Page 57 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII proletari oin TOATE ŢĂRILE,u n iţ i-v ă ! Redacţia

Nr 4679 şi administraţia

ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr. Petru Gro2a. nr
21 ianuarie
telefoane : redaetoi şol ~ 11588 ; re
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1970 tură-sport şi probleme cetăţeneşti *
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.

VIZITA TOVARĂŞULUI Cărbunele de la

Bărbăteni să răzbată

NICOLAE CEAUŞESCU cît mai grabnic

la ziuă“!

IN ORAŞUL OLTENIŢA Unul din obiectivele esen­ desfăşoară deschiderea şi pre­

ţiale ale planului pe acest an
Bărbăteni, rezultă eâ in con­
in bazinul Văii Jiului il con­ gătirea zâcâmintuluî de la
stituie sporirea extracţiei de formitate cu primul studiu
cărbune cocsificabil. In acest tehnico-eeonomic mina tre­
scop va fi dală în exploatare buia sâ producă primele to­
şi noua mină Bărbăteni, de ne de cărbune încă de la
Marţi, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, îm­ unde vor trebui sâ fie extra­ sfîrsitul anului trecut. Insă
preună cu tovarăşii ILIE VERDEJ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R. prim-vicepreşedinte al Con­ se începînd din trimestrul II manifestarea unor serioase de­
ficienţe in amplasarea lucră­
siliului de Miniştri, DUMITRU POPESCU, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., MIHAI MARINESCU, membru al C.C. şi pînâ la finele anului 50 000 rilor, care au avut repercu­
tone de cărbune, pe care ing.
al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi GHEORGHE NECULA, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­ Gheorghe Illeseu, director siuni negative asupra viteze­
deţean Ilfov al P.C.R., a făcut o vizită de lucru in oraşul şi portul Olteniţa. Populaţia oraşului Olteniţa, muncitorii, inginerii şi tehnicienii tehnic şi producţie la Centra­ lor de înaintare pe verticală
întreprinderilor vizitate au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, o călduroasă primire, exprimindu-şi hotârîrea de a de­ la cărbunelui Petroşani, bazat şi pe orizontală, abaterea de
pe studiile tehnico-ceonomice la graficele întocmite au dus
pune toate eforturile, alături de toţi cetăţenii patriei, pentru traducerea în viaţă a marilor sarcini trasate de Congresul al X-lea al la prelungirea termenului de
partidului. Mobilizaţi de spiritul de înaltă exigenţă al plenarei din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R., oamenii muncii din Olteniţa au în­ Fabrica de conserve întocmite — il caracterizea­ punere în funcţiune pentru
făţişat realizările lor, ca şi planurile pentru ultimul an al cincinalului ; ei s-au referit, de asemenea, la perspectivele pe care viitorul Haţeg. Aspect din depo­ ză ca pretindu-se foarte bine primul trimestru din acest
cincinal le deschide oraşului Olteniţa, au informat despre pregătirile pe care le fac pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării zitul de conserve legume. la cocsificare. an.
Analizînd modul in care se Aşa după cum ziarul nos­
hotârîrifor Congresului al X-lea al partidului.
Vizita secretarului general al partidului, a celorlalţi condu câtori de partid şi de stat a prilejuit o vibrantă manifestaţie de ata­ tru semnala la începutul lunii
decembrie intr-o amplă an­
şament faţă de partid, de politica sa marxist-leninistâ, politică îndreptată spre creşterea bunăstării materiale şi spirituale a poporului chetă consacrată investiţiilor
român, faţă de conducătorul iubit al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. miniere din Valea Jiului, tre­
Peste 800 fruntaşi burile nu strălucesc nici In
prezent la Bărbăteni. Asa in­
cit. se poate spune fără gri­
in întrecere jă câ nici în acest prim tri­
mestru al anului mina nu va
Olteniţa, oraş în plină dez­ nologîce complet automatiza­ In palmaresul cărora se în­ torie în amontele fluviului. ansamblul sistemului naţio­
voltare, conectat la ritmul te, secretarul general al parti­ scriu lucrările dc lărgire şi Conducătorii de partid şi dc nal de transporturi. Este ne­ putea produce cărbune. Şi a­
Inâlt al industrializării şi ur­ dului se interesează de cali­ modernizare a portului Con­ stat examinează calităţile teh­ cesar să fie cercetate şi actua­ ceasta din simplul motiv câ la
banizării. îşi prezintă cartea tatea produselor obţinute, de stanţa şi amenajările de la nice ale navei, gradul ei dc lizate studiile oamenilor de Oamenii ţin la titlul de Muntean, turnătorii din bri­ ora actuală nimeni nu este
de vizită încă de la intrare condiţiile dc muncă, de nive­ Porţile de Fier. Printre crea­ confort, care sînt apreciate po­ ştiinţă care au fost preocupaţi fruntaş in întrecere. Acest gada nr. 1 formare dc la tur­ interesat ca mina sâ mtre
La poarta de nord — un im­ lul dc calificare a lucrători­ ţiile constructorilor navali de zitiv. dc avantajele pe care le oferă fapt este foarte pozitiv. La nătoria de lingotiere condu­ realmente în funcţiune Se aş­
portant obiectiv al actualului lor. proveniţi în cea mai mare aici se numără, de asemenea, In cursul călătoriei, la bor­ transporturile pe apele inte­ U.V. Călan sînt 832 munci­ să de maistrul Nicolae So- teaptă elaborarea unui nou
cincinal — Filatura do fire parte dintre locuitorii Olteni­ vase sanitare autopropulsate, dul navei. în faţa unei ma­ rioare. In organizarea întregu­ tori. tehnicieni şi ingineri muţ. echipa de piese meca­ proiect care sâ definitiveze
din fibre chimice şi bumbac ţei şi ai comunelor din îm­ macarale plutitoare, fabrici de chete, gazdele il informează pe lui ansamblu al sistemului de care au ţinut la prestigiul «le nice dc la turnătoria I
— cea mai mare filatură din prejurimi gheaţă plutitoare, staţii pluti­ secretarul general al partidu­ transporturi (rutier, feroviar, a fi lună «Ic lună in prime­ condusă de Iulian Sîr- dacă mina Bărbăteni va exis­
ţară şi una dintre cele mai Se vizitează În continuare toare pentru irigaţii, bacuri şî lui despre stadiul lucrărilor aerian) trebuie sâ se ţină sea­ le rînduri ale întrecerii. Pen­ bu. cea dc la radiatoare a ta eu adevărat sau rezerva
marî din Europa. La sud. pe o altă secţie dc bază a între­ altele. de extindere a capacităţii de ma de creşterea importantei tru rezultatele obţinute în a­ lui Gheorghe Stânculea. pre­ de cărbune va fi împărţită
malul Dunării — şantierul prinderii — filatura dc fire La porţile şantierului, con­ producţie a şantierului naval, traficului fluvial, deseonges- nul trecut, adunările grupe­ cum şi brieăzile «le cocsari între cele două exploatări ve­
naval, care cunoaşte în ulti­ In amestec teron şi bumbac, ducătorii dc partid si de stat despre preocupările pentru tîonîndu-se pe această cale ce­ lor sindicale au declarat ca ale maiştrilor Nicodim Oar-
mii ani o viguroasă dezvolta­ intrată de curînd în probe sînt intîmpinaţi de mii de modernizarea producţiei de lelalte mijloace de transport fruntaşe 14 brigăzi şi 55 de gâ şi Viorel. cine. Lupeni şi Uricani. In
re Intre aceste două mari tehnologice. Oaspeţii sînt in­ constructori care îi aclamă nave si creşterea eficienţei e­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu echipe. De asemenea, patru Cele mai de seamă reali­ aşteptarea acestei decizii, ter­
unităţi pitoreasca aşezare du­ formaţi eâ montorii şi texti- puternic Lâsînd lucrul pentru conomice a întregii activităţi, a indicat urgentarea lucrări­ secţii — turnătorie I. turnă­ zări în întrecerea socialistă menul de punere în funcţiu­
năreană se dezvoltă pe coor­ liştii îşi unesc eforturile pen­ cîtcva minute, ei fac o entu­ împreună cu specialiştii*-»din lor in portul maritim Constan­ toria de lingotiere. transpor­ ale colectivului U.V Călan ne s-a amînat pentru trimes­
donatele industrializării. tru a pune în funcţiune şi a- ziastă primire tovarăşului domeniul construcţiei de nave ţa, asigurindu-se noi capaci­ tul şi mecanica — au primit sini obţinerea unor benefi­
La intrarea în oraş, in faţa ecaslă secţie intr-un viitor a­ Nicolae Ceauşescu. Se scan­ şi transporturilor fluviale, se tăţi pentru construcţia şi re­ titlul dc secţii fruntaşe. cii suplimentare în valoare trul 11 din anul in curs.
filaturii. tovarăşul Nicolae propiat, recuperînd râmînerea dează : „P.C.R. — Ceauşescu", examinează o serie de proble­ pararea navelor de mare to­ Din rîndurile fruntaşilor dc peste 23 milioane lei şi Ing. C. DUMITRU
Ceauşescu, ceilalţi conducători în urmă datorată livrării cu „Ceauşescu". me privind diversificarea pro­ naj. Secretarul general al par­ fac parte furnatiştii din bri­ realizarea cilindrilor «le la­
de partid şi de stat. sînt in- intîrziere a unor utilaje. in Oaspeţii sînt salutaţi la so­ ducţiei de vase fluviale, ame­ tidului a recomandat sâ se minoare la nivelul tehnicii
tîmpinaţi di* un mare număr scopul îndeplinirii în întregi­ sire de Ion Avram, ministrul najarea şi extinderea şantiere­ studieze posibilitatea folosirii găzile 1 şi 2. conduse de mondiale. în privinţa dura­
de oameni aî muncii din Ol­ me a sarcinilor dc plan pre­ industriei construcţiilor de lor navale de construcţii şi re­ pentru construcţii şi reparaţii maiştrii loan Rusu şi lonaşcu bilităţii in funcţionare.
teniţa. de tcxtilişti şi con­ văzute pe întregul an maşini, Pavcl Ştefan. minis­ paraţii. perspectivele trans­ si a altor porturi de pe Dună­
structori Primul secretar al Pretutindeni, in secţiile vi­ trul transporturilor, Panait porturilor pe apă re. ca. de pildă. Cernavoda,
Comitetului orăşenesc Olteni­ zitate, t o v a r ă ş u l Nicolae Melisaratos. director general La înapoiere, pe şantier, la Hîrşova. Călăraşi.
ţa al P.C R., Nicolae fosin, Ceauşescu este salutat cu dra­ al Centralei industriale pen­ Olteniţa, tovarăşul Nicolae Reluarea, pe o treaptă su­
primarul oraşului, salută, in goste şi căldură dc tînărul co­ tru construcţii navale. de Ceauşescu îi felicită pe con­ perioară, a tradiţiilor trans­
numele locuitorilor Olteniţei lectiv al acestei moderne uni­ membrii colectivului de con­ structorii de nave pentru rea­ portului pp apă. amenajarea Studii şi proiecte
pe secretarul general al parti­ tăţi a industriei noastre uşoa­ ducere al şantierelor. lizările obţinute şi le urează si modernizarea rapidă a ca­ Educaţia —
dului. Oferindu-Î tovarăşului re. La despărţire, in uralele Trecînd prinlr-un adevărat noi succese pacităţilor portuare, construc­
Ceauşescu. în semn de bun celor prezenţi, secretarul ge­ culoar viu. oaspeţii ajung pe ★ tive si de întreţinere vor con­
venit, un buchet de flori, ti- neral al partidului le urează malul fluviului, unde noile va­ La sfirşitul vizitei. intr-o tribui la sporirea eficienţei c- pentru agricultură la m asa rotundă
nâra muncitoare Stcliana Cos- succese tot mai mari in în­ se. în curs de montaj, oglin­ discuţie eu conducerile Minis­ ronomiei naţionale, avînd tot­
tache exprimă hotârîrea între­ deplinirea sarcinilor cc le re­ desc preocupările actuale ale terului Industriei Construcţi­ odată o Inrîurirc pozitivă în In judeţul nostru sc desfăşoară multiple
gului colectiv al întreprinde­ vin. constructorilor navali din Ol­ ilor dc Maşini şi Ministerului viaţa socială a localităţilor ri­ activităţi pentru găsirea dc noi rezerve care Tinerele lucrătoare de In Fabrica „Vidra4*
rii de a îndeplini şi depăşi După acest prim contact eu teniţa Cea mai nouă realiza­ Transporturilor, secretarul ge­ verane. să contribuie Io sporirea producţiei agricole din Orăştic s-au întilnit. recent, la o dis­
sarcinile încredinţate de par­ Olteniţa industrială, conducă­ re a constructorilor navali din neral al partidului a indicat Vizita de lucru în * oraşul Intre acestea se numără şi întocmirea dc cuţie in jurul mesei rotunde. Tema a fost
tid celor ce muncesc în aecas- torii óe partid şi de stat se Olteniţa, „pasagerul* dc 300 o serie de măsuri pentru tra­ Olteniţa a tovarăşului Nicolae studii şi proiecte privind extinderea iriga­ educaţia şi igiena. Discuţiile au debutat prin
tâ modernă întreprindere din îndreaptă spre cealaltă unita­ de locuri. „Muntenia“, a pri­ ducerea cît mai rapidă în via­ Ceauseseu. a celorlalţi condu­ ţiilor pc 720 dc hectare. Astfel, 80 dc hec­ două expuneri care au suscitat interesul par­
oraşul Olteniţa. te — şantierele navale. Slră- mit recent botezul apei si este ţă a hotâririlor Congresului cători de partid şi de stat. i­ tare cc sc vor cultiva cu legume urmează ticipantelor : „Despre prietenie, căsătorie,
bâtînd străzile oraşului, tova­ dragoste" — susţinută dc profesorul Gheor­
La invitaţia tovarăşului Iun răşul Ceauşescu şi ceilalţi oas­ gata pentru a fi dat în exploa­ al X-lea cu privire la intensi­ lustrare a practicii consecven­ să fie puse in exploatare în acest an la ghe Panftlic şi „Cc trebuie să ştim despre
'Crăciun, ministrul industriei peţi sint salutaţi cu entu­ tare. El face parte dintr-o se­ ficarea traficului fluvial te de cunoaştere la faţa loru- I.A.S. Bircea. Dc asemenea, sc vor dcsccu igienă la virsla noastră", susţinută de me­
uşoare, conducătorii de partid ziasm dc locuitorii bâtrinului rie de cinei vase de acest fel Transporturile dc apă. mai lui a realităţilor, caracteristi­ dicul Sabina Şlcpăncscu.
şi de stat vizitează filatura. cc se vor construi aici pînâ Ia ru seamă pe Dunăre, au în că stilului dc muncă al secre­ circa 1 500 hectare, sc vor înfiinţa plantaţii
oraş dunărean, intrat azi în Organizată dc casa dc cultură din locali­
La intrarea în secţia de fire rîndul centrelor muncitoreşti. finele anului 1071 România o tradiţie veche To­ tarului general al partidului, pomicole pc 350 dc hectare, amenajări dc
pieptănate din bumbac, pri­ Din mulţime se scandează u- Directorul şantierului, ing. varăşul Nicolae Ceauşescu a a prilejuit o analiză multila­ păşuni pc 800 hectare şi pentru combaterea tate şi comitetul orăşenesc U.T.C., cu spriji­
ma secţie dată în funcţiune, râri dc bun venit, se ovaţio­ Ion Cristea. invită pe secreta­ indicat să se ia măsuri pentru terală a problemelor ridicate eroziunii solului. nul comitetului sindicatului din fabrică şi
In faţa unei machete, gazdele nează pentru Partidul Comu­ rul general al partidului şi pe amenajarea porturilor dună­ de dezvoltarea loealităţilor- Concomitent cu aceasta se întocmesc pro­ a bibliotecarei ¡Maria Dan, de la biblioteca
prezintă secretarului general nist Român, pentru secretarul ceilalţi conducători de partid rene în scopul asigurării porturi A fost relevată nece­ orăşenească, masa rotundă de la fabrica „Vi­
.al partidului ansamblul gene­ său general. Este o puternică si de stat să se îmbarce pen­ transportării eficiente, «vono- sitatea pentru viaţa social-eeo- iecte de organizare a teritoriului în C.A.P., dra" s-a dovedit interesantă şi eficientă.
ral a) acestei unităţi indus­ manifestare dc adeziune faţă tru cursa inaugurală a acestei m¡coase, pe Dunăre, a cerea­ nomieâ a patriei ca salba de care afectează o suprafaţă dc circa 8 000 hec­ Organizatorii şi-au propus pentru viitor un
triale; în stadiul final, ea va de politica partidului de con­ nave Pe ponton, comandantul lelor. a materiilor prime, a oraşe de pe malul Dunării şi tare. pentru unităţile cooperatiste din raza ciclu dc expuneri — urmate de discuţii —
avea o capacitate anuală de strucţie a socialismului in pa­ navei. Eugen Negoiţă. prezintă altor categorii de mărfuri T re­ riurile navigabile sâ fie in­ comunelor Turdaş şi Mărtincşti. privind demnitatea femeii in societatea
noastră.
7100 tone fire dc bumbac şi tria noastră, o expresie a ho- raportul. buie să se amenajeze, de ase­ tegrate. pc măsura întregii
sintetice. tărîrii tuturor de a-şi spori c- Dotat eu aparate si instala­ menea. în porturile Dunării, capacităţi potenţiale. în cir­
In îulic 1067. rînd tovară­ forturilc pentru realizarea a- ţii de ¡naltă tehnicitate. ..Mun­ cnpacilâţi «ie reparaţii, capa­ cuitul creaţiei de bunuri
şul Ceauşescu a mai vizitat a­ cestci politici cc corespunde tenia" se situează printre va­ bile să facă faţă sarcinilor ri­ Olteniţa, oraş în plină dez­
cest oraş. lucrările de con­ intereselor supreme ale între­ sele moderne din această cla­ dicate ilc traficul curent voltare. a făcut tovarăşului ca trei meciuri qrele îm potriva An­
strucţie abia începuseră. As­ gului nostru popor să. Motoarele sînt construite Paralel eu creşterea rolului Nirolao Ceauseseu. celorlalţi Tricolorii români în Brazilia g lie i, Cehoslovaciei şi B ra iille l. Aş
tăzi. după numai doi ani şi Şantierul naval şi-a intîm- de uzina bueuresteanâ .23 Au­ Dunării in reţeaua de trans­ oaspeţi, o primire călduroasă dori ca echipa n o o ilrâ tâ co nlir.
mc dreptul do a juco in turneul fi­
jumătate, planurile de atunci pinat oaspetü dragi. după gust". Este evidentă rapaci­ porturi a ţării, este necesar, pe măsura sentimentelor dc nal prlntr-o com portare rem arcabila.
se înfăţişează aievea. Anul a- tradiţie. înălţînd marele pa­ tatea industriei noastre dc a totodată, a recomandat tova­ fierbinte dragoste pe care lo­ Eehlpo de fotbol o României te Angelo Niculescu. Jucătorii Oobrin, Consider câ cel moi d ific il advetsor
eesta. încă în primul semes­ voaz marinăresc. dota ambarcaţiunile fluviale răşul Ceauşescu. sâ se exami­ cuitorii ei o nutresc faţă de afla de 48 da ore la Belo H oriion- D um itroche. Râducanu fi câpitanul ol nostru e tic form aţia Cehoslova­
acestei
echipe
C om ponenţii
le, o ro ju l b ro iiiio n core va g â id u i
ciei
tru. urmează să mai intre in Tn amiaza de ianuarie, pe eu motoare de fabricaţie pro­ neze eu atenţie posibilităţile organizatorul vieţii lor noi. ■o 22 tl ?5 ianuarie jocurile fo t­ echipei - lucescu. Zia riştii b ra ii- practicâ un joc tehnic fi au o con­
lienl au publieol numeroase repor­
funcţiune filatura de fire în. fundalul fluviului se profilea­ prie. cu aparatajul şi instala­ de folosire in acest scop a a­ Partidul Comunist Român b a liştilo r români cu echipele O u - taje |i date ale jucă to rilo r rom âni. d iţie liric o In e p u iro b ilâ . Noi ne
amestec teron şi bumbac, fi­ ză siluetele zvelte ale nave­ ţiile necesare. pelor interioare. Transportu­ le lio i ţl respectiv A tletîco. Echipa Intr-un Interviu ocordat presei in ­ vom pregâtt tem oinio şi cred că
m eciurile de veriflcore pe care le
latura dc fire din celofibră şi lor ce sînt făurite pe schelele După o manevră nava rile pe Olt. pe Mureş, pe Bc- GHEORGHE SECUIU României este cantonata la hotof te rnaţionale, praf. A ngelo N ieuleicu. vom susţine în B rasilia, no vor a ju ­
o modernă secţie de finisaj Olteniţei. La dana dc armare, ..Muntenia" se desprinde dc ca pe alte nuri navigabile GEORGE-RADU CHIROVICI „N o rm o n d le *. In centrul ate n ţiei antrenorul echipei, o spus printre ta foarte m ult pentru a o bţine o
mecanic de mare rapacitate. ţărm şi tăind apele Dunării trebuie sâ-.şi redobândească si MIRCEA IONESCU ziariştilor din lo co lilo te s-au situat ollefe „G ru p o o 3-o este fără lormâ corespunzătoare’'
la cea dc montare sau la cea MIRCEA S. IONESCU In ultim ele douâ iile antrenorul ind o la lo cea mol d ific ilâ . Vom ju ­
Secretarul general al parti­ de lansare se zăresc in dife­ porneşte intr-o scurtă călă­ să-şi sporească ponderea în (Agerpres)
dului a apreciat soluţiile con­ rite faze de construcţie mo­
structive propuse de proiec­ tonave de 3 000 tone. nave
tanţi. care în urma unei re­ pentru pasageri şî numeroase
considerări a proiectului ini­ ambarcaţiuni tehnice. Intre
ţial au redus volumul de in­ acestea, la pontonul dc acos­
vestiţii dc la 510 la 435 mili­ tare. se află. gata să plece in Raid prin CM SINI «IAU MMMm Si
oane lei. cursă, cea mai recentă crea­
Directorul general al Com­ ţie a constructorilor de nave
binatului dc bumbac nr. 2 — din Olteniţa, nava de pasa­ cercurile
Bucureşti, ing. Maria Flucsâ, geri ..Muntenia“ .
şi directorul întreprinderii, „S N.O." — Şantierul naval agrozootehnice in î m i silitu l u n i ?
ing Constantin Pândele, in­ din Olteniţa este o firmă cu­
formează că filatura este do­ noscută şi apreciată nu numai
tată cu utilaje româneşti în de beneficiarii interni, dar şi Un factor esenţial care are Am vizat 8 cooperative a- C.A.P. BOŞ. Aici a fost or­ nut vreo lecţie cu cursanţii
proporţie dc 00 la sută şi că In alte ţâri cărora România influenţă hotârîtoarc asupra ganizat şi funcţionează cu
randamentul lor corespunde le livrează in mod curent di­ creşterii producţiei agricole grîcole in care era planificat rezultate bune un cerc legu­ dc la cercul legumicol — ne-a
declarat tovarăşul Coslieâ îg-
nivelului actual al tehnicii ferite tipuri de nave. De la este ridicarea nivelului de cu­ ca in 2iua de 19 ianuarie a.c. micol Primul nostru inter­ na. preşedintele C A P
mondiale Filatura va produce un an la altul, şantierul a cu­ noştinţe agrozootehnice ale să aibă loc şedinţe ale cer­ locutor a fost ing. Viorica
anul acesta 6 200 tone fire, noscut suflul unei evoluţii ţărănimii. De Ia deschiderea curilor agrozootehnice, cu do­ Cioclrlie. lectorul cursului. După ce u vorbit la tele­
pentru ea in 1071 să atingă continue In acest fel, s-a tre­ cursurilor au trecui aproape — Cind şi cum funcţionea­ fon cu brigadiera legumicolă.
parametrii proiectaţi. Aici se cut la construcţia unor vase douâ luni, timp în care se im­ rinţa de a participa la lecţii ză cursul pc care-1 condu­ Elena Gros. afirmaţia a de­
vor produce, pentru prima fluviale de mare tonaj. punea ca cercurile să desfă­ şi dc a relata modul cum se ceţi ? venit certitudine. Intr-adevăr,
dată în ţară. fire extrafine, In ultimii 20 dc ani, la şoare o activitate bogată, ca desfăşoară această importan­ ni s-a confirmat câ în faţa
mult solicitate de industria Olteniţa s-au construit aproa­ o parte din expuneri să-şi do­ tă activitate. Dacă nu ni s-a — Eu aş spune câ bine. celor 15 cursanţi nu s-a ţinut
bunurilor de consum pe 700 de vase — o adevărată oferit această posibilitate, nu Cursul 11 ţinem joia. Am fă­ nici o ^xpuncrc. Cum se ex­
vedească eficienta în practi­
Se vizitează secţia dc fire flotă — euprinzlnd o gamă de că. cut un plan tematic care cu­ plică totuşi câ intr-o situaţie
prinde 12 lecţii. Temele dez­
pieptănate din bumbac, intra­ aproape 70 de tipuri Pe lin­ este vina noastră. bătute pinâ acum s-au refe­ statistică raportată Ia Direc­
tă în funcţiune cu capacitatea gă numeroase motonave de rit la pregătirea răsadniţelor
proiectată de 3 600 tone anual. 2 000 şi 5 000 de tone. aici şi producerea răsadurilor, a- ţia agricolă judeţeană apar
Rînduite într-un flux tehno­ s-au construit şi cunoscutele Unde există pasiune şi interes grotchnica tomatelor şi a predate douâ lecţii ? Nu este
logic continuu, utilajele, pur- vase de pasageri „Olteniţa" şi Raportat: două; ţinut: nici una I verzei Sâptâmina aceasta
tînd mărcile uzinelor .Unirea" „Carpaţi". precum şi vasele vom face şi demonstraţii prac­ Raid realizat de
«lin Cluj şi ale altor între­ „Viteazul“ şi „Voinicul", ra­ Răspunsuri care se contrazic tice cind vom începe pregăti­
prinderi producătoare de ma­ re îndeplinesc şi serviciul Nu se ştie încă cine e lector rea răsadniţelor. Toate teme­ N. BADIU
şini pentru industria uşoară .salvamar" pentru vapoare. O situaţie misterioasă le au fost astfel stabilite in­ N. TIRCOB
din tara noastră, se remarcă Tot de la Olteniţa au pornit Maistrul Aurel Mo| impreunâ cu doi din mecanicii şantierului cit sâ răspundă cerinţelor N. PANAITESCU
printr-un randament superior, în ultimii ani „pasagerele" de de montaj nr. 2 al I.C.S.H. execută verificarea pinioanelor de Cînd vom avea o adunare generală... concrete din cooperativă.
atit din punct de vedere can­ agrement „Luceafărul“ şi angrenare ale reductorului de la unul din turbocompresoarele Cerc este, dar nu sînt cursanţi
titativ. cit şi calitativ. „Steluţa", dragele „Sulina" şi montate la noua fabrică de oxigen. C.A.P. DEVA. Nu ştiu ca ■ T g f m o w e w i i
Trecînd printre liniile toh- „Constanţa“ , «ie 400 mc pe oră, O dată pe sâptămînâ, sau pe lună ?
Inginerul Ion Borza sâ fi ti-