Page 61 - Drumul_socialismului_1970_01

proletari din toate ţările, u n iţ i-v ă ! Redacţia
Anul XXII

şi adminislraţia
Nr 4680

ziarului
Joi
DEVA, Sir. Or. Petru Groza nr 3S
22 ianuarie telefoane : redactor $cf “ 11586 ; re­
dactor şei adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1970 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şj
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu Intre orele 16-24 - 11585.
4 PAGINI, 30 8ANt

D E C Á D Á Á D O U A ÎN ÎNTREPR IN DERI care fac artă cu acul şi aţa cui printre firele pinzei. Au
Poale că femeile aceslea
ieşit de sub miinile lor lu­
privesc intr-un fel aparte, cruri de te minunezi. Că am
într-un fel al lor şi numai avut organizată şi o expozi­ TELEX
al lor, împrejurimile. natu­ ţie. şi multă laudă le-a a­
dus...
ra. exploziile cromatice ale
R itm urile intense anotimpurilor. Poate că ştiu uşa unui dulap şi prinde
Şi Ana Vriţescu deschide
să citească cu ochii tremurul
timid al firului de iarbă şi a ne înfăţişa frumuseţile COiYIUATEREA
joaca fluturilor de nea, dar create de miinile femeilor. POLUĂRII
mai ales ştiu. să citească In „Astea-s ciupaje (ii) cu cio­ ATMOSFEREI
ale producţiei confirm a cum ar putea scrie pe plnză, noi, poalele-s cusute tot cu Pentru combaterea po­
la
cănel, cum se poartă pe
propriile lor suflete. Altfel
cu atita sensibilitate, acea u-
luării atmosferei şi a a­
ciucurii catrinţelor au şi cîte
ntcă rapsodie numită simplu: fir negru de mouline. iar pelor cu substanţe noci­
motiv popular ? Le-am ur­ un fir auriu. Că aşa se poar­ ve. în institutele dc cer­
I
B l
V
B
»
R
şi depăşesc previziunile mărit, deunăzi, chipurile în nale pentru fele şi pentru zinale din ţara noastră
tă. . Astca-s costume naţio'
cetări şi laboratoarele u­
timp cc lucrau. Ochii le e­
băieţi, tot cu model de pe In
rau blînzi şi duioşi. iar o-
brajîi — fie că purtau dăl- noi. Slnt lucrate cu „pui In se dcsfă>oară o intensă
activitate. In acest sens,
întreprinderile din indus­ după traversarea a 20 de zile Urmărind evoluţia produc­ specialiştii Institutului dc
tria judeţului nostru au păşit de muncă, se detaşează net. ţiei în Valea Jiului se consta­ igienă din Bucureşti au
în ultimul an al cincinalului atît prin proporţii cit şi prin tă amplificarea preocupărilor realizat o instalaţie cu
sub impulsul unor : sarcini semnificaţii, realizările obţi­ conducerii centralei, a exploa­ ajutorul căreia sc face
deosebit de mobilizatoare, a nute în unităţile Centralei in­ tărilor miniere şi a organiza­ RAPSODII PE UZA determinarea conducto-
căror înfăptuire impune o dustriale Hunedoara. Aici s-au ţiilor de partid pentru utiliza­ metrică a concentraţiei
activitate tenace, o muncă produs suplimentar 200 tone rea mai judicioasă a forţei de gazelor în aer. Folosirea
ei in mine, în industria
plină de răspundere în toate cocs, 5 000 tone de aglomerat, muncă şi a timpului de lucru, chimică etc. evită peri­
compartimentele producţiei, peste 2 900 tone de fontă şi a maşinilor şi utilajelor din colul unei concentraţii a
din partea tuturor muncito­ aproape 1 300 tone de oţel, dotare. Întăririi ordinii şi dis­ tuită adine toamna vieţii, fie mitscitţă". Avem gata 50 de gazelor dăunătoare orga­
rilor şi maiştrilor, a specialiş­ precum şi 2 800 tone dc blu­ ciplinei în cadrul exploatări­ că-şi prinseseră cochet floa­ costume pentru fete şi 50 nismului uman.
tilor şi cadrelor de conduce­ muri semifabricate şi lamina­ lor. Nu în aceeaşi măsură se rea tinereţii — păreau scăl­ pentru băieţi. Acum le împa­
re. te finite pline. prezintă situaţia la mina Te- daţi de aceeaşi rază caldă chetăm pentru a le trimite TRUSA DE SCULE
Subliniind aceasta in cadrul Cifrele pot fi socotite ca ex­ bea, unde cu toate că sarci­ de lumină. Le-am întrebat unde ne-au fost comandate.
anchetei întreprinse de ziarul cepţionale dacă se are în ve­ nile de plan nu sînt stabilite de cind cos, de cind scriu Astea-s şterparc cu ciucuri PENTRU GARAJE
nostru la încheierea primei dere că ele au fost obţinute la un nivel corespunzător po­ cu acul povestea neasemui­ şi cu dantelă, aici avem şe.r-
decade, conducătorii centrale­ în condiţiile învingerii unor tenţialului. demarajul eslc a­ tă a zonelor noastre etnogra­ veţele cu motiv popular, Specialiştii Fabricii de
lor industriale şi ai principa­ serioase greutăţi în aprovizio­ nemic. înregistrindu-se pînă fice şi folclorice ? dincoace rochiţe şi costuma- unelte şi scule din Bra­
lelor întreprinderi, au apre­ narea tehnico-materială. A ­ acum un minus de producţie — De mici, de cind am şe pentru fetiţe, tot cu motiv şov au realizat după
ciat unanim că deşi sarcinile ceasta demonstrează capacita­ de 125 tone dc cărbune. putut ţine acul in mină. Că popular, garnituri pentru bu­ proiecte proprii o trusă
de plan pe 1970 slnt sporite, tea, competenţa şi spiritul dc începutul bun care s-a fă­ asta a fost zestrea cca mai cătării..." de scule pentru garaje,
şi cu toate că in întreprinderi abnegaţie şi răspundere în cut în Valea Jiului se impu­ frumoasă pe care ne-au lă­ Aveam in fată un nease­ atelierele auto şi pentru
autnservice.
au survenit numeroase difi­ muncă al colectivelor de side- ne a fi continuat cu mai mul­ sat-o părinţii. Ei ne-au în­ muit tablou, in alh-nngru,
dc
Trusa conţine 163
cultăţi. activitatea laborioasă rurgişti, al organizaţiilor dc tă vigoare, trebuie căutate văţat să citim frumuseţile cu din care, parcă, cobora „Le- scule utilizabile, atit pen­
pentru înfăptuirea prevederi- partid şi cadrelor de condu­ şi promovate noi măsuri care ochii, chiar dacă ei au fost tea dc la Orăştie, cu catrin- tru autoturisme şi auto­
*r de plan a început cu re- cere din unităţile centralei să asigure extracţiei cărbune­ înlăcrimaţi... ţă şi cu iie...". camioane, cit şi la trac­
^ Itate deosebit de favorabile, hunedorene. lui continuitatea şi intensi- Ascultam vorbele aceslea — Avem comenzi din toare. Noul produs, care
£t-efigurînd pentru luna ianua­ Un progres substanţial se vitatea cerută prin prevede­ robuste, simple şi limpezi m.ulte părţi ale ţării şi rea­ pînă acum sc importa, a
rie perspective certe de rea­ rile planului şi angajamente­
înregistrează în activitatea In atelierul mecanic a) E.M. Deva obiectivul aparatului de ca apa de munte, ale femei­ lizăm modele şi din alte zo­ început sa fie fabricat în
lizare exemplară a prevederi­ Centralei cărbunelui Petro­ lor luate in întrecere. fotografiat l-a surprins şi pe strungarul Gheorghe Damian, lor întilnite intr-o încăpere ne ale judeţului. Am făcut seric încă din primele
lor planului.
şani. Spre deosebire de peri­ Unităţile aparţinînd Centra­ unul dintre fruntaşii secţiei de strungârie. a cooperativei meşteşugă­ pentru căminul cultural de zile ale lunii ianuarie.
Previziunile optimiste de Ia oadele trecute, minele din lei minereurilor neferoase reşti „Viaţă nouă” din Orăs- la Baia de Criş ¡0 costume
prima decadă au un puternic Valea Jiului au început noul Deva se situează aproape în tie. Vin acolo zilnic dc la naţionale pentru femei şi 20 F O T U A L
suport material în rezultatele an acumulînd însemnate de­ totalitate peste prevederi. Se Geoagiu. de la Cut, de la pentru bărbaţi dc ne-am mi-
decadei a doua cind. intr-un păşiri de plan la extracţia căr­ remarcă în mod deosebit im­ Aurel Vlaicu. de la Poiana, nunaţ şi no: le frumuseţea Recent, antrenorul c-
mare număr de întreprinderi, bunelui. Astfel, în prezent, cu pulsionarea activităţii la I.IVf. j Utilaje noi pentru unităţile din multe sate din jur, sore portului moţesc. cliipci dc fotbal a Brazi­
mersul îndeplinirii sarcinilor excepţia minelor Uricani si Barza precum şi la exploată­ a prinde, pe firul alb al vîn- Acolo, în încăperea in care liei, Joao Saldanha, a a­
de plan înregistrează un dina­ Paroşeni, toate celelalte ex­ rile miniere Deva şi Săcărimb. zei. culorile neoreţu t* ale se scrie pc fir alb rapsodia rătat că în pofida faptu­
mism accentuat. ploatări prezintă depăşiri în- In schimb, la Muncel. dificul­ miniere din bazinul Văii Jiului portului nostru popular. motivului popular lord. şi a­ lui că echipa Braziliei va
Din tabloul pozitiv ce-I în­ sumînd 1 860 de tone de căr­ tăţile tind să se agraveze. A- C o n ititK lo m de u tila j m inici din Petroţoni îţi dovedesc eonii- Urmărim Indem.înarca A- lături. intr-o altă odaie a juca într-o grupă cu alte
făţişează industria Judeţului bune. ccasta datorită ritmului nesa­ nuu moiestrio ţi hărnicia In lab ricare o de diferite in jlo la ţ.i desti nci Vriţescu şi-i ascultăm cooperativei meşteşugăreşti formaţii redutabile. ca
nate exploatării ţl preporom cărbunelui. Ei au re u fit să asim ilare
tisfăcător în extracţia mine­ l «I Jo producă pentru prim o dată în (ară o serie de u tila je mi- vorbele : „Viată nouă", unde ''inele­ ale Angliei, Cehoslova­
reului, numărului mare de ab­ | niore noi, cu perform anţe tehnice ridicate. — De cind mă ştiu tot le Vinricăi Mocnau. Elenei ciei şi României, to­
tuşi elevii săi vor cuceri
A fost term inat ţl e ip e d io l pentru construcţia noii fabrici de
senţe nemotivate de la lucru. brlchetore o cărbunelui de la C oroeţli prim ul ciur vibrant. N oului cos. M-am legai de munca Rreţ. Mincrvei Cîndroi. Ro- titlul mondial. In conti­
La aceasta se adaugă greută­
Prin valorificarea ţile pe care întreprinderea u tilo j — deosebit de im portant pentru viitoarea unitate de v a lo rifi­ asta şi-mi ride inima dc plă­ dicăi Sftriială,- Aureliei Da­ nuare. Saldanha a .spus :
care superioară a cărbunilor m ărunţi - ii vor urma in curind alte
ale
mian. Măriei Lerenţ si
cere cind văd un lucru gata.
de transporturi auto Deva le două in ila to ţii sim ilare care se aMâ in curs de eie cu ţie . Ele slnt Că altfel n-aş bate drumu­ altora erau prinse intr-un „Nouă ne convine tere­
oxidului de fier provoacă exploatării, prin ne- cre aţia specialiştilor urinei, fiind proiectate, a iim lla to şi esocutale rile, la virsta mea, zi de zi, haotic ioc al firelor de ur­ nul de joc dc Ia Guada­
In întregim e In cadrul acestei u nită ţi.
respectarea programului de Prin secţia nouă de la Vulcan, aparţin ă to are U rin e i de u tila j de la Geoagiu la Orăştie şl zeală pe care se năştea un lajara. Apoi, publicul me­
transport a personalului si a minier Petroşani, cea moi tînâro unitate industrială pusă In func­ înapoi Şi cind merg acasă superb cimn de flori. — co­ xican ne simpatizează
ţiune In Valea Jiului, s*o executat primul lot de, I 100 stil pi h id ra ­
Pe adresa cabinetului teh­ Printr-o instalaţie originală, j producţiei. Conducerile Cen­ u lici tip ,,Valea Jiului*, cu acţionare centrală. Aceştia nu numai co iar cos. . Dar parcă numai vorul înnodat — om încer­ foarte mult. Jucăm pc
acest teren ca Ia noi a­
nic de la Combinatul siderur­ ce urmează să se execute cu ! tralei minereurilor neferoase îmbogăţesc zestrea tehnică a exploatărilor miniere din bazin, dar j eu sînt aşa ! Ia uitaţi-vă t fa cat sentimentul ne aflăm casă. Voi prezenta o for­
gic Hunedoara a sosit o nouă forţe proprii, se va putea re- j Deva şi a întreprinderii de măresc totodată gradul de m odernizare a lucrărilor de susţinere o i Rusalina Cornea. ori la Ana la un neasemuit festival de
propunere de inovaţie. Ea se ţine circa 80 la sută din pra- j transport sînt datoare să o batojelor fi de mecanizore a procesului de producţie Această rea- i ! Bitiu, la Sinza Văruţoi, ori artă nomrtnrâ rori/menscă în maţie în general tînără,
Uzare de prestigiu ore o sem nificaţie deosebită : asemenea uti-
media vîrstei fiind dc 23
referă la recuperarea prafu­ ful ce iese pe coşurile oţe- ! acţioneze în comun şi în cel laje m iniere se fabrică In Valea Jiului, începind din onul trecui, j la Letiţia Roldor, la oricare care artiştii erau nişte mo­ de ani. Contez pc apor­
lui şi curăţirea gazului de la larii lor. j mai scurt timp pentru ca mi­ pentru prim a dată In (ară şl înlocuiesc cu succes pe cele sim ilare j j dintre femeile de aici, la deşti. dor neîntrecuţi meşte­ tul vedetelor Pelc, Tos­
Au intrat în produeţio curenta e c h ip o le n te le şi occe*
din Im port
otclării, prin barbotarca fu­ Pe scama valorificării oxi- j nusurile de producţie înregis­ soţiile necesare pentru fabricarea unui olt lot de 1 0G0 stîlpi hidro Valerica Buciumau, la Ma- şugari din zona Oruştiei. tao, Edu, Gerson, Brito
mului în apă. Autorii acestei dului dc fier in procesul teh- j trate Ia Muncel să nu ia pro­ ui iei destinaţi u n ită ţilo r m iniere din cadrul Centralei cărbunelui ria Cibian. la Saveta Coş- şi Jairzinho".
valoroase inovaţii, după cum porţii. ci să se recupereze in- Pelroşonl. : muţa cu cit drag poartă a- LUCIA LICIU
apreciază specialiştii, sînt in­ nologic se preconizează a se j A. ZAHARIA j • J
ginerul Ianoş Dence şi tehni- obţine o economie anuali de
cianul , Dumitru Crăciun, aproape 25 milioane lei.
Principalul I Consiliile pentru munca în rîndul elevilor
iCO NIINUAtt IN FAO. o Z-o)
eficacitatea
Printre studiile dc organi­ factor important in intensificarea activităţii educative din şcoli
zare mai bună a producţiei
şi a muncit aplicate la Fa­
brica „Vîseoza1' din Lupeni
sc numără şi cel a) ingineru­ D<? curind, la Deva. a fost specifice cu care vor debuta
lui Augustin Ardeleanu. Po­ constituit Consiliul judeţean Interviul nostru cu tovarăşul IOAN RAJIU, secretar al consiliile pentru munca în
sibilităţile de îmbunătăţire a pentru munca in rîndul ele­ Comitetului judeţean U.T.C., preşedintele Consiliului judeţean rîndul elevilor.
activităţii atelierelor au fost vilor. materializare a hotârî- pentru munca în rîndul elevilor — Dată fiind structura de
studiate pe baza „metodei rii plenarei CC. al U.T.C. din organisme consultative a con­
10— 11 octombrie 1969. De­
firelor în aşteptare" — unul siliilor. le vom antrena in pri­
din capitolele importante ale spre rolul şi 'atribuţiile con­ mul rînd in studierea apro­
matematicii moderne. siliului pentru munca in rîn- lid şi de stat. ale C C. al U.T.C,, Consiliul judeţean al sindica­ fundată a unor probleme im­
Experimentările efectuate dul elevilor am solicitat a- de a experimenta noi forme telor. Consiliul judeţean al portante din activitatea elevi­
timp de două luni dau rezul­ mânunte tovarăşului Ioan Ra- şi metode de muncă. Ele au Organizaţiei pionierilor. cu lor. cum ar fi: „Forme şi
tate dintre cele mai bune. ţiu. secretar al Comitetului rolul de a ajuta comitetul ju­ toţi factorii caro concură la metode eficiente pentru antre­
Ca urmare, sistemul de a­ judeţean U.T.C.. preşedintele deţean în îmbunătăţirea acti­ educarea tineretului studios. narea tuturor elevilor la viaţa
provizionare inlerfazic răspun­ consiliului recent constituit. vităţii desfăşurate de organi­ — Care va fi sfera concre­ de organizaţie“ , „Asigurarea
de mai bine nevoilor concre­ — Ca organism consultativ, zaţiile U.T.C. din şcoli, dc a tă a atribuţiilor consiliului continuităţii în munca educa­
te ale muncii, au crescut in­ specializat pentru munca in generaliza experienţa pozitivă judeţean şi a celor municipa­ tivă de la Organizaţia pionie­
dicii de utilizare a maşinilor rindul elevilor, consiliul jude­ dobînditâ, de a sprijini comi­ le. orăşeneşti şi comunale ce rilor Io U.T.C.„Colaborarea
şi, ceea ce este important, ţean are rolul de a studia şi tetele municipale, orăşeneşti se vor constitui in acesle zile? comitetelor şi birourilor (pe
productivitatea a sporit cu 11 dezbate diferitele aspecte ale şi comunale În organizarea u­ clase) U.T.C, cu conducerile
la sută. Eficacitatea studi­ activităţii educative din şcoa­ nor activităţi politice, profe­ — Consiliile pentru munca de .şcoli şi diriginţii. în orien­
ilor, materializate anul tre­ lă.; în afară de clasă şi extra- în rîndul elevilor au îndatori­ tarea activită(iî politico-rdu-
cut, sc concretizează în aceea şcolare desfăşurată de organi­ sionale, culturale, sportive, tu­ rea de a coordona şi îndru­ cative şi în afară de clasă in
că aproape toată producţia zaţiile U.T.C., de a găsi şi ristice şi de pregătire a elevi­ ma efectiv activitatea organi­ scopul dezvoltării răspunderii
marfă dată peste plan — propune Comitetului judeţean lor pentru apărarea patriei. zaţiilor U.T.C. din şcoli, dc a pentru învăţătură a fiecărui
496 000 lei — s-a obţinut pe al U.T.C., biroului său, mij­ organiza direct şi diferenţiat elev“ . „Preocuparea organiza­
Sala releelor de la Prepa raţia Coroeşti, locul unde este centralizata întreaga comanda In activitatea sa, consiliul ju­ activităţi metodice de instru­
seama aplicării unor soluţii loacele de soluţionare a pro­ ţiilor U.T.C. pentru urmărirea
automată a instalaţiilor de preparare a cărbunelui. Foto : V. ONOIU deţean va colabora direct cu ire şi pregătire a cadrelor
proprii. blemelor şi sarcinilor care eficienţei pregătirii practî». e
derivă din hotărlrile de par- Inspectoratul şcolar judeţean, U.T.C., acţiuni polilieo-ideolo- a elevilor din liceele de spe­
gice, profesionale, culturale, cialitate şi profesionale" etc.
sportive, turistice, de pregăti­
re pentru apărarea patriei cu De asemenea, preconr/.âm
masa dc elevi Ele se ocupă dezbaterea, in consilii şi pe
comisii, a unor teme de larg
loca li vă din Petroşani admi­ Intre 1.6. L. Petroşani şi asociaţiile de locatari ţii gigant; o asociaţie cu comi­ nemijlocit de conce’perea şi interes : „Organizarea petre­
Întreprinderea de gospodărie
tet şi 9-10 funcţionari plătiţi
nistrează un fond de locuinţe la circa 4 000 apartamente in organizarea vacanţelor şcolare cerii în mod plârut şi ulii a
pe plan local, a acţiunilor de
dc peste 27 000 apartamente Petroşani, de pildă. „Aceeaşi orientare şcolară şi profesio­ timpului liber". ..Folosirea ba­
in blocuri sau casc de colo­ Mărie cu altă pălărie“, am nală, de dezvoltare a intere­ zei didactico-materiale a şco­
nie. Pentru întreprindere, a- îndrăzni noi să spunem — ci­ sului şi pasiunii elevilor pen­ lilor. caselor dc cullurâ. clu­
dere şi trebuie privită ca a­ R ELAŢII VICIATE CARE DEGRADEAZĂ dul că structura vechilor ad­ tru ştiinţă .şi tehnică, de or­ burilor. căminelor culturale în
ccaslă sarcină este de răspun­
tind un proverb -— la gîn-
tare. ministraţii de clădiri şi de în­ ganizare şi desfăşurare a di­ T. ISTRATE
feritelor concursuri, a activi­
— S-au pus multe lucruri călziri centrale de pe lingă tăţilor educative cuprinse în
In punct în activitatea de în­ I.G.L. semănau aproape leit calendarul anual etc.
treţinere a fondului locativ — PREM ATUR FONDUL DE LOCUINŢE cu aceste asociaţii. Experien­
nc informează inginerul ţa altor oraşe, însă. e alta şi — Am dori să ne comuni­ (ÇONTIIIUUK IN ttO . o Je )
Gheorghe Galan. directorul în­ e mai bună. caţi cîteva din activităţile
treprinderii — dar sarcina In timp ce In mai toate o­
noastră e încă mult compli­ raşele judeţului funcţionează
cată şi îngreunată fie dc lip­ cial complicată. Iar printre nabilă: ..Asta trebuie s-o fa­ Viitorului, a trebuit să mer­ reparaţiei. Cele două frag­ acele servicii dispecerat-de-
sa unor materiale, a mîinii de factorii care o complică se ceţi dumneavoastră", ,,Ba gem în audienţă pînă la pri­ mente de discuţii ilustrează, ranjamente la care cetăţeanul
lucru calificate, fie de defici­ numără adesea şi I.G.L. dumneavoastră''. mul secretar al comitetului credem, următoarea stare de face apel telefonic, la Petro­ Azi, în interiorul ziarului
enţele muncii noastre sau ale Discutăm cu tovarăşa Irina In timp ce discutam aceste municipal de partid, iar repa­ lucruri: cind s-au constituit şani şi in toată Valea Jiului
asociaţiilor de locatari Dalog, administrator dc clă­ lucruri, prin birou s-au perin­ rarea unui acoperiş de pe ca­ asociaţiile, I.G.L-ul a fost bu­ pentru cel mai mărunt lucru
diri pe lingă asociaţia dc lo­ re vintul a smuls ţigla a fost curos să treacă toată grija trebuie să faci cerere la
Ne-am oprit asupra contri­ dat cetăţeni cu fel de fel de tărăgănată mai bine de o lu­
buţiei pe care o are asociaţia catari din cartierul Aeroport. treburi Discuţia cu cîţiva în seama lor. Nu s-a mai fă­ I.G L. Ce drum parcurge o ce­ © GAZETA DE PERETE POATE DEVENI UN IN­
de locatari la întreţinerea în — Am In administrare pe­ dintre ei ne-a ajutat să ne nă, timp in care zugrăveala cut acea punere la punct a rere ? Asta o ştim cu toţii. STRUMENT MAI EFICIENT AL MUNCII POLITICE
bune condiţiuni a fondului lo­ ste 2 000 de apartamente din formulăm convingerea că. lâ- în mai multe apartamente s-a defecţiunilor datorate diferi­ — Eu, ne spune tovarăşul DE MASA
degradat, determinînd cheltu­
cativ. circa 4 000 cit numără cartie­ sindu-i-se „moştenire" nişte ieli in plus I.G.L.-ului. tor cauze obiective, lâsînd în Nicolae Stoica, jurist şi pre­
Formulată pe baza unor rul. In obligaţiile mele cade, defecţiuni vechi, asociaţia tă­ seama asociaţiei doar pe ace­ şedinte de bloc, consider deo­ & NOI INIŢIATIVE PENTRU IMPULSIONAREA ACTI­
fapte concrete, unele cu ca­ printre altele, verificarea pe­ răgănează. sau pur şi simplu — Nu plătesc fondul de lea care se datorau incorec­ potrivă responsabili pentru de­ VITĂŢI CULTURALE IN CLUBURILE SINDICATE­
racter definitoriu, concluzia la riodică a stării imobilelor în refuză să suporte şi costul rulment pînă ce nu-mi repa­ tei folosiri. Se cerea prea gradarea timpurie a blocuri­ LOR
care om ajuns este că aso­ interior, in exterior şi la păr­ celor ce-i cad in sarcină. Glo­ raţi uşa — spune locatarul mult dc la I.G.L. in cazul a­ lor pe locatari, I.G.L,, con­ (pagina a 11• a)
ciaţiile de locatari nu-şi aduc . ţile comune. Apoi, în funcţie bal şi fără disccrnămînt i-au Mihai Carpen din str. Unirii cesta ? Poate, dar o treabă structorul.
încă întreaga contribuţie de de obligaţii legale sau vino­ fost predate, Ia fel le refuză nr. 13. făcută bine atunci, limpezea $ EXAMENUL DE BACALAUREAT SI CONCURSUL
care sînt capabile în activita­ văţie, să somez asociaţia pen­ — Pentru a înlocui nişte Uşa respectivă sc degradase mult lucrurile acum De alt­ ION CIOCLEI DE ADMITERE ÎN INVATAMÎNTUL SUPERIOR
tea de bună gospodărire a tru a remedia deficienţele vane defecte din cauza prea din cauza aburilor de la bu­ fel. însuşi experimentul ini­ 0 DIALOG CU CITITORII
fondului locativ. Şi aceasta fie Am reuşit să inventariez de­ îndelungatei funcţionări. ne cătărie in contact cu acrul re­ ţial cu asociaţiile a durat in (pagina a 11t-a)
din cauză că se împiedică in fecţiunile şi să le fac cunos­ ce. Dar locatarul nu concepea Valea Jiului prea mult. iar a­ ICON1INVJAII W mo. I ïè|
propriile imperfecţiuni, fie că cute asociaţiei. Abia acum în­ spune locatarul Constantin tunci cind s-au constituit de­
realizarea intenţiilor e artifi- cepe greul, discuţia intermi­ Bembea, din blocul 1 strada că e dator să suporte costul' finitiv, s-au constituit asocia­