Page 58 - Drumul_socialismului_1970_01

PAo 2 <nw*FWTr3FT^Mfiimnini
DRUMUl SOCIALISMULUI - MIERCURI 2! IANUARIE 1970

SPORIREA CONTRIBUŢIEI SPECIALIŞTILOR tare şl a tehnologiilor dc prr- c  R B U N E L E
liarare. generalizarea unor ac­
ţiuni ce şi-au dovedit viabili­
tatea. găsirea de noi
soluţii,
forme şi metode caro să asi­
gure o participare efectivă a
la rezolvarea problemelor producţiei tuturor cadrelor de specialitate DE LÂ B Á R B Á T E N B
la materializarea sarcinilor e­
indicilor
conomice. Creşterea
4e utilizare a maşinilor de În­
cărcat cu 10 la sută, a cuptoa­
relor de prăjire, a mijloacelor
Sarcinile complexe ce revin citatca profesională şi organi­ sificarea utilajului in subteran a determinat ca problemele ri­ Ie transport auto cu 2. respec­ Aflăm si părerea ingineru­ le de masă, care împiedică
minerilor din Poiana Huscii zatorică la locurile de muncă, şi suprafaţă şi înseşi cerinţele dicate să nu fie asimilate in tiv cu 15 la sută, oferă posibi­ lui Fetru Munteanu. directo­ desfăşurarea în bune condi-
impun comitetului de partid fiind îndrumate pentru a urma de creştere a productivităţii întregime, în special de cei cu lităţi multiple de valorificare a rul exploatării pentru deschi­ ţîuni a lucrărilor Se mai cerc
de la IM. Hunedoara promo­ cursurile şcolilor tehnice de muncii, în specia! pe scama îm­ pregătire mai slabă. noi investigaţii, căutări, studii. derea de mine noi : a fi pus la socoteală şi faptul că
varea unor forme şi metode a- maiştri. In anul şcolar 1908— bunătăţirii organizării superi­ Congresul al X-lca al P.C R Cadrele de specialitate pot a­ — Intrarea in exploatare o parte din galeriile executate
decvntc care să sporească con­ 19G9 au absolvit şi s-au înca­ oare a proceselor de producţie, a pus cu tărie necesitatea per­ vea o contribuţie substanţială — Cu toate că în prezent la termen a minei Bârbâtcni trebuie refăcute Ne referim
tribuţia cadrelor tchnico-ingi- drat în producţie 21 maiştri. impun o permanentă preocupa­ fecţionării cunoştinţelor profe­ ii «o ce priveşte stabilirea unor ne aflăm într-o situaţie difi­ nu a depins de noi. Lucrările la cei peste 2 900 ml de gale­
nereşii la Îndeplinirea in cele Cadrele cu p-egâtire superioară re pentru ridicarea nivelului sionale şi tehnice prin cicluri programe concrete — aşa cum cilă — nc spunea tovarăşul de pregătire Je execută mina rie care trebuie rcarmaţi în
mai bune condiţîuni a obiecti­ au fost asigurate prin reparti­ cunoştinţelor de specialitate, de scurtă durată. In acest sens <-a precizat la plenara C.C. al Ion Kormoezky. inginerul şef Lupeni. noi urmind sâ înce­ beton, deoarece vechea susţi­
velor ce le revin din hotăririle ţiile instituMor de tnvătămint îndeosebi al cadrelor medii. Ca comitetul de partid trebuie să P.CR. din luna decembrie — cu producţia din cadrul cen pem exploatarea o dală cu nere în metal s-a dovedit ne-
partidului şi stalului nostru. superior şi ele au corespuns ca determine conducerea tehnico- pentru fiecare mină în parte tralci — in acest an vom pu­ terminarea acestor lucrări. corcspunzâtoare Deci alţi
Din acest unghi de vedere, se­ număr şi pe specialităţi nevoi­ administrativă să antreneze mai Această apreciere are deplină tea lotuşi extrage de aici bani. alte imobilizări ale for­
lecţionarea şi pregătirea cadre­ lor întreprinderii. In anul 1968 multe cadre cu pregătire su­ valabilitate deoarece unele stu­ cele 50 000 tone de cărbune. Pînâ aici tovarăşul Mun ţei de muncă, alte tergiver­
lor. ridicarea continuă a nive­ au venit în întreprindere lfl perioară pentru a urma cursu­ dii ce vizează dezvoltarea în Cum şi în ce fel. nimeni nu teanu are dreptate Dar tre­ sări. totul din cauza unor gre­
lului cunoştinţelor lor cnpâtâ cadre cu pregătire superioară, Pe agenda rile post-universitare cit şi perspectivă au fost întocmite ştie încă prea bine buie ; amintit faptul că şeli făcute încă din faza de
semnificaţii noi. Aprecierea da­ iar in i'J69 de asemenea 10 Cu cursurile de perfecţionare de la cu ani în urmă, timp în care Intr-adevăr treburile sini E D M N -u! mai are de exe­ proiectare.
tă de Congresul al X-lca al toate că numărul celor repar­ muncii centrul de perfecţionare a ca­ condiţiile materiale s-au schim­ atît de încurcate îneit niri cutat pînâ la 1 aprilie din a­ Situaţia nu este mai bună
partidului „că în condiţiile pro­ tizaţi era in măsură să satixfa- drelor din Bucureşti Cei care bat, sarcinile au sporit. Un specialiştii nu-şi pot da sea­ rest an circa 50 ml din gale­ nici jn cazul lucrărilor dc pre­
gresului actual al tehnicii şi că nevoile întreprinderii, dato­ termină asemenea cursuri să fie cîinp larg de acţiune oferă po­ ma dc configuraţia stratului ria principală de transport, gătire ce revin minei Lupeni
revoluţiei tclmico-ştiintificc, cu­ rită plecării unora — in anul de partid atraşi să facă comunicări pri­ sibilităţile multiple privind va­ si deci ee mctndâ de exploa­ precum şi intensificare* avan­ Aici mai sînt de executat pe­
noştinţele acumulate cu ani in 1968 din cei 10 ingineri repar­ vind noutăţile tchnico-ştiinţifi- lorificarea mai bună a mine­ tare se poale aplica Aceasta sării pc verticală la puţul din ste 200 ml de galerii şi sui­
urmă nu mai pot ajuta pe spe­ tizaţi. 4 au plecat, iar în 1969. cc în minerit, metodele noi de reurilor sărace, ştiut fiind că. denaroee cercetarea zâcâmin Valea Mierlesei. care eslc tori dc care depinde punerea
cialist sâ-şi îndeplinească în au rămas doar 4 din 10 repar­ organizare a producţiei şi a prin folosirea unor tehnologii b'liii este mult rămasă in ur­ mult rămas in urmă Or vite­ în funcţiune a celor două a­
bune eonditiuni sarcinile", are tizaţi — cadrele rămase sînt forme mai importante utilizate muncii, posibilităţile de aplica­ avansate, ele pot deveni efi­ mă neputindu-se ajunge la li­ zele dc avansare înregistrate bataje frontale, preeoniznle a
numeroase confirmări practice numeric sub necesar lată. deci. au fost lectoratele de ridicarea re concretă a lor in funcţie dc ciente, pot sluji intereselor e­ nele enneluzii elocvente O al in ultimele luni nu lasă sâ se fî amplasate în zona respec­
şi la IM, Hunedoara. indică că dacă în privinţa şcolarizării calificării pentru cadrele medii specificul întreprinderii. Acţiu­ conomiei naţionale şi de aceea lâ cauză derivă si din faotul înlrevadâ că ele vor putea tivă.
necesitatea acţionării perma­ cadrelor cu pregătire medie şi şi inginereşti. Aceste lectorate nile interesante iniţiate cu in­ trebuie asigurată exploatarea eâ la ..naşterea" noii mine par fi executate la termenul sta­
nente în direcţia îmbogăţirii cu­ superioară s-au depus eforturi, pentru personalul mediu func­ ginerii stagiari in vederea dez­ ¿i utilizarea lor mai mtensă. licipâ mai multe „moaşe" fie. bilit Deficienţe mai persistă In fina) intervine încă o
noştinţelor tehnico-profesiona- nu acelaşi lucru se poate spu­ ţionează in cadrul fiecărei ex­ voltării gustului lor pentru stu­ Posibilităţile de a antrena ca­ rare ronsiderind că nu ea este si în ceea ee priveşte apro­ problemă, deocamdată aflată
Ic. atragerii cadrelor la studie­ ne despre preocupările organi­ ploatări şi au o tematică cu ca­ diu, imprimării unor preocu­ drele de specialitate, intrecul vizionarea cu materiale a ln- tn suspensie. Ce se va iniîm-
rea şi aplicarea în practică a zaţiilor dc partid, sindicat şi racter tchnico-economic stabili­ pări teoretice superioare tre­ colectiv la rezolvarea proble­ vinovată de intîrzierea sein mirilor de muncă, lipsind in pla eu cărbunele o dală scos
unor soluţii, procedee şi meto­ conducerea întreprinderii pen­ tă unitar pe întreprindere. Con­ buie continuate cu mai multă nalnlă la punerea în cxploa prezent traversele, şinele de la suprafaţă ? Conform pro­
de noi de muncă. tru stabilizarea lor Ca urmare, troalele iniţiale do comitetul de consecventă melor producţiei îmbracă şi alte tare a zâcâminlului cale ferată şi unele materia- iectului. în incinta noii mi­
ba îndemnul organizaţiei de în anul 1968 au plecat din în­ partid au constatat însă o seric Documentele plenarei C.C a) aspecte. Important este ca acest ne. T.C M.M. trebuia sâ execute
partid, comitetul dc direcţie a treprindere 26 maiştri şi tehni­ de lipsuri privind frecventa, P.C.R. din decembrie anul tre­ potenţial creator să fie men­ o staţie de eulbutare a căr­
reuşit in ultimul timp să folo­ cieni şi 10 ingineri, iar în pri­ faptul că ele nu s-au ţinut cu cut piin în fata minerilor n- ţinut în stare activă. bunelui. iar în gara Bărbâ-
sească noi mijloace pentru ri­ mele 9 luni ale anului 1969 nu regularitate la toate exploată­ biective majore privind creş­ teni o staţie de însilozare.
dicarea nivelului de pregătire plecat 23 maiştri şi tehnicieni rile, iar în alte cazuri temele terea gradului de mecanizare a IOSIF LOBONT In vederea încărcării lui în
al cadrelor medii, inginereşti şi şi 13 ingineri. au fost citite de către lectori lucrărilor şi mărirea vitezelor activist al Comitetului In faţa chimiştilor-perspec- vagoane Insă. după felul a­
economice Intensificarea aces­ Această situaţie ne edifică a­ — fără a asigura o dezbatere dc înaintare în galerii, pericc. municipal de partid nomic cum au demarat lucră­
tei preocupări a devenit cu supra necesităţii unor măsuri temeinică, aprofundată, ceea ce (ionarea metodelor de exploa­ Hunedoora rile la aceste obiective, exis­
at it mai necesară, cu cît IM ferme care să creeze condiţii tă slabe speranţe ca ele sâ fie
Hunedoara este in dezvoltare, de muncă, de ambiantă şi po­ terminate curînd. cu toate că
anlrenind în prezent în proce­ sibilităţi de instruire superioa­ termenul lor de predare ^sto
sul de producţie peste 80 de re. Cadrele noi cu pregătire su­ tivă clară, mobilizatoare deja depăşit cu mai bine dc 7
ingineri, 100 cadre cu pregătire perioară sosite în întreprinde­ luni
medie tehnică şi peste 170 re şi care trebuie să facă sta- Neîndoielnic, aspectele sem­
maiştri de diferite specialităţi. gialură să fie antrenate in mal nalate au în continuare vădi­
Schimbarea ponderii produc­ mare măsură la rezolvarea pro­ Primele succese pe care acţiona este creşterea continuă te repercusiuni asupra terme­
ţiei dc la carieră spre subte­ blemelor tehnice şi dc produc­ le-am consemnat în agenda a productivităţii muncii Co­ nului de dare în funcţiune a
ran. creşterea gradului de me­ ţie. să li sc dea să răspundă de întrecerii sînt îmbucurătoare, mitetul de direcţie studiază minei. «Scuzele şi justificări­
canizare a lucrărilor, punere« activitatea unor sectoare sau constituie materializarea eior- modalitatea reducerii persona­ le nu au darul >â impulsio­
în funcţiune a unor instalaţii chiar secţii, după caz. iar la turilor depuse în ultimul tri­ lului auxiliar, încadrarea unei neze activitatea neeorespunzâ-
de valorificare superioară a mi­ cei care dau dovadă dc price­ mestru al anului trocul, cînd părţi a muncitorilor de deser­ toare care se face simţită aici.
nereurilor sărace, au determi­ pere • spirit organizatoric să la majoritatea instalaţiilor. în vire încă în această lună în De aceea se impune ca Cen­
nat creşterea substanţială ft Ii se ridice — conform legisla­ aproape toate formaţiile de activitatea direct productivă. trala cărbunelui Petroşani,
numărului dc cadre tehnice cu ţiei în vigoare — stagiatura şi lucru s-au obţinut rezultate la S-au luat. dc asemenea, mă­ toţi factorii de a căror acti­
pregătire medie şi superioară. să fir salarizaţi ea atare. nivelul sarcinilor anului 1970. suri pentru folosirea mai bu­ vitate va depinde intrarea
Comitetul de partid a ve­ Menţinerea in producţie a u­ Această experienţă bună. re­ nă a capacităţilor de produc­ minei în funcţiune, sâ-şi mo­
gheat ca munca de formare a nui număr destul ele mare de zultatele care o însoţesc pre­ ţie. intrarea in produrţie a bilizeze eforturile pentru a se
cadrelor să se bazeze pe o pla­ maiştri fără pregătire cores­ figurează în continuare o ac­ tuturor maşinilor dc injecţie ieşi cit mai grabnic noiihi!
din situaţia dificilă existeofâ
la sectorul dc mase plastice.
tivitate fructuoasă dc natură
nificare în perspectivă. în func­ şi a deschide cîmpurilor de
punzătoare, creşterea gradului sâ asigure îndeplinirea sarci­ Prin ocuparea raţională a ca­
ţie dc necesităţile mereu crcs- de tehnicitate în subteran prin nilor sporite ce ne revin din pacităţilor de producţie ne am cărbune coesifîeab:l din zona
cindc ale sporirii producţiei de planul dc stat. Asigurarea propus să realizăm în 1970 un Bărbâtenilor. drumul sure
aplicarea de metode noi de ex­
minereu, precum şi pe o exi­ desfacerii producţiei atit pe indice de schimb dc 2.4—2,5, valorificarea industrială
ploatare, dotarea cu maşini de piaţa internă cit şi pe cea militînd pe această calc pen­
gentă mai mare decit pinâ acum tru materializarea indicaţiilor
încărcat, screperc. instalaţii dc externă creează premise reale
In scopul pregătirii cadrelor ca sporul prevăzut la produc­ recentei plenare a C.C. al
transport şi extracţie, introdu­
de maiştri, de pildă, au fost ţia globală in acest an, de 30 P.C.ft. Posibilităţi dc a spori
cerea de fluxuri tehnologice noi Staţia principală de compresoare de la E M. Uricani. De aici sini „pulsaţi" spre odin* rodnicia muncii există şi prin
selecţionate cele mai bune ele­ de preparare a minereurilor curile subterane peste 900 mc de aer comprimat pe oră folosiţi la acţionarea diferitelor uti­ milioane de lei. realizarea u­ eliminarea stagnărilor şi sta­ Noul club al
nui nivel de 660 lei la cheltu­
mente dintre muncitorii califi­ de fier şi talc. mecanizarea laje şi instalaţii. Foto : V. ONOIU ielile cc revin la fiecare 1 000 ţionărilor — care Ia mase
caţi, care şi-au dovedit capa- completă a unor cariere, diver­ de lei producţie marfă, pro­ plastice echivalau In anul tre­
ducerea a 1 200 tone de navete cut cu o producţie de peste studenţilor
din polietilenă, de piese de 1 milion de lei —, reducerea
schimb pentru industria chi­ la minim a învoirilor, absen­
mică in sumă de 9 milioane ţelor şi celorlalte forme de de la I. M.
Simpozion „Mihai Eminescu“ j de lei, conturează o perspec­ irosire a timpiilui dc muncă.
Aceste aspecte vor forma o-
tivă clară, mobilizatoare. Toc­
M m t il Comitetului municipal de partid Deva. a organizai in ziua | mai dc aceea comitetul dc bicctul unor analize multila­ Petroşani
Comitetul judeţean pentru cultură şi artă. cu sprijinul j
terale în adunările generale,
partid pune un accent deose­
, de 19 ianuarie a.c., un simpozion cu tema : ..Mihai Emincx- j bit pe întărirea rolului de stabillndu-sc măsuri, termene,
organizaţiilor ' responsabilităţi concrete pen­
mobilizator al
! cu. luceafărul poeziei româneşti". j dc bază, pe îmbunătăţirea sti­ tru fiecare în parte. In sco­ Zilele trecute am consemnat o
| In faţa celor peste 250 de participanţi au fost prezenta- : lului lor de muncă. pul creşterii productivităţii noua dovada o preţuirii deose­
— Dacă trebuie să ţinem — Cînd are loc ¡nvâţâinîn- I le cele mai semnificative momente din viaţa marelui poet, | Comuniştii, cadrele din sec­ pe agenda activităţilor avem bite ce se acordă tineretului,
azi lecţie, a intervenit preşe­ t.ul ? — a fost întrebarea pe | precum şi un recital de poezie. toarele dc concepţie, tehnicie­ înscrise şi alte probleme Ma­ acest imens potenţial uman. a
dintele. îi dăm un telefon a- rare i-am adrcsal-o contabi­ ; La reuşita simpozionului şi-au dat concursul Zenobia j terializarea lor va determina
(1HMMI OtN fAC: 1); nii, inginerii noştri au de re­ cărui contribuţie Io opera pe
casâ la Deva... lului şef. Stclian Andrăşel j llieş, profesorii Cornel Hogman şi Marin Verzan din Pe- j zolvat încă In prima parte a ca toată producţia suplimen­
— Invâţămîntul agrozooteh­ î troşani. care. în cuvinte emoţionante, au evocat viaţa şi o- j trimestrului o serie de proble­ tară sâ o obţinem pe seama core o edificăm este tot mai e-
C.A.P. BlRCEA MICA. Sâ nic se ţine mereu la noi tova­ pern poetului. Poeziile au fost recitate de actorii Ruxondra j me legate dc asimilarea dc creşterii productivităţii mun­ vidento. Un nou lăcos de cul­
tură vo oieri studenţilor din Pe­
oare acesta un exemplu dc ştiţi, la noi in general lecţiile răşe | Petru şi Vasile Prisăcaru. de Ia Teatrul de stat din Pe- j noi produse şi repere nece­ cii. prin organizarea raţională troşani clipe minunate de des­
dezinformare a organelor a­ $e ţin. Ultima dată cursul a — Cu cine ? ! troşani. j sare autoturismului „Dacia— a producţiei in toate compar­ tindere, de concretizare a Idei­
gricole. un mod dc a-ţi „fura avut loc joia sau vinerea tre­ — Cu membrii cooperatori Citeva din romanţele compuse pc versuri ale luceafă- 1300", frigiderului cu compre­ timentele de «activitate. lor şi înclinaţiilor sale. de pe­
singur căciula" ?. Surprinde cută. n-aş putea sâ precizez de la Icgumicultură şi eu alţii. I rului poeziei româneşti, au fost interpretate cu o deose- sor dc la Găieşti, îmbunătăţi­
trecere instructivă şi plăcută o
faptul că nimeni de la Direc­ exart — ne-a spus brigadie­ — Cîţî cursanţi sini ? bilă sensibilitate dc Artistul Emerit Alexandru Grozuţă. rea tehnologiei de fabricaţie ANA HERLEA timpului liber.
ţia agricolă sau U J.C A P. nu rul zootehnic. Bcniamin Popa. — Mulţi... a oxidului galben de fier etc.
a avut curiozitatea să so de­ Pe lectorul cercului, ing. — Cam cîţî ? NICOLAE BOCANIClU secretarul Comitetului de parlid Atmosfera festivă în care o o-
__ 7 O altă direcţie în care vom vut loc deschiderea clubului,
plaseze doî paşi pentru a ve­ Tibei iu Basarab . la ora 17.30 NICOLAE ŞERBAN al F.C. Orăştie
dea cum se .desfăşoară" ac­ nu l-am găsit in unitate. To­ ■—Eu nu ştiu să funcţione­ numărul mare de invitoti au
tivitatea unor cercuri „fanto­ tuşi din dosarul privind si­ ze un astfel de cere — nc-a constituit un prilej emoţionant,
mă" (n.n. — a sc vedea .şi tuaţia învâţâmîntului agro­ spus brigadierul legumicol, de mulţumire pentru minunatele
cazul de la Şoimuş). zootehnic am aflat eâ eviden­ lulius Dugoci. După părerea condiţii de studiu şi oqrement
ţa lecţiilor şi prezenţa la curs mea nu este cerc Cnnlinuindu-şi drumul in les), de sincronizare a bătăi­ tind, Si.mion Bursa din — România *6.9) a prezentai puse Io dispoziţia studenţilor.
C A P . BEJ AN. Am avut nu mai erau făcute din 2fi de­ Este sau nu este ? Dilema căutarea comorilor folclorice lor de dubă şi de prezentare Geoagiu (7# ani !!) şi apoi in faţa celor peste patm su­ Purtător de cuvint al acestor
aici ca interlocutori pc ingi­ cembrie 19G9 ! Datele din do­ am încercat sâ o clarificăm autentice din satele judeţu­ ( vezi gazda, cu ciorapi su- „leatul“ său din Ralşa, Aron te de spectatori o suită dc sentimente s-o făcut studentul
nerul agronom Vasile Băbu­ sar planificate pentru ţine­ eerind şi părerea preşedinte­ lui nostru, „Ştafeta folclori­ praelastici multicolor şi Moga, au interpretat vechi dansuri locale Vosile Crăciun, onul IV mine.
ţă. ingrijitorii Feohctc Rusan- rea lecţiilor erau. în luna ia­ lui cooperativei agricole, Mi- că", acţiune de amploare or­ cizmu/iţe atlt de moderne :). melodii populare şi au fost vicepreşedinte al Consiliului
da. Sofia Pctresc, loan Ro­ nuarie. zilele dc 7. 14 şi 24, hai Hucţ. ganizată de Comitetul jude­ Despre nunta de la Cimpuri îndelung aplaudaţi. U.A.S. din I.M.P. „Primmd acest
dea. Zenovia Bogdan .şi pre­ dar in situaţia trimisă la Di­ •— Cerc avem prevăzut, dar ţean dl U.T.C., in colaborare de Sus se cuvine să atragem Au urmat apoi artiştii a­ La căminul cultural. din frumos dor, studenţii din Petro­
şedintele cooperativei, Aurel recţia agricolă figurează zilele nu avem cursanţi cu Comitetul, judeţean pen­ atenţia asupra moliciunii, to­ matori din generaţia tînără satul Crişan s-au intihiit şani se angoîeozo să depună
Maicr. rle 12. 19 şî 2G ianuarie Care Deci, mal nou sc pot ţine tru cultură şi artă. a poposit talei lipse de vloriă a mire­ De o Itună apreciere s-au „căutătorii de comori“ din toole eforturile in vede'eo unei
— Aii ţinut azi cursul aşa dintre acestea sînt cele ade­ cursuri de învâţâmint agrozo­ duminică la căminele cultu- lui. care n-a lăsat cea mai bucurat soliştii de muzică comunele Raia de Criş, Rtil- pregătiri cit moi temeinice, teo-
cum este programat ? vărate ? N-am reuşit sâ dez­ otehnic şi fără cursanţi. Ori­ zeşti- şi Rihiţa. Timp dr trei reftee şi practice, pentru o de­
legăm misterul Poate ne va ce comentariu e de prisos. nre. un public numeros a
— Da Nu pot să-î adun pe veni buni specialişti în minerit'*,
ajuta inginerul cooperativei. urmărit frumoasa evoluţie
loti la un loc, dar merg la orti.sticu a clarinetistului Ni- Dotot cu soli de şah. rummy,
grajd şi stau acolo dc vorbă C.A.P. CKISTUK. ..La co­ ŞTAFETA FOLCLORICA colae Dud şi a solistelor de tenis de masă. bor, tonomat,
cu îngrijitorii din fiecare tu­ C A P. NADAŞTIA DE JOS operativa noastră — nc infor­ muzică populară Casandra noul club oferă sluden|ilor un
ră. Discut cu ci despre îngri­ Intenţionat îl întrebăm pc mează preşedintele loan Pe­ bogat program de activităţi or­
jirea şi furajarea animalelor, Carol Judele, preşedintele co tec — învâţâmînlul agrozoo Faur şi Marieta Roşea, din ganizat e Cercurile foto. speo­
gospQdărirea furajelor Zoo­ operativei agricole, dacă nu tehnic funcţionează o dală u Raia dc Criş, formaţiile dc logie. rodio. dedicate celor cu
tehnia nu-i specialitatea mea. cumva cursul la cercul de in- pe săplămînâ. Sincer sâ fiu, CĂUTĂTORII 0T COMORI Uilnicărese şi dc dansuri din înclinaţii deosebite in oceste
Fac şi cu cc pot vâţâmînt agrozootehnic se data precisă nu o cunosc". Rulze*ti, precum şi pe solis­ domenii, vor constitui tot atîleo
ţine duminica. Fără nici o c- încercăm sâ - i punem şi al­ tul Virqil Mooa. acompaniat
— Aveţi cumva un plan te­ de taraful căminului cultu­ prilejuri de valorificare o ideilor
matic pc baza căruia îşi des­ zîtare, acesta ne răspunde : te întrebări, desigur legate de rale din llia, Ceoagiu, Ribi- bună impresie spectatorilor, populară Mar ia Zăpodeaiu, ral din Ribiţa. lor îndrăzneţe, o căutărilor lor
făşoară cursul activitatea ? Da Cîteodatâ — ne spune modul rum se desfăşoară a­ fa (Crîşanj şt Să/aşii de Sus. critici neiertători, ce s-au din satul Homorod, cu „Ce-o cotidiene. Cei cu preocupări
— Nu. nu am. Am citeva preşedintele — îl ţinem şi cest învâţâmînt. dar preşedin­ Predînd albnmul-ştafetă, în­ manifestat deschis. avea lumea cu mine" şi Ion •ir în domeniul picturii, graficii sau
broşuri pe aici. Le citesc şî sîmbâla. De exemplu, în sîm- tele evită intenţionat sâ ne soţitor documentar al acţiu­ Preluind ştafeta, artiştii a­ Medrea — elev la Liceul a­ In comuna Sălaşu dc Sus sculpturii îşi vor puteo prezen-
apoi discut cu Îngrijitorii mai răspundă nii, adevărată cronică în matori din llia, au prezen­ gricol din Ceoagiu . — cu gazdele au primit vizita ar­ to lucrările în cele două sălî
— Dumneavoastră, în cali­ bâta ce vine avem o adunare Brigadierul zootehnic. Fur­ imagini şi cuvinte, artiştih tat un spectacol diminuat ca­ „Mindruliţă din alt sat". tiştilor amatori din comuna oleclate ocestuî scop De oltfel.
tate dc îngrijitori care vă o­ generală, aşa că atunci fa­ amatori au adus pe scenă litativ de amănunte de or­ L-am remarcat din nnu pe Pui Piesele din repertoriul o dată cu deschîdereo clubului,
cupaţi în mod nemijlocit de cem şi învâţâmint agrozoo­ ca Arpad, pc carc-1 solicităm cele mai reprezentative co­ din tehnic Iun magnetofon foarte tinărul talent Filimon celor două formaţii artisti­ s-a deschis şi expoziţia de pic­
creşterea animalelor, partici­ tehnic. sâ ne dea relaţii ne spune că mori spirituale ale satelor şi defect, care a dereglat in­ Trandafir, care — acompa­ ce de amatori s-au bucurat tură, cuprinzind lucrările studen­
paţi la cursul zootehnic ? învâţâmjntul agrozootehnic a­ zonelor respective, oferind trarea artiştilor pe scenă şi a niat de taraful căminului de o bună apreciere din par­ ţilor Dinei Manea şi Gobriel
— N-am participat nicioda­ rc loc o dală pe lună sutelor de spectatori gene­ cultural — a interpretat la tea publicului venit. în nu­
tă. Noi n-am auzit despre a­ roase buchete de cînteee, dezavantajat o bună forma­ acordeon citeva cintece din măr mare sd asiste la Constontinescu şi cea de foto­
cest curs (? !) C A P . SINTANDREI. La — Cînd anume ? ţie de dansuri). Şi amatorii partea locului. Dintre re­ această întrecere. S-au grafii oglindind aspecte inedi­
Direcţia agricolă judeţeană şi — Data nu o cunosc. O ştie dansuri şi obiceiuri de iar­ din llia şi-au salvat intr-o te de Io I.M.P., realizate de
— Cînd sc tine la dumnea­ nă, într-o interpretare ar­ anumită măsură spectacolul prezentanţii comuîiei Balşa remarcat .* dansatorii şi • no. losif Klss, studenţii Cor''''!
voastră cursul ? U.J.C.A.P. cooperativa agrico­ inginerul şi... Joîcnelc tistică reuşită. Vom nola, pe seama citorra interpreţi nu mai plăcut solistul loan grupul de fluieraşi din Milea, Nicolae Poicu, Otto Mi-
— Drept să vă spun. nu lă dc producţie dc la Sîntan- Interesantă chestiune ! Cu in rindurile care urmează, vocali buni — Anc/ela Stoe- Jude şi clarinetistul Nicclae Ohaba Ponor şi Fizeşti. so­ huf.
ştiu — nc răspunde preşedin­ drei figurează eu un cerc de alte cuvinte, la Cristur invâ- citeva aspecte mai semnifi­ neseu. Ionel Joldca, Cor­ Danciu. listele Georgcta Nicoară, Tot in codrul clubului îşî vor
tele (? !). legumiculturâ Pe hîrtii sînt ţâmînlul agrozootehnic nu cative, surprinse pe scenele nelia Stoenescu, Ana Petres- In încheierea acestui a­ Angela Suciu, Ana Tudnran, desfoşuro activitatea formative
— Azi s-a tinut cursul aşa citorra cămine culturi'?. cu — care „s-ou descurcat“ greabil spectacol, formaţia precum şi soliştii Gheorghe
cum c planificat ? trecuţi cursanţii, programul dc este o treabă care sâ-i preo­ fără acompaniament instru­ de dansuri a eăminului-qaz- Răzăilă, Gheorghe Mang etc. artistice ole institutului, aresta
— Nu. Ba (? !). desfăşurare şi lecţiile cc ur­ cupe pc preşedinte şi briga­ După predare i albumului - dă ( participantă la Festiva­ N. STANCIU fiind locul de in|>lnire cotidiană
ştafetă, artiştii amatori din mental şi cu ajutorul colin­ o studenţilor.
mează sâ se predea dier. comuna Gurasada au pre­ dătorilor din Săcămaş, for­ lul internaţional de folclor C. DROZD M. BODEA
C A P . ŞO»ML:Ş. .Amănun­ maţie valoroasă, ce şi-a eta­
te" în legătură cu activitatea zentat in faţa spectatorilor lat repertoriul cu multă
(mai bine-zis inactivitatea) ce­ Citeva concluzii se impun dc la sine : din llia un program a.rat, dezinvoltură, la o bună ţinu­
lor două cercuri — unul zoo­ O Organizaţiile de partid, cadrele tehnice din u- in principal, pe obiceiuri fol­ tă artistică, ţinută la care nu
tehnic şi altul legumicol — nii;.<i şi membrii consiliilor de conducere din C.A.P. clorice de iarnă şi datini. s-a ridicat „Şezătoarea“ şi
ne-au fost furnizate de tova­ nu se preocupă cu răspundere de buna organizare şi Intr-adevăr, aceste genuri nici chiar montajul literar-
răşul Tcofil Munteanu, pre­ funcţionare a invâţămintuhri agrozootehnic. sînt reprezentative pentru muzieal „înfloreşte ţaro
şedintele unităţii : O Există încă unele cercuri care şi-au începui ac­ folclor şi ele răspund scopu­ mea“.
— Cu îngrijitorii de la cen­ tivitatea numai pe hirtie. să nu mai vorbim de pla­ lui acţiunii — acela de a ex­ Cu citeva reuşite, fazo
plora şi valorifica comorile
tru (dc ce nu şi cu cei de la nificarea făcută de unităţi care nu ..bate" cu cca co­ spirituale tradiţionale Dar. „ ştafetei“ de la llia s-a în­
celelalte brigăzi ? — n.n.) municată la Direcţia agricolă şi U.J.C.A.P., cursurile prin cele două formaţii de cheiat, in faţa unui nume­
s-an făcut ceva lecţii, dar funclionînd numai cînd au chef lectorii. duhaşi şi o nuntă, alături de ros public, dornic de specta­
n-aş putea să precizez cile. O Frecvenţa in general este ncsatîsfăcătnarc. Deşi cîţiva solisti. voca’i neacom- cole de o calitate mai ridica­
Pentru cercul legumicol nici s-au dotat cooperativele agricole cu materiale sufi­ tmniofi (Efeonora Drhclcanr.. tă Faptul ii obligă moral
pinâ acum nu am putut afla ciente pentru buna desfăşurare a învălămintiilui agro­ Marin Cornaciu, Zoiţa Far- pc orfişfii amatori din llia
zootehnic. acestea stau nefolosite, lecţiile fiind pre­ ca să predea, duminica vii­
cine e lector, aşa că nu s-an caş), valoarea ;ncontestabi­
zentate telegrafic, fără să fie însoţite de aplicaţii lă a folclorului din această toare, ştafeta fa Lăpugiu fn-
putut deschide cursurile. practice. zonă a fost diminuată prin- tr-nn mod mai onorabil, la
L-am întrebat şi pe Aron Q Deficienţele amintite demonstrează cit se poate tr-n prezentare necga'ă a înălţimea posibilităţilor rea­
Irimie. şef dc fermă, dacă azi de elocvent că lipsesc controlul şi îndrumarea din (tenurilor. Spectacolul, in le ale acestora.
(n n — 19 ianuarie a c ) s-a partea organelor agricole judeţene şi in mod deosebit ansamblu, a fost salvat dc
din partea acelor tovarăşi care răspund direct dc ultima impresie pe care au
tinut lecţia planificată cu în­ Spectacolul de la Ceoagiu
compartimentul propagandei agricole... lăsat-o duhasii din Gurasa-
grijitorii dc animale Ne-a răs­ — eveniment care a polari­
^ Se impune deci necesitatea acută ca desfăşura­ da, interpretând intr-o ma­ zat interesul localnicilor cu
puns eâ .medicul veterinar rea învăţămintuluî agrozootehnic sâ cunoască o îm­ nieră artistică ridicată o mult timp înainte de înce­
Aurel Bota n-a fost pe la bunătăţire radicală, concretă. în care sens organele suită de colinde laice. Dc- perea programului — a pri­
grajduri" (n.n. — am aflat că agricole judeţene ou datoria de a analiza temeinic si­ sme colindătorii dubasi din lejuit întUnirea pc aceeaşi
tuaţia de lapt şi de a-şi spune cuvintul. luind mă­ Cîmpuri Su'due vom. spune, scenă a artiştilor amatori
trebuia să fie la Bcjan, dar Echipa de tapiţeri condusă de Constantin Petrescu din secţia timplârîe
suri severe împotriva acelora cure ignoră îndeplini­ doar că pro'namul lor mo» din comunele Ralşo şi Ceoa­ a I.I.L. Haţeg
dc aici plecase înainte de ora rea unei sarcini majore, sarcină pe care conducerea necesită multe retuşuri de giu. executa operaţia de legare a arcurilor la un nou lot de somiere tip „Haţeg".
13). partidului a pus-o în faţa lucrătorilor din agricultură. interpretare (gazda, mal a- La prima ridicare a cor- Foto : O. VIRGIL