă din planul de pro kg cartofi, 868 kg fructe, adresa d v .; 19,00 Gazeta ra dio ; 19.30 sa ca marfa pe care o trans Budapesta — Bratislava — Brno — Praga — Dresda — Ber
Soplâm ino unul mstarnon; 20,05 Ta
necesitate utilizarea celor păşi 3 milioane de lei. ducţie şi financiar al coope 2 500 kg borhot de prune şi bleta de seara; 20,10 — 36$ de eîn- portăm în autocamion să se
mai variate forme de creşte Pentru asigurarea construc rativei. mere, precum şi alte produ teco; 20,20 A rgheziană, 20,25 Zece lin - Leipzig - Berlin - Leipzig - Weimar Karlovy-Vary,
re a nivelului telinico-profe- ţiilor zootehnice necesare vom îndeplinirea sarcinilor ee se. De asemenea, s-a „des m elodii preferate; 21,00 Capodopere degradeze ? Ne întrebau Pilzen — Praga — Ostrava — Budapesta
ale lite ra tu rii: 21,20 Un tongo de de
sional al salariaţilor. In a reamena.ia un adăpost care stau în faţa fermei implică e coperit'' fee m iracol!) că m ult: 21.30 Moment poetic. conducătorii auto de pe auto — Servicii: 12 zile - 1 400 lei
nul care a trecut, cursurile in prezent este destinat por forturi susţinute şi o colabo în stoc se află şi o canti PROGRAMUL II: 6,00 Progrom mu camioanele de mare tonaj — Bani de buzunar: 108 forinţî, 150 ko, 90 mărci —
de ridicare a calificării au cinelor, vom construi încă un rare eficientă între conduce tate de 25 kg săminţă de zical de d lm in e a ţo ; 7,00 R adiojurnal; 21-TM-442 şi 21-TM-462. 354 le?
7,10 Program muzicol
de dlm lneoţa
fost absolvite de 2 038 de grajd, iar altul va fi trans rea acesteia şi cea a coopera mac, care tşi face aici sta (continuore) ; 8,10 Tot in o ln te ; 8.25
muncitori, iar cele de spe M ori in te rp re ţi; 9.00 N aistul Gheorghe — Benzină pentru 1 autoturism - 1 300 leî.
format în îngrăşâtorie de ti tivei agricole. Urmărind ca giul de 7 ani. După cum sc
cializare de 375 cadre tehni- neret. mârindu-i-se capacitatea încă de la înfiinţarea fermei Zam fir; 9,10 Curs de lim ba francezo: Relaţii suplimentare Ia filialele O.N.T. din Hunedoara,
9,30 lu cră ri corole; 9.4S M atineu de
co-qdministratîvc. In 1970 ur vede, cantităţile nu sînt de oporo; 11,00 C into A urelia Fătu şi Petroşani, Brad, Orăştie şi Deva.
de la 100 la 300 capote, prîn zootehnice să valorificăm cit loc neglijabile. ...
mează ca în formele d£ ri M orln Pogon; 11,20 Recital Geerga
adoptarea sistemului de sta- mai deplin potenţialul ei de
dicare a calificării să fie cu bulaţie liberă. producţie, ne vom aduce o Sc pune insă fireşte în C orb e n l; 11.30 Muzica uşoara; 12,03
co tid ia n ă ;
Avonprem iera
12.15 Piese
prinşi alţi 2 500 de muncitori, Noul cadru de activitate contribuţie tot mai dc seamă trebarea : cine şi în ce scop Instrum entale: 12.30 Emisiune m uzica
iar numărul celor care vor a favorizat ca o parte din la de la Moscova: 13 00 Concert de VREMEA
prevede ca fermei să i se re la progresul cooperativei, la avuţia cooperativei să ră- prînz; 13 30 R adlom ogozlnul fem eilor;
dobîndi o policalificare să
partizeze şi terenul aferent ridicarea nivelului veniturilor 14.03 Doine şl jocuri; 14,30 M uzicieni
treacă de 120. mină neevidenţiată în scrip români de o ît despre muzicieni ro
producţiei de furaje, respectiv unităţii si al retribuţiei coo tele unităţii ? mâni de Ie ri; 14,35 SlUnţo lo zi? 15,00 PENTRU 24 ORE
pentru masa verde, fibroase peratorilor. Poglni din opere: 15.30 M e lo d ii de E X P LO A T A R E A U Z IN A
Vlorel Doboş; ÎS,40 Rodie p ub llcilo - Vrame frumoasa dar friguroasa,
to: 16 00 R odiojurnal; 16,20 C recţ'a eu cerul va ria b il. Vintul vo sufla
Iul Paul C onştontlnescu; 16 55 Stolul slab din sectorul nord-etlic. Tem-
mmm lor căluşarii din Oprişeşti zicole ; 19 30 Ediţie rodiolonlcâ. Ion Oeroturo m inima va fl cuprinsă DE PR EPAR AR E TELIU C
m edicului; 17,00 Muzica uşoară; 17.35
Emisiune lite ro ră : 18,00 V o rle to ti mu-
între minus 10 şi minus 12 grade,
— Balşa (originale invlrti-
S lavici:
19.50 N oapte buna. capii :
ier moxlme între minus 4 şl mi
turi pe loc) şi cei din Ren-
20.00 Suita din baletul „C înd strugu
ohet (căluşarul „cel vechi**),
m ondoniul de p io n ie ri; 20,40 De la
O formaţie foarte bine pregă rii se coc" de M lholl Joro: 20,25 Ca- nus 3 grade.
Schuberl Io Hugo W a ll, cu D letnch
ba numai ’de starea emoţio vestiţii căluşari din Romos, tită a fost cea a căminului Fucher D leslau. cu sediul in Hunedoara
nală pe care o produc întot distinşi eu premiul I! pe ţa cultural din Geoagiu, care a
MM^E > N vPAG- I) deauna formaţiile celor mici ră la cel*' de-al IX-lea con încheiat prima etapă a festi
(„vătaful", ăl hătrîn, are/ 13 curs al artiştilor amatori, valului. Evoluţia ei a lăsat sir. Volca Cneazu nr. 62
ant" !), ci de frumuseţea în participanţi la Festivalul in o impresie deosebită, mai a
în scena acelaşi dans, înso sine a dansului, de conţinu ternaţional de folclor de la les prin interpretarea „Că P R O N O S P O R T
ţit însă de jocul „Romana**, tul său foarte interesant şî, Zagreb. Cochetează cu per luşarului cel vechi", cu fi ANGAJEAZA :
asociere des intîlnită în in ultimă instanţă, de ambi fecţiunea aceşti căluşari din guri interesante şi o melodie
Transilvania. Dansatorii exe ţia copiilor de a dansa un Romos, supli şi viguroşi, o- aparte. Concepută ca un Rezultatele concursului nr. 3 din 18 ianuarie 1970 — muncitori calificaţi in meseriile :
cută figurile cu acurateţe, „joc din bătrini'* tot atit mogeni, degajaţi, cu mişcări spectacol, evoluţia dansato-
insoţindu-le de strigături de frumos ca şi echipele elegante, perfect sincroniza rilor din Geoagiu a fost fre 1. Bari — Milan 0—5 2
ritmate ce punctează o me mari. Aceleaşi cuvinte fru te ! Şi mai există acea fai netic aplaudată de „susţină j 2. Brescia — Roma 0—1 2 e SUDORI
lodie originală. Tehnica sin moase le avem pentru solis moasă melopcc — sublimă torii" locali, constituiţi în- : 3. Fiorenlina — Napoli 1—2 2
cronizării „Romanei" ne-a tul dansator ¡lie Totoi, pen prin caracterul ei arhaic, ce tr-o autentică „galerie", ca 1 4. Intprnazionale — Palermo 2 -0 1 O LĂCĂTUŞI
rumos adine întipărită in tru formaţiile dc elevi din strecoară în inimi aromo la intilnirile sportive. f). Juventus — Verona 3—0 1
memorie, lăsindu-ne o plă Vaidei, de la Şcoala gene unor timpuri legendare. Că Prima etapă a „Festivalu Cv Lanerossi — Cagliari 1—2 2 • PREPARATORI.
cută amintire despre această rală Balsa sau din Homo luşarii din Romos constituie lui căluşarilor" a debutat cu 7. Lazio — Bologna 1—0 1
echipă pe care am vrea să n rod (a căror evoluţie a fost o autentică revelaţie, chiar un foarte frumos succes, răs fi. Sampdoria — Torino 1—1 X Se asigură cazare confortabilă pentru necăsătoriţi la
vedem şi cu alte prilejuri. plată a valorii formaţiilor 9. Atalanta — Reggiana 2 -0 1
presărată cu zeci de figuri, dacă ii vedem pentru a doua
Formaţia de copii din Orăş- participante. A fost o intil- 10. Catania — Livorno 0—0 X căminul din Hunedoara.
durînd nu mai puţin de. . sau a treia oară.
tlocra de Sus (instruită de nirc de neuitat cu dansul 11. Monza — Varese 1—0 1
Marin Inăşe.scu) produce un 15 minute). Elemente interesante, fi popular autentic, cu virtuţile 12. Piacenza — Modena 0—0 X Salarizarea conform prevederilor H C.M. 914/1968.
fior general. Şi nu este vor- Iată insă că in scenă apar guri inedite aduc in dansul sole artistice de neegalat. 13. Ternana — Pisa 0 -0 X