Page 66 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUl .SOCIALISMULUI - VINERI 23 IANUARIE 1970

Sarcinile nltlmuliii ao al cincinalului cer rn m x p m m
/

toate ino.sci ine Ducă in prima
0 CONDUCERE POLITICĂ PUTERNIC somidccadă a lunii randamen­
tul a fost mai scăzut, în cea
de a doua pot afirma fără
reţinere, că a atins nivelul
celui din luna decembrie. Deşi
sînlem pregătiţi să contraca­
ANCORATĂ ÎN R EALITĂŢILE răm condiţii atmosferice mal
vitrege, profităm din plin do
fiecare zi bună de lucru pen­
tru a avansa cu zidăria
— De regulă, şantierul de
CONSTRUCŢIEI ECONOMICE construcţii din Deva. în pri­
mul trimestru al fiecărui an,
nu a reuşit sâ predea în fo­
losinţă nici un apartament Se
va repeta „istoria" şi în acest
an ?
gativitatea predezoxldâril oţe­ re Intre secţii, declanşată de — Pornind dc la stadiile fi­
Intervenind asupra activităţii lului cu silicomangan sau fe- către colectivul nostru. Tn an­ zice actuale şi, sub rezerva că
rosiliciu 45 la sută la oţelu­
gajamentele luate ne-am pre­
nu vor fi descompletate efec­
rile de ţeavâ şi alte mărci
mal pretenţioase. Fiecare văzut să depăşim planul pe tivele de care dispunem,
anul 1970 eu 21 000 tone
de
maistru urmăreşte îndeaproa­ oţel pe ansamblul C.S. Hune­ nc-am planificat’ ca in acest
trimestru sâ predăm la re­
curente, nu scăpăm roaliajelor. fapt ce are o mare doara. Desigur, aceste angaja­ cepţie blocurile 7 şi 8 care
pe modul de adăugare a fe­
influenţă asupra comportării mente nu sint definitive. totalizează 150 de apartamen­
oţelului la laminare. De ase­ Zilele scurse din acest an te. La ambele se execută ulti­
menea, s-a trecut la speciali­ au fost rodnice. Planul a fost mul nivel de zidărie, iar la
executate
blocul nr. fl sînt
din vedere perspectiva zarea pe blocuri de cuptoare îndeplinit in mod ritmic. A ­ tencuielile pentru 3 etaje. Mai
în elaborarea unor categorii
de oţeluri şi se controlează vem intenţia — şi nu numai Timplarii David Munteanu şi Trandafir Furduî din secţia de timplărîe n I.I.L. Haţeg exe­ avem în execuţie blocurile
zilnic starea utilajului de tur­ cută şlefuirea unor părţi componente ale garniturilor de mobila. nr. 9 şi 11 şi liceul cu 20 săli
In anul In care ne aflăm — lingă faptul că se analizează nare. încă din această lună intenţia ci şi hotârirea — ele Foto ; V ONOIU de clasă, care este planificat
1970 — colectivului nostru — activitatea de producţie, se vom organiza eu Întregul per­ a cî.ştiga întrecerea pe oţe- sâ-1 predăm la 15 august.
de la secţia oţelâria Martin II dau indicaţii precise pentru sonal tehnic şi cu şefii de e- lârii. Lotul nr. J1 are dispersate
— îl revine sarcina de a pro­ redresarea situaţiilor neeores- chipâ mese rotunde şi dezba­ forţele in trei zone ale ora­
duce o cantitate de peste punzâtoare ivite. teri pe teme economice spe­ VICTOR PETROESCU şului — în cartierele Gojdn,
2 460 000 tone oţel, cantitate Acestea sint citeva din pro­ cifice oţelăriei noastre. secretarul comitetului de parlîd 0 preocupare permanentă Dacia şi la Dealul Paiului. In
ce are o pondere de aproape blemele de conducere şi orga­ In cadrul sectorului de oţe- de la O.S.M. II a Combinatului afara celor două blocuri M de
40 la sută în producţia tota­ nizare operativă a producţiei lârii se desfăşoară o întrece­ siderurgic Hunedoara 132 de apartamente din Goj-
lă de oţel a ţârii. în cadrul secţiei noastre. In
Faţă de anul trecut, sarci­ acelaşi timp, comitetul de
na de producţie a colectivu­ partid şi conducerea secţiei se
de perspectiva secţiei, care va Sporirea răspunderii colective
lui nostru a sporit cu peste ocupă şi de probleme legate
55 000 tone oţel. încă din tri­ Optimismul
mestrul IV, cînd am cunoscut
ajunge să producă — după
indicatorii de plan pentru a­
cum se prevalează pentru vi­
nul 1970, comitetul de partid, itorul cincinal — circa construc­
conducerea oţelârîei, au acţio­ 2 600 000—3 000 000 tone de o­ pentru soarta producţiei
nat ca, prin organizaţiile ţel producţie anuală Pentru
de bază şl grupele sindicale, aceasta s-a organizat de pe a­
să facem cunoscute sarcinile cum experimentarea folosirii torilor
fiecărei formaţii de lucru, oxigenului insuflat prin lance Documentele plenarei Comi­ miletul de direcţie, comite­
compartiment sau schimb din în cantităţi sporite, astfel ca tetului Central al P.CR din tul sindicatului, organizaţiile
oţelârie, lndicîndu-se totoda­ intrarea în funcţiune a nou­ decembrie 19C9 au în rîndul U.T.C., combâtind excesul de Renghet. loan Lai, deputat,
tă şi măsurile ce trebuie lua­ lui grup de oxigen să ne gă­ organizaţiilor dc partid, al şedinţe şi acordind mai mul­ Comuna Geoagiu este una precum şi consiliile do condu­ Constantin Lâdaru şi luliu
te la fiecare loc de muncă. sească pregătiţi. S-au luat, de tuturor salariaţilor de la E. M. tă atenţie spiritului de răs­ din cele mai mari din jude­ cere ale cooperativclor agri­ Ruda. săteni din Gcoagiu- du la care zidăria este com­
Fiecare organizaţie de bază asemenea, măsuri de reactua­ Vulcan un puternic ecou. A ­ pundere cu care sc organizea­ ţul nostru. Ea ore un număr cole de producţie Ca urma­ Bâi, Aurel Mnriş. deputat din plet gata. toate celelalte 319
din schimburi, precum şi co­ lizare a instrucţiunilor de lu­ ceste documente relevă încă ză diferitele analize şi dezba­ de 7 350 de locuitori. In anii re am obţinut rezultate bune Aurel Vlaicii, loan Homoro- prezintă o situaţie destul de
mitetul de partid, au anali­ cru. Comitetul de partid a su­ o dată eu putere necesitatea teri. Vom acorda o atenţie construcţiei socialismului co­ şi am ocupat un loc fruntaş dcanu, deputat din Cigmâu, îngrijorătoare. Multe din ele
in intrecerea cu celelalte co­
zat în luna decembrie modul gerat organizarea unui ciclu creşterii continue a rolului sporită stimulării iniţiativei muna noastră a cunoscut Si mi na Samoilescu. loan nu sînt atacate, iar cele care
de îndeplinire a sarcinilor de de lecţii pentru însuşirea noii conducător al organizaţiilor colectivului, lichidării impro­ transformări radicale. S-au c- mune din judeţ. Gheorghiu, loan Bâtrîna. de­ sc află in lucru au un stadiu
producţie din anul 1969 şi tehnologii de elaborare a oţe­ noastre de partid, concentra­ vizaţiilor şi n superficialităţii Icctrifîcat numeroase sate, au Fâeînd un bilanţ al rezul­ putaţi din Geoagiu. care au foarte redus de execuţie. Ba
mâsurjle ce se impun a fi lului cu întregul personal din rea eforturilor acestora asu­ in muncă, manifestînd mai fost construite şcoli şi cămi­ tatelor înregistrate pe acest fost prezenţi la toate acţiu­ mai mult, de la blocul M3
luate pentru ca din prima zi compartimentele tehnologice. pra problemelor concrete ale mult disoernâmînt in cunoaş­ ne culturale, un modern ma­ lârîm putem arăta că in anul nile şi nu mobilizat şi spri­ s-au retras toate forţele ca
a acestui an planul să fie a­ construcţiei economice. Por­ terea noilor fenomene şi ce­ gazin universal în centrul de trecut am reali-at economii jinit pe săteni. urmare a lipsei dc cofraje.
sigurat. Aceleaşi analize ou Plenara CC. al P C R din nind de la această cerinţă, co­ rinţe economice care se im­ comună, local pentru consiliul de peste 800 000 lei la lucră­ Anul acesta noi am stabilit Tovarăşul ing. Teodor Nc-
fost făcute şi in cadrul comi­ 10-13 decembrie 1969 a pus în mitetul de partid al R. M. pun cu prioritate în munca de popular. Radioul şi televizorul rile edilitar-gospodărcşti pre­ sâ executăm, pe baza propu­ gruţiu. directorul şantierului
tetului sindical şi de U.TC. centrul atenţiei comuniştilor, Vulcan va acţiona perseve­ partid. au pătruns în foarte multe ca­ văzute in plan. faţă de nerilor cetăţenilor, electrifica­ ne relata : „Lipsa cofrajolor
pe secţie. muncitorilor, tehnicienilor şi rent pentru aplicarea in prac­ sc. De asemenea, sătenii folo­ 646 000 lei cit a fost angaja­ nu este motivul principal ni
inginerilor siderurgişti o serie Pentru creşterea competen­ sesc in gospodăriile lor nume­ mentul nostru Dintre lucră­ rea satelor Homorod şi Vă­
încă din prima zi a lunii Ia­ dc probleme legate de calita­ tică a măsurilor stabilite, per- ţei organelor şi organizaţiilor rile mai importante executate leni. construirea unei clădiri abandonării lucrărilor de la
nuarie se face urmărirea zil­ tea metalului. Ele nu ne-au fcetionîndu-şi permanent sti­ de partid In conducerea acti­ roase aparate electrocasnice. In 1969 amintesc: ..2 000 m p anexe la căminul cultural din blocul M3. O parte din for-' V
nică a rezultatelor pe fiecare găsit nepregătiţi. Pentru îm­ lul şi metodele de muncă pen­ vităţii economice avem în n- Au fost înfiinţate şi funcţio­ trotuare în satul Geoagiu-Bâi, Geoagiu. a unei săli pentru ţele dc muncă Ic-am concen­
echipă şi confruntarea cu sar­ bunătăţirea produsului nostru tru îmbunătăţirea substanţia­ tenţie realizarea unor inter­ nează multe unităţi de servi­ pentru care s-au transportat cămin cultural in Bozeş. a u­ trat la M2 care are termen de
cinile planificate. Aceste re­ — oţelul lingou — se urmă­ lă a întregii noastre activi­ venţii operative. îmbunătăţi­ re a populaţiei printre ca­ de la Mureş de către cetăţeni nui pod peste Valea Geoagiu- punere în funcţiune în tri­
zultate sint afişate în cele mai reşte zilnic in sectorul de la­ tăţi. rea controlului dc partid la re: croitorie pentru bărbaţi, peste 200 m c pietriş şi nisip lui. repararea drumului între mestrul T. iar cealaltă parte
vizibile locuri pentru a fi cu­ minoare comportarea oţelului Pentru anul în care am pă­ toate nivelurile,asigurîndu-i-se cizmărie, timpiârie. tapiserie, 3 km de drum la Renghet. Golmar şi Aurel Vlaieu. a- la alte blocuri pentru urgen­
noscute de fiecare oţolar. La )a laminare şi defectele care şit colectivul de muncă de )a acestuia un caracter perma­ zidărie, zugrăvire, mecanică, pentru c^rc s-au transportat mennjareu unei baze sportive tarea stadiilor fizice care per­
nivelul comitetului de parlirl apar. Cu rezultatele acestei 10. M. Vulcan trebuie să-şi mo­ nent, de continuitate, sâ nu se frizerie, coafură şi brutărie. 720 m c piatră, plantarea a simple la centrul dc comună, mit desfăşurarea muncii şi pc
şi al conducerii oţelăriei se or­ urmăriri sint informaţi oţcla- bilizeze toate forţele în vede­ mulţumească doar cu consta­ Faţa comunei noastre se 5 000 bucăţi pomi şi arbuşti plantarea a încă 5 000 pomi şi timp friguros.
ganizează operative cu fiecare rii pentru a lua măsuri in rea extragerii unei cantităţi tări. precum şi stabilirea de schimbă an de an. La aceasta ornamentali (pomii şi arbuş­ arbuşti ornamentali. Valoarea Personal sint mulţumit cum
contribuie acţiunile iniţiate şi
schimb în parte, in care, pe consecinţă. S-a introdus obli­ de 1 250 000 tone cărbune, ob­ măsuri concrete direct în aba­ organizate de consiliul popu­ tii au fost procuraţi de ce­ totală a economiilor prevăzu­ am început cu lucrările in
ţinerea unei productivităţi de taje, acolo unde se hotărăş­ noul an. Din experienţa tristă
1.607 tone pe post, precum şi te soarta producţiei. De ase­ lar. sub îndrumarea şi cu tăţeni pe banii lor). îngrijirea te a se realiza faţă de devi­ a anului trecut am tras con­
zele lucrărilor amintite se ri­
un important volum de lu­ menea. urmărim insistent îm­ sprijinul comitetului comunal şi întreţinerea parcurilor şi a dică la peste 700 000 lei Toa­ cluziile cele mai folositoare si
crări de investiţii bunătăţirea capacităţii de mo­ dc partid Aceste acţiuni au zonelor verzi, curăţirea de te aceste economii se voi rea­ sintem hotârîţi ca in anul a-
şanţuri şi rigole, amenajarea
In vederea împlinirii exem­ bilizare a tuturor organizaţi­ găsit întotdeauna un larg e­ unui tîrg de vite etc. Dc ase­ liza prin munca patriotică a eesta sâ punem stavilă nea­
plare a sarcinilor ce ne revin ilor dc bază. creşterea răs­ cou în rindurile cetăţenilor menea. s-au executat atit ca cetăţenilor comunei noastre. junsurilor care ne-au frin.it
pe anul 1970, comitetul de punderii colective a întregu­ pentru că ele au venit în în- volum cit şi valoric toate lu­ A 'cm convingerea că aşa cum ritmul dc lucru Tn general
partid va desfăşura o susţi­ lui organ de partid pentru în­ timpinarea propunerilor şi ce­ crările prevăzute a se realiza am realizat şi depăşit preve­ sintem bine aprovizionaţi ^u
nută muncă politică şi orga­ deplinirea exemplară a. sarci­ rinţelor lor Planul lucrărilor prin contribuţia în bani şi in derile planului pe anul trecut materiale, utilaje «>i forţă de
nizatorică pentru mobilizarea nilor economice şi a angaja­ edilitar-gospodărcşti a fost e­ muncă a- cetăţenilor. ..Valoarea, . tot aşa vcm putea realiza şi muncă Nc lipsesc momentan
tuturor factorilor răspunzători mentelor luate în intrecerea laborat în urma consultării şi acestor lucrări a fost de pe­ depăşi prevederile din planul doar ciţiva zidari şi dulgheri,
de soarta producţiei, pentru socialistă. In legătură cu a­ pe baza propunerilor făcute ste 242 000 lei. pe 1970. iar comuna noastră care sperăm sâ-i angajăm eît
crearea condiţiilor tehnieo- ceasta un accent deosebit pu­ de cetăţeni în adunările popu­ se va situa în continuare pe mai urgent posibil.
matcriale care să asigure rea­ nem pe sprijinirea concretă a lare După elulxrrare, planul Ţin sâ evidenţiez contribu­ un loc fruntaş în acţiunea de
lizarea ritmică a sarcinilor de organizaţiilor de partid din a fost supus dezbaterii şi a- ţia adusă de toţi cetăţenii co­ înfrumuseţare şi gospodărire Una din problemele dificile
plan. In această direcţie ne zone şi sectoare, pe îmbună­ probârii locuitorilor. Acest munei la executarea acestor a comunelor din judeţul nos- căreia beneficiarul nu i-a pu­
propunem un asamblu de mă­ tăţirea conţinutului muncii mod de a proceda a asigurat lucrări care nu se puteau 1 ru tut găsi în întregime o rezol­
suri. politico-ideologice şi creşterea succesul acţiunilor întreprin­ realiza fără sprijinul şi parti­ vare o constituie asigurarea
amplasamentelor şi a docu­
In primul rînd avem în ve­ eficienţei acesteia. se. Cetăţenii, mobilizaţi de ciparea în masă a locuitori­ AUREL ZAHARIE mentaţiei tehniee. motiv pen­
organizaţiile de partid şi de­
dere creşterea rolului comi­ Sintem ferm hotârîţi ca, în putaţi, au răspuns cu entu­ lo r— beneficiarii de fapt ai a­ preşedintele Comitetului tru rare nu am putut ataca
tetului dc partid şi al birouri­ urma măsurilor politice şi ziasm chemărilor consiliului cestor lucrări. Aş aminti aici executiv al Consiliului popular blocurile 31. 34. 35 şi 11".
lor organizaţiilor de bază în tehnico-organizatorice pe care popular şi au participat cu pe Iosif Ştefan, deputat din comunal Geoagiu
stabilirea şi aplicarea hotârî- le-am stabilit, sâ ridicăm la dragoste la executarea lucră­ Intr-adevăr. în ziua în care
rilor ce le elaborăm, activiza­ un nivel din ce In ce mal rilor, la munca de înfrumu­ nc-am deplasat noi pe şantier,
rea comisiilor pe probleme n- înalt întreaga activitate eco­ seţare şi gospodărire a comu­ salariaţii DS.A.PC Deva e-
le comitetului de partid. O nomică şi de partid nei. In această muncă nu fost fecluau foraje in teren pen­
altă problemă care ne stă în Pentru elevii Regularizări tru blocuri în care tn acest
atenţie este sincronizarea ac­ Ing. DUMITRU ALBESCU antrenate şi ne-au dat un a­ an trebuie să se mute loca­
ţiunilor pe care le întreprin­ secretarul comitetului de jutor preţios organizaţiile de mineri de riuri tari ? ! Reamintim beneficia­
de organizaţia de partid, co- partid de la E.M. Vulcan masă şi obşteşti din comună, rului şi proiectantului că noua
lege a investiţiilor are regle­
mentări precise in legătură
I La Grupul şcolar minier, Oficiul fondului funciar, j cu asigurarea condiţiilor de
aparţinînd Centralei mine­
Executind lucrări de reurilor neferoase Deva. a al gospodăririi apelor şi de j execuţie pentru lucrările ce se
bună calitate, lăcătuşul fost dat în folosinţă un afe- îmbunătăţiri funciare Deva î introduc in plan Noîndepli-
Beniamin Luca din ca­ P rim e le ven itu ri din lier-şcoală pentru elevii ca­ arc în execuţie proprie o ‘ nirea lor atrage după sine şi
drul secţiei a lll-a me­ re se pregătesc în diferite serie de lucrări de despot- consecinţe, care după cum se
canică de la U.M.M.R., meserii specifice industriei moFiri şi regularizare a ştie nu sînt favorabile.
Simena este evidenţiat în zootehnie miniere. Atelierul dispune cursurilor unor riuri. care Fâcînd abstracţie de aceste
intrecerea socialistă. de aparatura şi utilajele sint menite să asigure apă­ minusuri, care se cor a fi re­
Livrarea produselor animaliere contractate consti­ necesare desfăşurării în ce­ rarea de inundaţii a sate­ zolvate cit mai urgent posi­
lor limitrofe. Printre acţiu­
tuie sursa principală şi permanentă de realizare a le mai bune condiţii a ore­ nile ce se realizează, a că­ bil. subliniem că pe şantierul
veniturilor băneşti ale C.A.P. Sîntandrei. In afara lor de practică. ror valoare este de 2,6 mi­ de locuinţe din Deva în 1970
„s-a păşit cu dreptul". Opti­
SWENfll ¡N PRAGUL SESIUNII menea. sînt pregătite pentru predare 10 capete tine­ i mineri vor avea posibili­ lioane Iei, amintim pe cele mismul interlocutorilor noştri
producţiei de lapte, zilele trecute unitatea a livrat
în acest nou local, elevii
13 porci îngrăşaţi, îneaşind peste 20 000 Iei. De ase­
efectuate pe rîurilc Sibişcl
am dori ca şi în viitor sâ aibă
ret bovin. Intrucit Ia această unitate se va organiza tatea de a aplica practic (Sîntămâria Orlea), Strei acoperire în fapte concrete,
cunoştinţele însuşite la lec­
diu - ne spuneau ei — dacă este o fermă zootehnică cu gestiune economicâ^internă. se ţiile teoretice predate Ia (Ia Haru şi Bretea Streiu- astfel ca toate apartamentele
UE EXAMENE folosită cu maximum de efi­ mod simţitor în lunile următoare. să crească în cursuri. lui). în comunele Dobra şi fie predate locatarilor sub
planificate pentru acest an sâ
prevede ca volumul producţiei marfă
cienţă,
duce io îmbogăţirea
la Rapoltu Mare.
cheie, la timp şi de calitate
volumului de cunoştinţe, la si­
guranţă in răspunsuri. In spri­ corespunzătoare.
Se apropie o nouă sesiune Facultăţii de mine — noi om jinul nostru vin numeroasele
de examene studenţeşti. Atmo­ luat citeva măsuri, in sensul ore de consultaţii acordate de
sfera specifică acestui eveni­ că s-au programat săli de clasă către cadrele didoctice pentru
ment incepe sâ se contureze pentru co studenţii să aibă po­ clorifîcareo unor probleme. Statul nostru socialist îşi sub­ din Şoimuş l-a angajat achizi­ Ilîe Radu este de cîţiva ani reţine succesiunea cronologică purile, soţia Iul este şef: E-
de pe acum. Pentru a se in­ sibilitatea să studieze în bune Am primit cu bucurie regle­ ordonează întreaga activitate tor. Halasz „s-a pus pe trea­ gestionarul unei unităţi de le­ şi „învăţămintele“ trase din mi\ Marin, bufetul 32, Brad.
tegro in „presesîuneo" studenţi­ condiţiuni in cadrul institutului, mentările aduse de Ministerul dezvoltării orînduirii şi înflo­ bă". Falsifica borderourile de gume şl fructe din Hunedoara. prima condamnare) sînt fapte unde tot soţia e şef, în scripte.
lor de la Institutul de mine din s-a prelungit orarul bibliotecii Invăţămîntului cu privire la ririi naţiunii, creşterii continue achiziţii. Intr-o scurtă perioadă $1 li merge bine omului. In ul­ din trecutul Iul Sagy Wiima. Iar Emil Marin... muncitor şi
Petroşani, redacţia ziarului etc. Pentru a verifica gradul susţinerea examenelor parţia­ a bunăstării materiale şi spi­ şi-a băgat în buzunar peste tima vreme a început chiar sâ Dar ce-i pasă ei I Este vînzâ- multe altele.
nostru o organizat o masă ro­ de însuşire o materiei, s-au le. Dar, pentru aceasta, e ne­ rituale a poporului, asigurării 2 000 de lei şi, bineînţeles, va nesocotească cumpărătorii, sâ-1 toare la magazinul nr. 62 din S-au semnalat, de asemenea,
tundă, la care au fost invitate făcut citeva sondaje cu prile­ cesar sâ ne pregătim şi moi libertăţii şi demnităţii omului, trage consecinţele Dar cei care jignească, chiar sâ-i bruscheze. Lupenl ? Este I Cazierul el nu acte de lezare a avutului ob­
cadre didactice şi studenţi, jul unor lucrări de control, prin temeinic, cimentmdu-ne cu­ afirmării plenare şl viguroase l-au angajat, s-au mai precis Unii zic că şi-o fi făcut omul l-a bătut nimănui la ochi. şteso şi la unele asociaţii de lo­
spus, favorizat ?
a personalităţii umane. Socie­
pentru o-şi exprima gîndurile care s-a constatat că studenţii noştinţele primite în timpul tatea, însă, nu poate fi conce­ „suma“ . Mai ştii? Conducerea Cozurl numeroase de menţi­ catari. Cornelia Popa a fost cer­
dinaintea sesiunii, modul noştri sînt destul de bine pre­ orelor de curs, pentru a le pu­ pută fără legi care să expri­ La magazinul nr. 62, menaj, C.L.F. Hunedoara şi cea a nere în funcţii de mînuitori al cetată în luna noiembrie a a­
cum s-au pregătit pentru e- gătiţi. In privinţa absenţelor, tea aplica cu maximum de e- me raporturile dintre ea şi in­ din Brad, aparţinînd O.C.L. Co­ I L.F. „uită“ însă un amănunt. avutului obşteso a unor per­ nului trecut, fiind învinuită de
Ilie Radu a fost condamnat la
xomene, ori intenţiile omului studenţii anului I se prezintă ficîenţă la terminarea institu­ divid, din punct de vedere ju­ merţ mixt Brad, calitatea de amendă corecţlonală, In anul soane cu condamnări, fără ga­ delapidarea sumei de 6 021 lei,
de la catedră, în faţa căruia mult mai bine decît în alţi anî. tului ocolo unde vom fi re­ ridic. Intre acestea, apărarea a­ gestionar l-a fost încredinţată 1967, pentru vlnzare cu lipsă la ranţii morale etc., mai sînt la suma încasată de la locatarii
s-ou perindat multe genera­ Nici studenţii anului III, IV şi partizaţi, răsplătind astfel gri­ vutului obştesc, întărirea şi îm­ lui Valeriu Stânescu. Dar nu- gramaj. Nu ştim precis dacă T.A.P.L, Deva, Energoconstruc- blocului T t, din Hunedoara,
drept taxe comunale şi nede-
ţii şi cărora le-a împărtăşit cu V nu ridică probleme deose­ ja partidului şi statului nos­ bogăţirea lui continuă, ferirea ţti Vulcan lotul Petroşani, I.I.L. pusă. Locatarii îl plăteau şi
dărnicie şi dragoste din mul­ bite în această privinţă. Totuşi tru“ . lui de furturi, înşelăciuni şi împuternicita chefula prin res­
titudinea cunoştinţelor sole. ei se consideră deja mari şi, Studenţii secţiei de subingî- distrugeri constituie un impe­ taurante în anturajul unor ele­
Conf. ing. Mie Constantines- de aici, mai produc unele nerî se pregătesc la fel de in­ rativ de cea mai mare însem­ mente necinstite. Frumoasă a­
cu — prorectorul I.M.P. : greutăţi. Unii dintre studenţii tens pentru sesiunea de exa­ nătate, la care sînt chemaţi să legere făcuse adunarea gene­
O obligaţie deosebită în a­ CUI încredinţăm minuirea
„Co de fiecare dotă. în anului V mai intîrz.îe cu pre­ mene. Gîndul lor se îndreaptă vegheze toţi membrii societăţii. rală a locatarilor blocului !
preajma sesiunii, pregătirile darea proiectelor**. cu recunoştinţă spre cel care Un alt caz, şl mai grav. Pe­
studenţilor se intensifică, ur- Să cunoaştem acum şi gin- le-au pus la dispoziţie posibi­ cest sens revine conducerilor tru Papală a fost şl el ales ca
mînd ca la examene să atingă durile cîtorva dintre cei care. litatea de o se pregăti temei­ întreprinderilor şi Instituţiilor, împuternicit al asociaţiilor dc
o perioadă de vîrf, pentru ob­ peste citeva zile, vor apare nic în vederea conducerii ne­ organizaţiilor comerciale şi locatari ale mal multor blocuri
ţinerea unor rezultate cît moi pentru prima dotă în foţa pro­ mijlocite o proceselor compli­ meşteşugăreşti, cooperativelor AVUŢIEI OBŞTEŞTI ? de pe str. G. Enescu din Hu­
bune. Condiţiile de pregătire fesorilor examinatori, veriîi- cate de producţie din minerit. agricole de producţie etc. Pe­ nedoara. In mai puţin de un an
create, revizuirea, organizată cîndu-şi astfel gradul de pre­ „Munca îmi creează întotdea­ ste tot unde există mînuitorl el a delapidat suma de 23G88
din timp, a materiei vor duce gătire şi, în acelaşi timp, a­ una satisfacţii - ne spunea de bunuri şl valori materiale de lei 1 Petru Papală era un
trebuie să se manifeste In per­
fără îndoială la rezultate pro­ fecţiunea, înclinaţia pentru loan Mîcu, din anul 1!, secţia manenţă cca mai mare exigen­ element tînâr. Absolvise şcoala
miţătoare. Noile reglementări meseria care şi-ou oles-o, de subîngineri a Facultăţii de ţă faţă de felul cum. îşi înde­ mitul gestionar nu are o carte uită sau închid ochii. Ştim pre­ tehnică. Dar nu s-a încadrat
în modul de desfăşurare o e- Maria Bodea, studentă în a­ mine. A te pregăti temeinic plinesc obligaţiile de fiecare zi, de vizită prea onorabilă. Un cis că ignorează legea privind Petroşani şi în alte Întreprin­ în producţie. De ce sâ mun­
xomenelor studenţeşti, aduse nul I exploatări ; „Sînt feri­ în timpul semestrului înseamnă cum apăra şi chibzulesc folosi­ an închisoare pentru Înşelăciu­ încredinţarea gestiunii. La Ofi­ deri şi instituţii. cească ? Adunarea generală a
O situaţie deosebit de gravă
de Ministerul Invăţămîntului cită că am reuşit la institut. emoţii în minus la examene, rea avutului obştesc. ne în dauna avutului obştesc ciul P.T.T.R. Petroşani 6ste ges­ există tn comerţ şl în coopera­ locatarilor l-a ales împuterni­
privind probele parţiale, care M-arn pregătit serios şi do­ înseamnă răspunsuri sigure, Cum înţeleg să-şi îndepli­ tionară Olga Cojocaru, fostă ţia meşteşugărească. Sînt func­ cit.
nu se vor mai cere Io exame­ resc cu tot dinadinsul co re­ bine fundamentate". nească aceste atribuţii uncie şi delapidare, doi ani închisoa­ condamnată la 10 luni închi­ ţii de gestionari ocupate, în mod Avutul obşteso se cere păzit
nul final, au fost primite cu zultatele să fie frumoase. A- Optimismul care îî animă pe conduceri de întreprinderi şi re corccţionalâ pentru fals în soare corccţionalâ pentru dela­ formal, de soţie, pentru că so­ ca lumina ochilor. Legile sînt
deosebit interes de către stu­ bio aştept examenele". majoritatea studenţilor Institu­ instituţii ? Cele mai multe a­ acte publice. Conducerea O.C.L. pidare, fals şi înşelăciune în ţul nu le poate ocupa, avtnd clare şi precise. Cerinţa de ba­
denţii noştri. Cum e şi firesc, E o dorinţă îndreptăţită. Sîn- tului de mine din Petroşani, cordă atenţia cuvenită gestio­ Comerţ mixt Brad (director Va- dauna avutului obştesc. Nici nu antecedente penale. Dar, în ză, primordială care trebuie s-o
avem mereu tn faţă este de a le
ele ou menirea de a duce Io tem siguri că buna pregătire buna lor pregătire, pe care nării bunurilor, apărării avu­ sile Tileanu) cunoaşte bine şi se putea găsi un om mai „ni­ fond, aceştia din urmă „trag respecta. Ne îndeplinim o în­
uşurarea muncii lor. De oceeo, va învinge pînă la urmă emo­ ne-ou mărtimsi!-o cu otita si­ tului obştesc. Sînt însă şi con­ merit“ pentru treaba de gestio­ sforile“ . Cu singura deosebire datorire patriotică apărînd, îm­
majoritatea s-ou înscris ta o- ţiile inerente. Dovadă stau guranţă. ne dau convingerea duceri care privesc cu super­ de mult aceste „amănunte“ din nar al oficiului ! că nu-s gestionari pe statul de bogăţind şi contribuind prin
ces*e examene parţiale". mărturisirile studenţilor Ma­ că rezultatele vor fi pe măsu­ ficialitate aceste atribuţii esen­ biografia lui Stănescu Cunoaş­ Râmînein tot la Petroşani, dar salarii, iar conducerile organi­ toate mijloacele la întărirea şi
„Tot pentru a veni în spriji­ rioara Semen, anul III topo- ra aşteptărilor celor care îi ţiale. Să exemplificăm. Deşi ştia te, dar nu ia măsuri de schim­ la O.C.L. Alimentara. Patru luni zaţiilor comerciale, meşteşugă­ dezvoltarea avuţiei obşteşti !
că Halas/. Ist van fusese con­
nul studenţilor institutului nos­ grofîe, Ion Despa, anul III mi­ pregătesc, o celor care urrnao*n damnat la 4 luni închisoare, în bare. Nu sc găsesc oameni cin­ închisoare corecţionalâ pentru reşti etc., închid ochii. Exem­
în
să devină buni specialişti
abuz în serviciu, în 1962, şi un
tru - ne spunea tovorăşul conf. ne, Constantin Semen, anul minerit. 1905. pentru delapidare, condu­ stiţi pentru gestiunea magazi­ an închisoare corecţionalâ pen­ ple? Mirceu Basarab, secţia co- Maior VASILE NEMEŞ
jocârie a cooperativei meşteşu­
dr. ing. Nicolae Leţu, decanul IV mine : „Fîecore oră de stu- M. BODEA cerea cooperativei de consum nului nr. 62, menaj din Brad? tru delapidare, în 1963 (a se găreşti din Petroşani, unde chi­ şeful serviciului economic
al I.M.J. Hunedoara