Page 69 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA» Redacţia

Nr 4682 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă
DEVA, str. Dr. Petru Grota, nr îs
24 ianuarie
telefoane : redactor şef - 11588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şi administraţia — 12138 ; secţiile cul­
, 1970 tura-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
i PAGINI. 30 BANI serviciu inţre orele 16-24 - 11585.

MUU Minilllll JUDEIEM DE

Dupâ cum am relatat în ziarul nostru de ieri, in ziua de 22 ianuarie a.c. au avut loc lucrările plenarei Comitetului jude­
ţean de partid. In cadrul plenarei, pe marginea raportului prezentat de tovarâşul IOACHIM MOGA, prim-secretar al Comitetului
judeţean de partid, au avut loc ample dezbateri.
In încheierea dezbaterilor din plenarâ, tovarăşul ILIE VE RDEJ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent
al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri a rostit o cuvîntare.
Publicăm în ziarul nostru de astăzi textele prescurtate ale cuvîntârii tovarăşului lire Verdeţ, raportului prezentat de to­
varâşul loachim Moga, precum şi relatări din cuvîntul participa nţilor la dezbateri.

Cuvîntarea tovarăşului Raportul prezentat

S U E VERDEf de tovarăşul

IOACHIM MOGA
Dupâ cc? a dat o a- fie prevăzute si rezolvate la deţ în îndeplinirea obiective­
procic'rc pozitivă caracteru­ nivel central. Contractul de­ lor stabilite si a angajamente­
lui dc luciu nl lucrărilor ple­ vine un mijloc important ocu lor asumate
narei comitetului judeţean tru sporirea atribuţiilor si O atenţie deosebită va tre­ Ansamblul măsurilor aplica­ la unităţile miniere din Va­
care s-nu desfăşurat in spiri­ răspunderii unităţilor crono bui să acorde Comitetul jude­ te in economia judeţului, en­ lea Jiului. întreprinderile de
tuziasmul cu care
oamenii
tul concluziilor plenarei C.C. mice in asigurarea aprovizio ţean de partid sprijinirii ce­ muncii, sub conducerea orga­ industrie locală. Marmura Si- In cadrul staţiei de Meta nometre de la E.M, Uricani electricianul Gheorghe Bâdoi acor-
al P.C.R. cuprinse în expune­ nării şi desfacerii, in utiliza­ lor 6 centrale care au fost în­ nizaţiilor de partid, au parti­ meriu. U.M.M.R. Simeria şi dâ o deosebită atenţie verifică rii aparatelor de măsură şi con trol.
altele.
rea prezentată dc tovarăşul rea integrală a capacităţilor fiinţate pe teritoriul judeţu­ cipat la înfăptuirea sarcinilor Foto : V. ONOIU
Nicolae Ccauşescu. vorbitorul de producţie, reducerea consu­ lui. Centrala trebuie să devi­ — a relevat, in prima parte Rezultatele obţinute în a­
a făcut o amplă caracterizare murilor de materiale si di nă un model de operativitate a raportului, tovarăşul Ioa- nul trecut ne permit să tra­
u activităţii economice desfâ- mensionarea raţională a în rezolvarea problemelor, un chim Moga — s-au ma­ gem concluzia că activitatea
si'.i*7*e în cursul anului trecut. stocurilor. conducător direct al produc­ terializai in îndeplinirea şi in întreprinderile de indus­
Deşi a urmat dupâ un an Am avut şi avem dc ase­ ţiei si nu un intermediar intre depăşirea planului de stat trie locală nu s-n ridicat la Şedinţe ale ENERGIA ELECTRICA
in care. din cauza condiţiilor menea probleme în ceea ce minister şi unităţile în subor­ pe anul 1969 la toţi indi­ nivelul sarcinilor. Direcţia ju­
climatice, agricultura a creat priveşte desfacerea producţiei, dine. Centralele trebuie spri­ catorii. Planul producţiei glo­ deţeană de industrie locală nu
greutăţi economici naţio­ potrivit repartiţiilor stabilite jinite să înlăture paralelisme bale industriale a fost depăşit a urmărit îndeaproape reali­ unor comisii
nale şi deşi asemenea Fără a absolvi combinatul din le în funcţionarea serviciilor cu 57 milioane lei iar la zarea producţiei de materiale
greutăţi au apărut şi în 1060. Valea Jiului de lipsurile sale. de construcţii şi de mobilă, 1 PRODUS CE TREBUIE
dc concepţie, de aproviziona­ producţia marfă vindutâ şi permanente alei
ccl de al patrulea an a) cin­ trebuie să spunem că au fost re şi desfacere, in dezvoltarea încasată s-a realizat un pius îmbunătăţirea calităţii acesto­
cinalului s-a încheiat cu re­ perioade nu scurte de timp capacităţilor de producţie Ia de 74 milioane lei. Au fost ra. n-a manifestat suficientă
zultate bune Planul cin­ cînd Ministerul Energici Elec­ întreprinderile in subordine. date economiei naţionale, pe­ preocupare pentru îndeplini­ Consiliului |
cinal • se îndeplineşte cu trice nu a preluat întreaga Ele trebuie să sc preocupe e­ ste prevederile de plan, 33 OUO rea sarcinilor de livrare la FOLOSII RATIONAL
export.
succes Pc primii patru ani cantitate de cărbune, fie din nergie de încheierea acţiunii tone fontă, aproape 27 000 to­
ritmul mediu anual de creş­ cauză dc avarii. Iio pentru că de contractare pe 1970 si de ne oţel. 7 700 tone laminate O rezervă importantă de popular I
tere a producţiei industriale c mai comod pentru el să asigurarea contractelor pentru finite pline. 2 000 tone cocs creştere a producţiei şi pro­
este de 11.0 la sută faţă de folosească alţi combustibili 1971 şi pentru cincinalul ur­ metalurgic, 13 600 tone fier in ductivităţii muncii o consti­ Dezvoltarea accelerată, cu
31.4 la sută. limita superioa­ Pentru reglementarea acestei mător. minereu marfă. 132 tone cupru tuie îmbunătăţirea indicilor de judeţean | prioritate, a ramurii energiei staţie de 220 KV, fiind în­
ră stabilită prin plan Au fost situaţii sc impune intervenţia in concentrate. 4 20U mp pla­ utilizare a fondului de timp. tr-un stadiu de finalizare şi
Refcrindu-se la activitatea
create condiţii pentru ea în promptă a Ministerului Mine­ de investiţii, vorbitorul a ac­ caj finit din marmură, 26 0U0 In anul care a trecut, din electrice este, un obiectiv e- lucrările de modernizare la
1970 să îndeplinim si depăşim lor. Ministerului Energici E­ buc. cărămizi dialit, 4 500 cauza învoirilor. absenţelor scnţial al politicii economico staţia de 4 X 40 MV A. la
sarcina finală de rrestrre a lectrice. C.S.P., deoarece căr­ centuat între altele necesita mc cherestea şi alte produ­ nemotivate. întreruperilor şi La Deva, a avut loc o a partidului nostru. După care va fi racordată noua
prod"/livitâţii muncii stabili­ bunele produs pc stoc sc de­ tea de a sc trece cu hotârîre se. Merită să fie subliniat concediilor do boală, s-a rea­ şedinţă comună a preşedin­ cum se subliniază în Direc­ oţelârie electrică
tă în planul cincinal. In agri­ gradează. iar producţia îsi la folosirea proiectelor tip. a- faptul eă sporul producţiei lizat un indice de utilizare a, ţilor şi secretarilor comisi­ tivele celui de-al X-lea Con­ Ultimii doi ani din actua­
cultură. realizările se si­ pierde justificarea economică. tît la construcţiile industria­ a fost obţinut, in bună mă­ fondului de timp de numai ilor permanente ale Consi­ gres al partidului, ca si In lul cincinal au marcat not
tuează deasupra limitei infe­ Desigur, in 1969 au existat le. cît si la alte categorii de sură. pc seama creşterii pro­ 94.3 la sută liului popular judeţean care recenta plenarâ a CC. nl succese în îmbunătăţirea a-
rioare' n sarcini».. ¿Je , creştere lipsuri de alLă natură cai*? < construcţii. ductivităţii muncii cu 1,5 ia De asemenea, conducerile au luat în dezbatere' pro­ P.C.R;, în* anul 1970 sc vor limentârii cu energie electri­
stalurile prin plenul cincinal tin exclusiv dc activitatea de­ Tovarâşul Verdeţ a analizat sută pe ansamblul economiei întreprinderilor s-au preocu­ iectul de hotărîre pentru a- produce aproape 35 miliarde că a unităţilor miniere, că­
pentru primii patru ani. fectuoasă desfăşurată in uni­ apoi comparativ sarcinile de judeţului. Rezultate deosebi­ pat în prea mică măsură de doptarca planului dc stat al kVVh. urmind ca la finele rora le revine în prezent
viitorului cincinal producţia
peste 30 la sută din consu­
T.n realizările anului 1000 tăţile economice. Este vorba creştere a productivităţii mun­ te au fost obţinute la export, mecanizarea operaţiilor de economiei locale pe amil sâ ajungă la 55—57 miliarde mul total al judeţului La
a conlribuit entuziasta între­ de nerealizarea planului la u­ cii la unităţile din sectorul unde s-au livrat suplimentar incârcâri-descârcâri şi trans­ 1970 şi proiectul de tiotă- kWh. minele din Valea Jiului şi
rîre pentru adoptarea bu­
port. Din acest motiv. în a­
minier ca şi la alte unităţi din
cere desfăşurată între organi­ ncle minereuri neferoase, de judeţ, indicînd ca această pro­ mărfuri în valoare de 16 mi­ batajele din Valea Jiului, nu­ getului local pc anul 1970 In actualul cincinal şi ju­ Poiana Ruscâl au fost puse
zaţiile judeţene dc partid. modul cum a fost realizat ola­ blemă să fie restudiatâ, pen­ lioane lei valută. mai 8 la sută din producţie şi au definitivat proiectul deţul nostru a cunoscut mari în exploatare noi staţii de
Deşi au f^st umbrite de unele nul în industria lemnului, a- tru ca angajamentele asumate Eforturile depuse de co­ se realizează prin tăiere şi de raport al comisiilor per­ prefaceri pc linia dezvoltă­ 35/6 KV ş{ 15/6 KV venin-
nca>un*nn existente în secto­ limentatâ. în industria loca­ să reflecte mai exact posibi­ lectivele de muncă din unită­ încărcare mecanică, iar la manente ce urmează a se rii bazei energetice. prin du-se astfel şi în sprijinul
rul minier şi în alte sectoa­ lă Va trebui ca adunările ge­ ţile economice pentru organi­ punerea în exploatare a noi alimentării corespunzătoare
re. rezultatele ohlinute în ca­ nerale ale salariaţilor să fie lităţile. iar judeţul Hunedoara zarea mai bună a producţiei, lucrările de deschideri şi pre­ prezenta în sesiunea Consi­ capacităţi de mare putere a zonelor rurale din peri­
să poată ocupa şi in acest do­
gătiri gradul de mecanizare a
liului popular judeţean din
drul întrecerii de judeţul Hu­ utilizate ca un prilej dc ana­ meniu un loc de frunte in în­ creşterea productivităţii mun­ încărcării reprezintă abia o 26 ianuarie 1970. si modernizarea celor exis­ metrele respective. De re­
nedoara sînt apreciabile Hu liză profundă şi plină dc răs­ trecerea din acest an. El a a­ cii şi reducerea cheltuielilor pătrime Dc asemenea. în cursul tente. Este vorba în primul marcat este şî faptul că in
nedoreniî au dat peste plan pundere a învăţămintelor a- tras atenţia asupra necesită­ materiale s-au reflectat în ri­ zilei de ieri, comisia perma­ rînd de grupul nr 1 de 220 prezent peste 80 la sută din
economiei naţionale importan­ nullii trecut. ţii de a se asigura utilizarea dicarea eficienţei economice, Au existat importante po­ nentă juridico-administrati- MW al Termocentralei de satele şi comunele judeţului
te cantităţi de oţel. fontă, la­ Ocupindu-se oe larg dc sar­ raţională a forţei de muncă, concretizată în depăşirea pla­ sibilităţi de creştere a produc­ vă s-a întrunit într-o şedin­ la Mintia care foloseşte ea sînt electrificate.
minate roes vi alte produse cinile care se ridică în dome­ atit a cadrelor superioare, cît nului de beneficii cu peste ţiei şi prin îmbunătăţirea in ţă de lucru şi a avizat pro­ materie primă cărbunele Ansamblul măsurilor în­
Sînt rC7ullnle cere vă fac niul siderurgici, tovarăşul Jlic şi a efectivelor de muncitori. 100 milioane lei. La ob­ dicilor de utilizare a agrega­ iectele dc holărîri întocmi­ Văii Jiului De asemenea, sc treprinse in scopul îmbună­
eincfr si penlru rare organi­ Verdeţ n subliniat că pentru Organizaţia judeţeană de ţinerea acestor rezultate, o telor şi instalaţiilor, dar ele te de comitetul executiv, află într-un stadiu avansat tăţirii condiţiilor de alimen­
zaţia rin nart’d comuniştii, na- C.S.H. calea dezvoltării vi­ partid trebuie să se ocupe cu contribuţie deosebită şi-au nu au fost puse în întregime şi lucrările la celelalte 3 tare eu energie electrică,
mc-ui mi*neîi mnc<ui din plin itoare este calea dezvoltării hotârire de ridicarea rezulta­ adus-o colectivele de mun­ în valoare. La C.S. Hunedoa­ Droiecto ce urmează să fie grupuri ale centralei rare în creşterii siguranţei in func­
mulţumiri şi feliri'ei’i. intensive, preocuparea pentru că de la C.S.H., U.V. Câ- ra. indicii de utilizare a linii­ sunuse spre aprobare Con­ final vor totaliza o putere
extinderea gamei de mârci de telor obţinute în agricultură lor de laminare nu sînt în siliului popular judeţean ţn j ţionarea sistemului energe­
Continuind caracterizarea oţeluri. îmbunătăţirea calităţii la nivelul posibilităţilor exis­ lan. I.M. Hunedoara, F.C. O- toate cazurile competitivi cu sesiunea din 26 ianuarie j de 640 MW. La Termocen­ tic. nu se oglindeşte in mod
activităţii desfăşurate în a­ şi ieftinirea coslurilor In ceea tente Punînd în aplicare re­ râstie, E.M. Lupeni, I.C.S.H., capacităţile similare din străi­ 1970. : trala Paroşeni. sc află în corespunzător In raţionali­
nul trecut, vorbitorul a evo­ centele măsuri de perfecţiona­ TC.H şi altele, care au reu­ nătate. In întreprinderile fo­ curs dc modernizare grupul zarea consumului industrial.
cat munca intensă si măsurile cc priveşte sporirea ponderii re a organizării producţiei şi şit sâ-şt realizeze ritmic sar­ restiere. fierâstraiele mecani­ de T50 MW. urmind ea în $i în întreprinderile hunedo-
care au fost adoptate în ve­ laminatelor livrate la dimen­ retribuirii muncii în C A P ., cinile economice. ce. funicularele si tractoarele primul trimestru din acest renc se manifestă acele fe­
derea perfecţionării organiză­ siuni fixe şi multiple, trebuie sprijinind dezvoltarea acţiu­ Dupâ ce a scos in eviden­ nu au fost folosite la întreaga an sâ intre în funcţiune nomene negative, legate de
rii. conducerii şi planificării depăşită fn7.a discuţiilor despre nilor intcrcoopcrntiste. îmbu­ ţă şi alte succese obţinute capacitate, cu toate eâ ne sea­ In judeţul Hunedoara, gra­ utilizarea energiei, la care
economici naţionale si s-n o­ eficienţă la producător sau nătăţirea activităţii în unită­ de economia hunedoreanâ in ma acestora s-ar fi putut supli­ dul dc înzestrare energetică Ing. PETRU TAMAŞ
prit anoî asupra unor proble­ beneficiar şi adoptate măsuri ţile cooperatiste. în toate uni­ cursul anului trecut, primul ni lipsa forţei de muncă Utilaje noi în a producţiei si consumul nu
me cu care economia naţio­ corespunzătoare. Vorbitorul a tăţile agricole, organizaţia ju­ şecretar a arătat că realizările Rcferindu-sc la activitatea crescut considerabil Pentru inspector şef Io subinspecţia
nală a fnsf confruntată în insistat asupra necesităţii re­ deţeană de partid trebuie să pe judeţ ar fi fost cu mult desfăşurată dc organele şi a asigura alimentarea cu e- o-^ro«»tico Devo
1960. ducerii consumurilor specifice, aibă în vedere sporirea efec­ abatajele minei
in special de cocs. asupra ne­ mai bune dacă unităţi econo­ organizaţiile de partid din a- nergîe electrică a Combina­
Anul trecut o seric dc nea­ cesităţii de a gâsî soluţii pen­ tivelor si a producţiei anima­ griculturâ. raportul a arătat tului siderurgie Hunedoara,
junsuri şi-au avut sursa 1n tru sporirea utilizării cărbu­ le. dezvoltarea legumicullurii mice, cum sînt I.M. Barza, li­ că unităţile agricole dispun Paroseni la Hâşdat a fost pusă în
deficienţele aprovizionării tch- nelui indigen şi a atras aten­ şi pomieulturii nele exploatări miniere din de un număr tot mai mare t funcţiune anul trecut o nouă
nico-malrn.ilr si implicit, ale ţia că nu trebuie neglijate ce­ Dupâ ce s-a ocupat dc sar­ Valea Jiului, întreprinderea de maşini şi tractoare. de
planificării producţiei indus­ lelalte consumuri, de pildă de cinile care decurg din recen­ de industrie alimentară, I.I.L. însemnate cantităţi de îngră­ Zilele trecute ta E. M. Pa- i
triale Astfel, dificultăţile care energic electrică, consum care tele măsuri privind reorgani­ Hunedoara si oiţele nu înregis­ şăminte chimice şi de impor­ roşeni a fost introdusă în- j
an existat. încă din primele tr-unul din abatajele fron- j
a sporit in 1969 zarea activităţii de comerţ trau nerealizâri de plan la tale ale minei o nouă com- ;
zile In C/vH ar fi putut fî In legătură cu sectorul mi­ exterior, vorbitorul a spus In tante fonduri de investiţii, Programul Universităţii serale de
prcîntîmnioale dară Ministe­ nier. apreciind rezultatele ob­ încheiere : In legătură cu an­ producţia globală si marfă caro au permis să se extindă bina de abataj. Avantajele j
rul Metalurgiei si C.S.P. ar fi vîndutâ şi încasată dc peste acestui utilaj de marc pro- i
ţinute. vorbitorul a subliniat gajamentele asumate în între­ suprafeţele irigate la peste marxism-leninism — Deva
luat incă de la lansarea olanu­ ductivitate in extracţia căr- j
că se acordă totuşi o atenţie cere. în special '•ele privind 97 milioane lei. 2 000 ha. plantaţiile pomicole
lui măsurile corespunzătoare insuficientă sporirii producti­ producţia de oţel. fontă. cocs. La Combinatul siderurgic bunelui sînt deosebit de j Dezbateri la tema : „DOCUMENTELE PLENAREI C.C. AL
importante avînd în vedere I
In prezent este în curs de pre­ vităţii muncii şi măririi vite­ cărbune, reducerea consumu­ Hunedoara şi U.V. Câlan se eu 200 ha şi s-au pus bazele în primul rînd că in acest j P.C.R. DIN 10-13 DECEMBRIE 1969“.
unui complex de sere inter-
gătire un proiect de lege pri­ zelor de avansare în galerii, rilor specifice, ele corespund pierd în fiecare an importan­ an producţia zilnică de căr- ; In 2iua de 26 ianuarie 1970
ceea cc se datoreşte şi faptu­ posibilităţilor, sînt mobiliza­ cooperatiste de 12 ha.
vind aprovizionarea tehnieo- bune la Paroşeni a crescut i secţia economie anii f, II şi III ;
lui că Ministerul Minelor nu toare si fac cinste organizaţi­ te cantităţi de metal din cau­ Bilanţul pe 1969 arată că cu aproape 500 tone. i
materială Dar încă dc pe s-a preocupat în măsura cuve­ ei dv. judeţene de partid za neasigurârîi stocurilor de Tot aici, un abataj fron- J secţia construcţii de partid anul III.
acum dispunem în sistemul nită de dotarea minelor din In numele Comitetului Exe­ calcar, dolomitâ, cărbune si rezultatele obţinute sînt to­ tal a fost dotat de curind j In ziua de 27 ianuarie 1970
tuşi sub nivelul posibilitâţi-
de măsuri cuprins in legea Valea Jiului. cutiv. al Prezidiului Perma­ cu echipament metalic dc i secţia filozofie anii I, II şi III ;
Prezentînd în continuare nent si personal în numele to­ alte materii prime secţia istorie anii II şi III ;
contractelor economice de un susţinere compus din 320 j
coordonatele planului pe 1970 varăşului Nicolae Ceauşeseu Neajunsuri In aproviziona­ de stilpi hidraulici şi alte ] secţia estetică anul I.
Instrument puternic pentru a şi subliniind caracterul lui vă urez succes deplin în toate rea tehnieo-materialâ s-au 350 grinzi metalice. j Dezbaterile au loc în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Gro­
nune mai multă ordine în a­ realist, faptul că îndeplinirea domeniile de activitate. în în­ semnalat în unele perioade şi u za”, Deva, la orele 18.
rest important sector de ac- Iui va asigura o bună bază de deplinirea angajamentelor a­
tîvitntr La nivelul de dezvol­ pornire pentru realizarea cin­ sumate. în cîştigarea unui loc
cinalului 1971-1975, vorbitorul de frunte în cadrul entuzias­
tare şi complexitate atins de tei întreceri care se declan­
s-a ocupat apoi de o serie de
economia noastră este imposi­ sarcini care se ridică în faţa şează în aceste zile pe întregul ceput sâ se afirme tot maî
bil ea toate problemele să unităţilor economice din ju­ teritoriu al patriei. 24 IANUARIE mi pregnant în secolele XVII- Manifestări con­
XVIII. Cronicarii Grigore Ure­
che, Miron Costin sau stolnicul
Constantin Cantacuzino. In pa­
gini vibrante, au reliefat uni­ sacrate zilei de
mm mmm ÎN ISTORIA tatea neamului nostru, a lim­
bii sale, subliniind că moldo­
venii, muntenii şî ardelenii au
aceleaşi crezuri, obiceiuri şi as­
piraţii. Prin scrierile celor m,ii 24 Ianuarie
PATRIEI NOASTRE de seamă reprezentanţi ai Şco­
lii Ardelene — Samuil Micu,
Gheorghe Şincai şi Petru Ma­
ior — sc Înregistrează o şi mai Cu prilejul aniversării a
pronunţată afirmare a ideilor U I ani de (a Unirea Prin­
24 Ianuarie 1859 s-a înscris în unor cerinţe legice şi obiective, — nu circulat necontenit, in referitoare la originea poporu­ cipatelor. vineri a avui loc
istoria noastră ca memorabila rezultatul firesc al unui înde­ ambele sensuri, oamenii, pro­ lui român, a continuităţii ş-i a la sala ..Arta“ din Deva un
zi în care s-au pus temeliile lungat proces istoric, ce îşi are dusele făurite de ei şi ideile. limbii sule Meritul acestor căr­ simpozion consacrat acestui
României moderne, deschizând rădăcinile in îndepărtatele vre­ Factorul determinant al coezi­ turari. privind problemele ară­ eveniment. Despre semnifi­
cele mai luminoase perspective muri ale formării poporului unii între români l-a consti­ tate, este cu atit mai marc cu caţia şt importanţa actului
luptei poporului pentru dobîn- nostru. tuit In primul rînd teritoriul pe cît ideile operelor lor au pă­ din 24 Ianuarie 1859 au
direa independenţei şi realiza­ Tn pofida condiţiilor vitrege care l-au locuit din cele mai în­ truns în rîndul opiniei europe­ vorbit profesorii Constantin
rea înaltului ideal de unire. care au dus la dezvoltarea po­ depărtate timpuri, fără întreru­ ne, lărgind astfel cunoştinţele Rulz şt loan Boboşa.
„Victorie remarcabilă a mase­ porului nostru in trei state feu­ pere, şi din care nimic nu i-a acesteia despre români şi aspi­ La Casa dc cultură a sin­
lor de ţărani, meşteşugari, lu­ dale, locuitorii celor trei ţâri putut clinti din loc, nimic nu raţiile lor. dicatelor din Petroşani a
crători şi tlrgoveţi, a cărtura­ romaneşti şi-au păstrat nonl- i-a putut împiedica să-şi păs­ fost organizat un simpozion
rilor progresişti şi patrioţi — a­ teratj conştiinţa unităţii dc treze fiinţa naţională şi să îna­ Prof. ION FRÂŢILA consacrat aceluiaşi eveni­
răta tovarăşul Nicolae Ceauşeseu origine, de limbă, dc obi­ inteze pe calea progresului şi directorul Filialei judeţene ment. în cadrul căruia au
— Unirea Principatelor a re­ ceiuri, avînd strinse legă­ civilizaţiei. Hunedoara o Arhivelor Statului luat cuvîntul profesorii Ilie
prezentat actul care a pus ba­ turi in tot cursul evului Idcca originii comune şi de
Echipa de lăcătuşi condusă de Gobriel Gross de la Şantie rul nr. 2 al I.C.S. Hunedoara a zele statului naţional român mediu Prin trecâtoiile şi cul­ limbă este prezentă in conşti­ Moşie. loan Dancii şi Ma- .
fost surprinsă de fotoreporterul nostru In timpul montării primu lui lurbocompresor de la noua modern**. mile Carpaţilor — coloana ver­ inţa poporului român încă din rin Ver2an. f
fabrică de oxigen.
Actul unirii a fost rezultatul tebrală a pâmlntulul românesc cele mal vechi timpuri şi a în­