Page 62 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 «moni DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 22 IANUARIE 1970

Se împlineşte un an de la de­ mal arzătoare decît cele trecu­ riaţilor în obţinerea unor rea­ ţinute pînă în prezent. în acti­ ducalivâ puternică. In viitor F. M Zloşti, care n-au nici o
clanşarea pasionantei inlrecerl te in tematică, ele au fost o- lizări de prestigiu în cinstea ce­ vitatea colectivelor gazetelor de trebuie să folosim cu mai mult activitate şi datorită acestui
dintre colectivele ga/.ctcior <le daptatc operativ, tratindu-se as­ lui de-al X-lca Congres nl perete s-au manifestat şi unele curaj foiletoanele, epigramele, fapt la gazetele dc perete se
perele din municipiu) Hunedoa­ pectele mni stringente care fiă- P.C.H., a celei de a 2ă-a ani­ deficienţe. Deşi de ciţiva ani caricaturile, fotografiile, vitrine­ publică materiale doar la zile
ra, timp in care multe artico­ ininLuu colectivele dc muncă în versări şi a proclamării Repu­ există indicaţia de a nu se mai le cu rebuturi şi alte forme cu festive. Organizaţiile de partid
le gîndite la temperatura înal­ perioadele respective. blicii. Astfel, în articolele pu­ publica articole cu caracter ge­ larg răsunet în colectivul ele care răspund dc ele trebuie să
tă a cuptoarelor sou în ritmul In anul care a trecut, comi­ blicate s-au evidenţiat succese­ neral, ele mai au totuşi o frec­ muncă respectiv se preocupe de activitatea co­
trepidant al şantierelor nu vă­ tetele dc partid, de sindirnt şl le obţinute, au popularizat ini­ venţă destul de mare ! Fxislă şi un alt aspect al lip­ lectivelor de redacţie pentru a
zut „lumina tiparului-1, slujind ţiative şi metode noi de muncă surilor ce se mai manifestă in le ridica la nivelul cerinţelor
prin conţinutul lor înfăptuirea UTC. au analizat periodic ac­ nu rodat aspecte din munca i­ Un alt aspect al lipsurilor cc activitatea unor gazete dc pe­ actuale.
unor sarcini importante izvorî- tivitatea colectivelor gazetelor novatorilor. Asemenea exemple se mai manifestă şi în prezent rete Deşi articolele sc referă Pc baza rezultatelor obţinute
tc din hotânrilc partidului şi dc perete, stabilind măsuri pen- pot fj dale de la laminorul 800 este mărimea materialelor, care la activitatea secţiei (fie că e in întrecere, a conţinutului şi
stalului nostru La masa dez­ formelor de prezentare au fost
baterilor, organizata <lc comite­ declarate colective cu cea mal
tul municipal de partid, au luat bună activitate următoarele:
loc, recent, reprezentanţii colec­ A C.K.-I.C.S.11.. laminorul 800
tivelor redacţionale nu atlt pen­ POATE DEVENi UN INSTRU­ — C.S.U. locul 1; construcţii
tru desemnarea celor mai efi­ IV, exploatare;» utilaje
ciente gazete, ei mai eu seamă, I.C.S.II.. cuptoare industriale —
pentru a ehibzui In comun asu­ GAZETA C.S.Il. locul Ii; C.T.C. şi O.S.M.
pra posibilităţilor de eliminare 2 — C.S.Il. locul III. Colective­
a unor neajunsuri manifestate le redacţionale respective nu
in timpul întrecerii, dc a găsi DE MENT MAI EFICIENT AL fost preminto cu ocazia consfă­
forme şi metode noi care să ex­ tuirii anuale.
prime cît mai fidel aportul mi­ Sarcinile ce retfin întreprin­
nerilor, siderurgiştilor, construc­ PERETE derilor dc pc raza municipiu­
torilor, ai celorlalţi oameni ai lui nostru pentru 1970 sint deo­
muncii la îndeplinirea exempla­ MUNCII POLITICE DE MASĂ sebit de mobilizatoare. Urmea­
ră a sarcinilor economice ce le ză să sc producă cantităţi im­
revin în 1970. portante de minereuri, 1.9 mi­ In cadrul Autobazei Petro şani mecanicul auto Mureşan
înainte de toate subliniem că lioane tone de fontă, 3 milioa­ Marcu şi ajutorul său Wilhelm Micleo execută repararea unui
la concurs au participat 75 de ne tone de oţel. 2.1 milioane to­ motor de autobuz.
gazete, întrecerea tlcsfăşurin- ne laminate şi alte produse; Foto : O. V1RGIL
du-se în două clape: 4 august tru îmbunăldlirea muncii aces­ mm, O.S.M. II — C.S.H.. A.C.R., de altfel uneori sint scrise şl vorba de rezultate pozitive, fie productivitatea muncii în acti­
şi 30 decembrie 1009. După in­ tora. Aşa s-a procedat in orga­ exploatarea utilaje şi şantierul greoi — oamenii chiar dacă ar de lipsuri in activitatea unor vitatea industrială va trebui să
struirea organizată la începutul nizaţiile dc partid de la A.C.R.. IV construcţii — I.C.S 11 L'r. avea timp nu le-ar putea citi oameni) nu sc dau exemple no­ crească cu peste 10 la sută. La
anului 1969, In care s-a expus construcţii IV — I,C.S.Il., la­ accent deosebit s-a acordat îm­ F,ste necesar ca în viitor arti­ minale. In ncest sens pot fl atingerea şi depăşirea acestor
regulamentul de funcţionare şi minorul 800 mm. O.SM. II dir. bunătăţirii calităţii produselor colele ce vor fi publicate la ga­ citate gazetele de perete de la niveluri gazetele de perete pot ;»-
tematica concursului, colective­ C.S II care au urmării periodic şi reducerii preţului dc cost zetele ele perete să fie mai con­ sectorul II F M. Toliuc, şan­ duce o valoroasă contribuţie, Noi profite de lam inate
le gazetelor şi-au întocmit la activitatea desfăşurată dc colec­ De pildă, la O.SM. II articole­ cise, într-un limbaj accesibil, tierul II construcţii I.C.S 11., fa­ pot şi trebuie să militeze prin
rindul lor programe concrete dc tivele redacţionale. ascultînd le „Cine şi cît a pierdut prin cu referiri concrete. brica de oxigen C.S.11. Colecti­ toate mijloacele ca municipiul
muncă. îmbucurător este ca din partea lor informări în a- oţelului solidificat ?“ „F posi­ Dacă la unele gazete cum sint vele redacţionale de )a aceste Hunedoara să ocupe în întrece­ Pregătirile în vederea asi­ dic lat, denumit brăzdar
marea majoritate a colectivelor donările generale, in şedinţele bilă înlăturarea scurgerilor de cele de la A.C.R., exploatarea unităţi precum şi altele unde se rea între organizaţiile de par­ milării unor noi produse si­ pentru plug dc tractor.
de redacţie au urmărit transpu­ de birou şi comitete. aeor- metal?'*, „Căile de îmbunătăţi­ auto I.C.S II , cuptoare indus­ manifestă asemenea deficienţe tid un loc de (runte pe măsu­ derurgice. solicitate tot mai Dc asemenea, la linia do
nerea în viaţă a acestor obiec­ dindu-lc un sprijin concret in re a calităţii otelului" şi alte­ triale — C.S.Il., materialele sint vor trebui să asigure fiecărui dc» dc întreprinderile bene­ profile mici, s-a laminat pro­
tive. avînd în vedere in acelaşi întocmirea programelor şi ur­ le au tratat măsurile ce trebuie însoţite de caricaturi, nu acelaşi articol publicat o ţintă procisâ. ra prestigiului şi a bunului re­ ficiare, au început să-şi ara­ filul cornicr 40><40 mm, du­
timp şi problemele noi re au mărind îndeaproape aplicarea luate pentru înlăturarea unor lucru se poate spune dc gaze­ Generalităţile, lecţiile fără su­ nume dobtndit te roadele la grupul dc la­ pă un nou sistem de calibra­
apărut in perioada la care n<* in viaţă a acestora. anomalii ce se mai manifestă tele de la montaj-instalaţii I şi portul exemplelor concrete, nu minoare Pcştiş. Astfel, Ir la­ re cu lăţime liberă şi refula­
referim. Aceste programe dc Obiectivul principal at activi­ II, şantierul electrotehnic, con­ aduc nici un folos NICOLAE VINTILA
activităţi nu au fost prîvile în tăţii colectivelor dc redacţie în activitatea unor echipe dc o- strucţii II I.C.S.H., — unde nu Sint colective de redacţie la şeful sectorului muncii politice minorul de 650 mm s-a asi­ re la cajclc verticale. Tot
mod rigid, ci, atunci cind pe l-n constituit mobilizarea — ţelari se folosesc asemenea forme ac­ E. M. Teliuc, depoul de locomo­ de masă la Comitetul municipal milai, pentru prima dală în aici au început probele de
parcurs au intervenit probleme prin cuvintul scris — a sala­ Cu toate rezultatele bune ob­ cesibile oamenilor, cu acţiune c- tive, linia de sirmâ din C SII,, de partid Hunedoara Iară noastră, profilul perio- laminare o noului profil T60.

doar 8 500. Ce se întîmplâ
Cine sus­ cu restul ? Mai nimic. 3 135 NOI INITIATIVE PENTRU
dintre ei zac dcfccţi in ma­
gaziile minelor, din lipsa u­ 3
ţine... sus­ nor garnituri in procurarea
de
cărora compartimentul
cadrul
aprovizionare
din
Centralei cărbunelui Petro­ ACTIVITĂŢII CULTURALE ÍN
ţinerea ? cios. Alţi CC5 sint supuşi pre-
şani
s-a dovedit neputin­
mnlur casării, ncputînd su­
Prin programul de meca­ porta nici o remediere.
nizare şi modernizare a aba­ Gîndindu-ne !a timpul re­
tajelor din Valea Jiului, au dus de utilizare a acestora. CLUBURILE SINDICATELOR
fost alocate importante su­ In sumele mari investite
me de bani pentru procura­ penlru procurarea lor. acum
rea din ţară şi din străină­ cind se impune cu atita acui-
tate a unui mare număr de tale problema economisirii Congresul a! X-lea al P C R , terca cu masele dc oameni ai de asemenea, posibilitatea în­
slilpi hidraulici pentru sus­ lemnului de mină. adresăm acordind un loc deosebit de im­ muncii a sarcinilor izvorîte din fiinţării unui ansamblu folclo
ţinere, care trebuiau să con­ celor în drept întrebarea : portant educării socialiste a ma­ documentele Congresului al ric al Consiliului judeţean ,i .»
tribuie din plin la sporirea ..Nu-i nimeni în toată Cen­ selor, evidenţiază liniile direc­ X-lca şi plenarei din decembrie sindicatelor, cu stagiune perrfia-
producţiei dc cărbune şi re­ trala cărbunelui Petroşani toare ale unui vast program e­ 1909 a C.C al P C R.. pe baza nentâ
ducerea consumului specific care să pună pe picioare şi ducaţional, bazat pe cunoaşte­ unei tematici cuprinzînd 25 te­ In colaborare cu Comitetul
de lemn de mină sâ susţină susţinerea meta­ re«» de către masele largi a tot me, cu indicaţia de a se orga­ judeţean pentru cultură şl artă
Spunem ..trebuiau“, deoa­ lică a abatajelor V . ceea ce este mai valoros In do­ niza cu salariaţii cc nu sint cu­ şi Comitetul judeţean al U.T.C.
rece situaţia din abataje nu meniul culturii, ştiinţei şi teh­ prinşi la învăţămîntul de par­ se va organiza In primăvară un
concordă cu prevederile. Pla­ nicii contemporane, stâpînirea tid un număr de 4-6 expuneri, festival al brigăzilor artistice
nul pe anul trecut la capi­ deplină a profesiunii, însuşirea la alegere, după specificul fie­ de agitaţie, în scopul permanen­
tolul susţinere metalică este Capacitatea proiec­ concepţiei materialiste despre cărei întreprinderi. Un accent tizării acestui gen de formaţii
îndeplinit numai în proporţie lume şi societate, formarea u­ deosebit vom acorda organizării şi creării <le no» colective ar­
de 90.f» la sulă, cifră care as­ tată — depăşită nei înalte atitudini -cetăţeneşti de acţiuni polilico-educative şl tistice.
cunde in substratul ei un în­ — factori pentru creşterea şl în unităţile din agricultură un­ Pentru promovarea muzicii u­
treg lanţ al deficienţelor le­ La majoritatea agregate­ dezvoltarea conştiinţei socialis­ de In tuna ianuarie. în colabo­ şoare româneşti va fi organizat
gato atit de folosirea st¡1 pi­ lor şi instalaţiilor de la te. rare cu Comitetul judeţean pen­ un festival al formaţiilor şi so­
lor, cît şi de proasta lor în­ LI.V. Călan. capacităţile pro­ Pornind de la aceste preţioa­ tru cultură şi artă, după un liştilor de muzică uşoară cu do­
treţinere iectate au fost depăşite în se indicaţii, Diroul executiv al program stabilit se vor face ex­ uă etape, in prima etapă se
In laboratorul de analize a Abatorului din Haţeg ingine ro Florica Slătescu şi tehnicio- Din totalul de 14 093 stilpi | Consiliului judeţean al s.jndica- puneri pe diferite teme ca: „Un vor întrece solişti şi formaţii
na Sanda Cozma execută analize fiziochimice ale preparatelor din carne. hidraulici, ciţi se află în mod simţitor. La turnăto­ tclor a luat o serie de măsuri vast program de înflorire a pa­ din judeţ, după care va fi or­
ria nr. 2, de pildă, se esti­
Foto : V. ONOIU dotarea minelor, au funelio- mează să se obţină. în a­ care sâ conducă la îmbunătăţi­ triei", „Apărarea avutului ob­ ganizat spectacolul .festiv denu­
nat in medie anul trecut rea întregii activităţi culturnl- ştesc" etc, însoţite de proiec­ mit „Concertuf pqmaycrfi". E­
cest an, peste 54 000 tone
oducativc In cluburi, biblioteci, ţii şi diafilmc. tapa a doua se^va- desfăşură' în
piese turnate fală de 40 000
case de cultură etc. şi subordo­ In scopul răspîndirii cunoştin­ toamnă, cind vor fi invitaţi so­
tone cîte se realizau în anii narea ei principalelor sarcini ce ţelor tehnice şi de cultură ge­ lişti şi din alte judeţe, iar spec­
precedenţi. Măsurile luate
Ritmurile intense la în văţăm în tul agrozootehnic ficientului de schimburi, or­ le ridic.» procesul dc producţie. două universităţi muncitoreşti drul unor manifestări de amploa­
tacolul festiv sc va integra în ca­
nerală, în acest an funcţionează
privind îmbunătăţirea coe­
Astfel, pentru o mai bună co­
ganizarea mai bună a mun­ ordonare şi îndrumare a fost la Hunedoara şi Petroşani. 109 re, ce se vor organiza la centrul
de judeţ de către Comitetul jc
organizată şi Instruită comisia
lectorate tehnice. 40 de cultură
cii. creşterea greutăţii pie­ culiural-educativâ a consiliului generală, 62 cicluri de conferin­ deţean pentru cultură şi artă.
selor turnate de la 7 ta pe­
ale producţiei Frecventa este facultativă? ste 10 tone. încep să-şi a­ judeţean, împărţită In colective ţe. 27 cercuri pe lingă cluburi, Consiliul judeţean al sindicate­
al
de muncă pe specialităţi, ce-şi
lor şi Comitetul judeţean
la care participă peste 18 000 de
In primele
rate roadele
Raidul efectuat zilele tre­ dc regulă lipsesc cile 2-3 sau douA decade din luna ianua­ desfăşoară întreaga activitate salariaţi şi membrii lor de fami­ UTC., sub denumirea „Festi­
valul cetăţii".
pe baza unui plan de acţiune
lie Atenţia noastră va fi în­
cute in legătură cu desfăşu­ mai mulţi cursanţi Tată un rie planul dc producţie a concret dreptată în perioada ianuarie- In planul de perspectivă pen­
buie să înţeleagă că indicatorii rarea invătâmintului agrozo­ argument care ne determină secţiei a fost îndeplinit în februaric in direcţia bunei tru anul 1970 se prevede, de a­
Tn centrul activităţii comisiei
planului nu se realizează in otehnic a evidenţiat că per­ să adresăm conducerilor a­ întregime. stă în această perioadă dezba- funcţionări a acestei forme de semenea, participarea formaţi­
i l ' - j i . ' j i i n i btmurilc combinatului ci la sistă serioase lacune in ceea cestor cooperative întreba­ învăţămint. iar pentru generali­ ilor din sistemul sindicatelor la
exploatări şi parchete şi acolo ec priveşte frecvenţa cursan­ rea: consideraţi oare că zarea experienţei pozitive, în „Festivalul folcloric de la Cos-
trebuie să se mute rcnlrul dc ţilor şi resnci-iarca progra­ frecvenţa la cursurile agro­ teşti", la „Nedeia de la Silvaş",
tegral pină Ia sfîrşilul lunii. greutate al activităţii de or­ mului stabilit pentru ţine­ zootehnice este facultativă ? Intre I. G. L şi aso­ luna februarie vom organiza la la manifestările organizate cu
Clubul „Siderurgistul" din Hu­
După prima decadă secto­ ganizare, conducere şi coor­ rea lecţiilor Pentru informarea celor nedoara o consfătuire cu con­ ocazia tirgului dc fete de la
rul forestier al judeţului nu donare a muncii forestierilor. Din si hiat ia centralizată care au acceptat cu uşurin­ ducerile şi lectorii universită­ Găina, şi la festivalul folclorio
a avui o activitate .satisfăcă­ Insuficientă stabilitate se pc judeţ reiese că. pină in ţă pînă acum o asemenea ţilor muncitoreşti din septembrie ce va avea loo
toare. in cadenţă cu planul. manifestă în acest început de ziua de 19 ianuarie n c„ lec­ situaţie redăm textual o pre­ ciaţiile de locatari Pentru a veni în sprijinul în­ la „Cîmpia tulipanuliii". din Is-
S-au consemnai chiar din pri­ an şi in intreprindcrile indus­ ţia I s-a tinut la H7 de cer­ vedere din instrucţiunile deplinirii sarcinilor de produc­ croni
mele zile restanţe la buşteni triei tocate, îndeosebi la pro­ curi cu profil zootehnic, a M A S şl U N .C AP. privind ţie şi educării salariaţilor, au O problemă ce se ridică în
penlru celuloză. Conducerea ducţia de mobilă, precum şi doua la 77. a treia la 65. iar desfăşurarea propagandei a­ fost luate măsuri de organizare munca artistică o constituie for­
C.E.I.L. Deva. care explica a- in unităţile producătoare de a oaţra la 47 de cercuri. gricole şi a invătâmintului Lista cu astfel de fapte, da­ a unor expuneri, simpozioane, maţiile dc fanfară a căror acti­
ceastn situaţie prin lipsa (Ic materiale do construcţii. In Participarea cooperatorilor agrozootehnic — care spe­ tă nouă de administratori sau consfătuiri, schimburi de expe­ vitate a scăzut mult în ultimul
muncitori Io exploatări şi de aceste întreprinderi conduce­ la cursurile respective a fost răm eâ se află in fiecare u­ împuterniciţi, e lungă şi n-are rienţă, mese rotunde etc., iar timp. Deşi s-au luat măsuri
şoferi ta unitatea proprie de rile au şi începui să justifice de 1 024 cursanţi la prima nitate — dar nu se urmă­ rost s-o redăm aici Iată de agitaţia vizuală va fi împrospă­ pentru angajarea de colabora­
transport, a promis că ..De as­ demarajul anemic şi defecţiu­ ’^cţie. 1 006 la a II-a. 1169 la reşte aplicarea lor Întocmai: Pentru cc I G L.-ul şi con­ ce juristul, preşedinte de bloc, tată In această lună în toate )n- tori, dotarea unor. formaţii cu
tăzi. 12 ianuarie, au început nile in organizarea produc­ H 1 II-a, şi 623 la a lV-a. Si­ „Membrii cooperativelor a- structorul, sc cunoaşte, lată găsea locatarilor o vină egală trepi inderile şi instituţiile Va instrumente şi costume nece­
să intre mosiv muncitori, pc ţiei pe seama greutăţilor ce le tuaţia este similară şi la ccr- gncole de producţie care lu­ insă fapte care-1 învinuiesc pentru degradarea fondului îi extinsă, dc asemenea, acţiu­ sare. situaţia nu s-a îmbună­
care pină acum nu i-am avut. ¡nhmomă in aprovizionarea î rurile eu alte profite. crează în aceste sectoare vor direct ş» pc drept pc loca­ locativ. nea organizată de Consiliul mu­ tăţit cu mult la Clubul „Side­
Pozitiv este că recrutarea cu materialo si în desfacerea Multe absenţe nemoi ¡vale urma in mod obligatoriu tar Dind adevărului dimensiu­ nicipal al sindicatelor Deva în rurgistul" Hunedoara şi Clubul
merge in condiţii bune. Am produselor. Desigur, dificul­ de la lecţii se întîlnesr la cursurile învâţâmintului a­ — Copilul Elisabelei Knad, nea sa, adică ştiind că s-au colaborare cu U TC., „Cu mi­ sindicatelor din Deva. Prin mă­
luat măsuri pc linia Iranspnr- tăţi dc acest gen există, dar C.A P Heriu, Vaidei. Sibi- grozootehnic de masă" (s n.). din strada Vasilc Roaitâ nr. 5 pus multe lucruri la punct în crofonul printre Intirziaţi" şl surile ce sc vor lua avem cer­
(ului, Ne-am întregit stocuri­ ele nu trebuie să constituie Precizarea este cit se poate apartamentul 6 — ne spune activitatea de întreţinere a „Minutul acuză", în principalele titudinea că şi activitatea acesto­
le do buşteni, utilajele sini un paravan care sfl mascheze şei, Spini. Romoşel, Orâşlioa- dc clară Se aşteaptă deci să administratorul de imobile fondului locativ, cunoscînd şi întreprinderi şi instituţii din ra va porni pc un făgaş bun
revizuite şi gala dc lucru, aşa insuficienta preocupare pen­ ra dc Jos. Ocoliş etc., unde se acţioneze În consecinţă Nicolae Flcţan — a făcui foc posibilităţile de aprovizionare Judeţ, deoarece ea şi-a dovedit Pe viitor, pe baza unei depli­
ca pină la sfîrşilul lunii ne lru desfăşurarea normală a in subsnlul tehnic distrugînd şi dotare ale I G L., am ţinut pe deplin eficacitatea. ne colaborări cu Comitetul ju­
vom realizo sarcinile prevăzu­ proceselor de producţie. coloanele dc scurgere din lotuşi sâ scoatem în evidenţă Pentru intensificarea şi per­ deţean pentru cultură şi arta,
te in plan”. pv.c Trandafir Alexandru, exact acea parte viciată a re­ manentizarea activităţii artisti­ Comitetul Judeţean al U.T.C.,
Promisiunile de atunci n-au ir SEARA ŞTIINŢIFICA de pc aceeaşi stradă, nr 9 laţiilor dintre f.G L. şi asocia­ ce de amatori, sub îndrumarea cele municipale şi orăşeneşti
insă corespondent in situaţia Stadiul la care s-a ajuns cu apartamentul 61, a părăsit ţia de locatari, parte care ţine şi controlul Diroului executiv a) vom reuşi sâ îmbunătăţim în­
de la decada a doua. Restan­ îndeplinirea planului după serviciul şi oraşul fără sâ pre­ dc subiectivism. îmbunătăţind Consiliului judeţean al sindica­ treaga muncă eultural-educati-
tele la buşteni ve ridică deja două decade este, fărfl îndo­ Recent, la căminul cultu­ Tozeşan. de la Liceul din dea locuinţa luîndu-şi şi lu­ această „parte", ar creşte telor şi a birourilor executive vâ dc masă şi s-o subordonăm
la 3 300 mc, iar la lemn pen­ ială. corespunzător. Penlru a ral din Slrcisîngcorgiu. Co­ Călan. Expunerea a fost i- crurile. Apartamentul a fost mult rolul asociaţie» de loca­ ale consiliilor municipale şi o- principalului scop — îndeplini­
tru celuloză la 420 mc. încheia insă cil un bilanţ po­ misia judeţeană pentru răx- luslrală de trei filme do­ repartizat altui cetăţean: nu tari în gospodărirea. întreţi­ râşeneşti au fost luate o serie rea exemplară a sarcinilor de
Experienţa anului trecut a zitiv luna ianuarie, se cerc pindirca cunoştinţelor cul- cumentare. putea sâ stea închisă o lo­ nerea şi înfrumuseţarea fon­ de măsuri, printre care amin­ plan pe 1970 şi angajamentelor
pus nu o dată in dificultate din partea tuturor colective­ lural-ştiinţifice a organizat De menţionai că aceaslâ cuinţă goală. După două luni, dului locativ, a feţei oraşelor tim: crearea b Casa de cultu­ Iu îi te in întrecerea socialistă.
Văii Jiului. Chemaţii la aceas­
conducerile unităţilor (tc ex­ lor să valorifice cil înalt ran­ o interesantă seară ştiinţi­ CQnfcrinlă face parle din- fostul chiriaş a revenit în tă operaţie de asanare sînt ră a sindicatelor din Petroşani,
ploatare şi industrializare a dament inlreago forţă produc­ fică intitulată : „De la Thn- tr-un ciclu dc manifestări Valea Jiului, a spart uşa de consiliile populare orăşeneşti la cluburile „Siderurgistul" şi Prof TRAIAN TAMAŞAN
lemnului, a arătat că tergiver­ tivă, capacitatea tehnică şi les din Milet pină Io navele la intrarea apartamentului, şi municipal, I G.L. şi princi­ T. C. S Hunedoara de ansam­ membru în Biroul executiv al
sarea măsurilor de redresare tehnologică dc care dispun, cosmice“ , care a fosl susţi­ ştiinţifice inlilulat „Corifei de acum ocupat legal de alt­ bluri folclorice, iar la Clubul Consiliului judeţean al
a producţiei se soldează în fi­ sâ-si mobilizeze întregul po­ nută de profesorut Petre ai ştiinţei şi creaţiile lor". cineva, şi a ameninţat pc lo­ palul beneficiar — asociaţia sindicatelor din Deva a unui sindicalelor, şeful comisiei
tenţial la înfăptuirea riguroa­
nal cu răniîncri în urmă ire­ catar cu bătaia locatarilor. ansamblu artistic Se studiază, cultural-educative
cuperabile. Tocmai pentru a să a tuturor indicatorilor pla­
exclude repetarea acestei stări nului. Acest lucru se cerc fă­
cut cu răspundere şi dăruire
do lucruri, este necesar ca în
ret mai scurt timp să se ar- in fiecare oră şi zi de mun­ Este binecunoscut faptul
tioneze energic in direcţia im­ că. de către toţi salariaţii. în că procesul de extracţie al lificare a muncitorilor care
pulsionării muncii în unităţi. loate întreprinderile din ju­ lea Jiului a înregistrat multe PROGRESUL TEHNIC TREBUIE SA OCUPE lucrează cu noile utilaje achi­
cărbunelui la minele din Va­
Conducerea C.E.î.L. Deva tre­ deţ. ziţionate
Întrebare : Cunoaşteţi că in
transformări înnoitoare A ­ cadrul centralei cărbunelui
ceasta în mare măsură şi da­ funcţionează un institut de
torită dotării tot mai accen­
ductivitatea muncii în subte­ UN LOC DE FRUNTE iN MINELE VĂII JIULUI trebui înscrise pe agenda a-
Larg inferes pentru tuate cu utilaje moderne cu cercetări şi proiectări miniere.
Ce obiective consideraţi cu ar
scopul precis dc a spori pro­
problemele gospodăreşti ran Deşi in general s-a acor­ ccstuia ?
Răspuns: In privinţa cerce­
dat atenţie procurării utila­
tării, I P C M.H. ar trebui sâ
jelor din dotate, totuşi rezul­ extractivă a cărbunelui ? Răspuns : Deşi unele fron- forare In privinţa susţinerii realiza prin organizarea bri­ se axeze pe cercetarea aplica­
Deputaţii Consiliului popu­ pe 5 milioane şi jumălalc tatele de valoare întîrzie sâ Răspuns : Progresul tehnic luri de lucru sînt dotate cu in abataje ar fi necesar să se găzilor în patru schimburi pe tivă p* ba2â dc contract cu
apară sau în cele mai
feri­
lar al municipiului Deva de Ici. cite cazuri se consemnează în industria minieră este re­ maşini dc încărcat, numărul treacă la experimentarea sus­ zi de eite opt ore, adică cîte Centrala cărbunelui Petroşani
continuă să aibă intilniri în Dezbătind accsle proble­ la nivelul unui schimb sau flectat în special în gradul acestora este încă insuficient ţinerii păşitoarc în abataje. două ore echipele sâ lucreze Pentru sporirea eficientei e-
tutu­
cadrul cărora prezintă in me în cadrul intilnirilor de cîtorva zile. Aceasta, desigur, innlt de mecanizare A faţă de posibilităţile de folo­ Pentru asigurarea unui grad suprapus în care timp se pot conomîre a lucrărilor de* ccr-
din subteran,
ror operaţiilor
faţa alegătorilor dări de dări de seamă ce au loc în datorită şi faptului că ritmul începind eu tăierea şi susţi­ sire a acestor utilaje Tre­ înalt de mecanizare a exploa­ efectua lucrările auxiliare, celarc. I P CM M ar trebui sâ
seamă asupra activităţii prezent, cetăţenii munici­ organizării locurilor de mun­ nerea in abataje şi tcrminînd buie remarcat câ şi maşi­ tărilor din Valea Jiului este (săpare, canal, montare cale lucreze pe sistemul autofinan­
nile de încărcat existente nu
necesar să se procure utilaje­
desfăşurate in perioada ce piului fac numeroase pro­ că este mai încetinit dccit cu transportul şi automatiza­ sini utilizate In întreaga lor le prevăzute in studiile tehni- ferată etc.), jar numărul a­ ţării care sper câ va fi rezol­
a trecut dc la alegerile din puneri privind ridicarea sporirea numărului dc utilaje. rea aerajului general şi al e- co-economiee, la a căror ela­ tacurilor ar creşte în acest fol vat prin noua lege apărută
martie 1969 pină in pre­ continuu a nivelului estetic, capacitate, datorită deselor la patru pe zi. în acest sens.
zent. Anul 1969 a fost deo­ ol oraşului. Pină in prezent In acest context de impre vncuârii apelor. defecţiuni şi lipsei pieselor do borare să se ţină scama de Întrebare: Cc nc puteţi Penlru producerea in ţară a
sebit de bogat în acţiuni în­ au fost făcute peste 50 dc jurâri avînd în vedere ş» fap­ In privinţa lucrărilor de schimb, in special la maşinile noile cuceriri ale tehnicii şi spune despre tăierea mecani­ utilajelor miniere, U.U.M P.
treprinse pe linia înfrumu­ propuneri Cele mai multe tul câ utilajele sint «achizi­ deschidere şi în special a ce­ din import. să se prevadă achiziţionarea că in abataje ? ar trebui dezvoltată, iar repa­
seţării si hunei gospodă­ se referă la continuarea ac­ ţionate din fonduri de investi­ lor dc pregătire, atit in anii Ar fi necesar sâ se doteze utilajelor corespunzătoare. Răspuns; Printre cauzele raţiile utilajelor să fie execu­
riri a municipiului şi loca­ ţii. a căror eficienţă nu poa­ trecuţi cit şi in acest an se fronturile de lucru de mare întrebare ; Cum vedeţi re­ care frînea/â dezvoltarea pro­ tate în atelierele exploatări­
lităţilor aparţinătoare. Va­ ţiunilor dc asfaltare şi mo­ te fi • ninată de la o zi la remarcă însă serioase râmi- lungime şi eu proiile cores­ zolvată folosirea intensivă a cesului dc tăiere mecanică in lor. repai tizindu-sc pentru
de
punzătoare. cu combine
loarea lucrărilor cdilitar- dernizare a unor străzi, alta. nc-am adresat tov. ing. ncri in urmă. înaintare, in vederea sporirii maşinilor <le încărcat ? abataje consider demne de U U M P spic reparaţie nu­
întrebare : Rcferindu-ne la
inspector tehnic
V. Sliozk.v.
menţionat :
In primul rînd
Răspuns :
gospodăreşti efectuate prin extinderea şi întreţinerea şef la filiala Potroş.tm a Hân- mecanizarea săltării gatciiilnr, vi tezelor de avansare şi a u- este necesar să se mărească — achiziţionarea de utilaje mai acele ansambluri dc uli-
l.aje care nu pnl fi reparate în
muncă patriotică de către zonelor verzi, parcarea ra­ cîi de invcstilii care no-a răs­ ce conslalăii oii făcut în ur­ şiirârîi efortului fizic. De a- saltul unui atac la lucrările rare nu sc pretează condiţiilor atelierele exploatărilor
cclâteni sc ridică la aproa­ ţională a maşinilor etc. puns Ia cîtcva întrebări. ma controalelor cfcetuale la scmenca. rezultate bune nr de înaintare in galerii precum de tectonică ş» de zâcâmjnt
întrebare: Cc loc ocupă minele din eadrul centratei putea fi obţinute prin intro­ şi mărirea numărului de ata­ din Valea Jiului ;
I progresul tehnic în industria cărbunelui 7 ducerea cărucioarelor de per- curi pe zi. Aceasta s-ar putea — lipsa de experienţă şi ca­ Convorbire realizată de
ing. R. SELEJAN