Page 70 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG 2 o a m a s E a o a m ORUMUl SOCIALISMULUI - SÍMBAtA 24 IANUARIE 1970

PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID

manentizarea şi ridicarea ca­
Raportul prezentat de lificării cadrelor, care să asi­
gure sporirea mai rapidă a
productivităţii muncii, astfel
Incit pe această cale să se
'lor In întreprinderile agri­
cole de stat. producţia plani­ suplinească lipsa de efecti­
ficau la griu a fost rea­ ve.
lizată numai in propor­ tovarăşul IOACHIM MOGA Una din marile noastre re­
ţie de 87 la sulă la zerve In obţinerea unei pro­
porumb în proporţie de R1 la ductivităţi şi eficienţe înalte
sută. la lapte de varé dr R7 In întreaga economie este dis­
la sută ciplina. Aceasta se cere pri­
sindicale nu au intervenit cu cu 27 000 tone fier in mine­ economia naţională ; grupu­
Lipsurile existente in agri­ vită In sensul său cel mai
promptitudine pentru reduce­ reu marfă, cu 49 000 mc buş­ rile 2 şl 3 de la Termocen­
cultura judeţului se datoresc larg şi mal cuprinzător : ea
re- consumurilor specifice, teni, 30 000 me mai mult lemn trala Deva, deschiderea minei
modului defectuos de muncă prevenire«: cheltuielilor ne disciplină a muncii, rigurozi­
al unor organizaţii de partid, economicoase şi îmbunătăţirea pentru celuloză şi altele. De Bărbăteni, instalaţia de bri­ tate In aplicarea tehnologii­
consilii populare şi orga­ calităţii produselor In prea remarcat este faptul eă sporul chete Coroeşti. punerea In ex­ lor. corectitudine In îndepli­
ne agricole judeţene, care mică măsură sc ocupă unii producţiei globale industriale ploatare a zăcâmlntului Bolţa nirea dispoziţiunilor şi sarci­
n-au reuşit să acorde o conducători dc întreprinderi ■sc va obţine în proporţie de — Haţeg, fabricile de var, de nilor de serviciu pe întreaga
îndrumare corespunzătoare dc reducerea şi prevenirea 00 la sulă pe seama creşterii dolomitâ şi de oxigen de la ierarhie a răspunderilor. Sin-
unităţilor, pentru ca acestea formării sto urilor supranor productivităţi; muncii, iar în C.S.H, executarea a 3 941 a- tem datori să înţelegem eâ
să asigure executarea la timp mative, de eliminarea cauze unele unităţi sporul de pro partiimente şi altele. nu vom putea rezolva sarci­
şi in condiţii agrotehnice su­ lor care generează împrumu­ ducţic trebuie să sc obţină Referindu-se la activitatea nile. nu vom putea pune in
perioare a tuturor lucrărilor turi restante integral pe scama creşterii ce trebuie desfăşurată in a­ valoare marile rezerve din e-
agricole Acest fapt explică, de productivităţii muncii. cest an pentru înfăptuirea conomle si nu vom marea
Vorbitorul s-a referit în Sarcini deosebit de impor succese durabile dacă nu vom
altfel, şi neachitarea în tota­ exemplară a sarcinilor şi an­
litate a obligaţiilor contrac­ continuare la modul în care tante revin unităţilor econo­ gajamentelor asumate în în­ întrona o veritabilă ordine si Aspect din halo de slrun gârle a secţiei de stilpi hidraulici de la Vulcan, aparţinind Uzinei
tuale fală de stat organizaţiile de partid, con­ mice din judeţul nostru în trecerea dintre organizaţiile disciplină în toate sectoarele
ducerile unităţilor economice, domeniul exportului Vom Judeţene de partid, raportorul de activitate Aceasta este o de utilaj minier Petroşani.
Primul secretar al Comite­ toţi oamenii muncii din ju­
tului judeţean de partid a a deţ s-au străduit să înfăptu­ livra beneficiarilor externi a arătat că este necesară o problemă esenţială şl organi­
râtat în continuare că, in a­ iască angajamentele asumate mărfuri in valoare de 374 continuă sporire a preocupă­ zaţiile noastre de partid sînt
datoare sâ-i consacre cu pre­
milioane lei valută, cu o creş­
nul care a trecut, s-a execu­ de conferinţa din 19G8 a or­ tere de peste 100 milioane rii pentru îmbunătăţirea ca­ cădere eforturile.
tat un volum de investiţii de ganizaţiei judeţene de partid. litativă a metodelor de condu­
peste 2,8 miliarde lei. rcali- Eforturile închinate sporirii lei valută faţă de realizările cere şi organizare a produc­ Realizarea sarcinilor trasa­ TINERII II N I U Deschiderea noului club
anului 1909
zinou-se şi depăşindu-sc atit aportului Hunedoarei în eco­ ţiei şi a muncii. întărirea te agriculturii de stat şi coo­ j studenţesc din Petroşani a
planul la volumul total de nomia naţională s-au concre­ Pentru anul 1970 se prevede competenţei şi răspunderii or­ peratiste de către plenara j constituit un eveniment mult
investiţii, cît şi la construe- tizat in depăşirea angajamen­ pentru industria locală un vo­ ganizaţiilor dc partid, a co­ CC al P C R din decembrie | aşteptat In viaţa tinerilor
mitetelor de direcţie pentru
ţii-monta.i. Au fost jAjsc în telor cu 3 f>00 tone fier In lum al producţiei globale de creşterea eficienţei economice 1909 impune organelor şi or­ j care sc pregătesc să dezlege
funcţiune obiective şi capa­ minereu marfă, 11 000 tone 448 milioane lei. Sporul de ganizaţiilor de partid, organe­ SPIRITUAL AL SATULUI j tainele adlncurilor cil mijloa-
cităţi noi de producţie. ca fontă. 11 000 tone oţel. 4 700 producţie se va realiza pe in fiecare întreprindere şi lor agricole judeţene şi con­ ! cele cele mai moderne Pd­
întreprinderea de prefabrica­ tone laminate finite. 1 000 to­ «cama dezvoltării ramurilor şantier de construcţii. Tre­ ducerilor I A S.. I M.A. şi i şind pragul acestui lă-
buie să milităm cu perseve­
te* Rircca. grupul nr 1 dc 210 ne c(k?s metalurgic. 32 tone metalurgice cu 21,5 Ia sută şi C A P. să «acţioneze mai hotâ- j caş destinat plăcutului
MW dc la Termocentrala cupru în concentrate şi alte «i materialelor de construcţii. renţă pentru stimularea ini­ rît pentru creşterea producţiei | utilului am avut bu-
Mintia, două cuptoare electri­ produse ; s-au realizat bene­ Gospodăriei comunale şi loca­ ţiativei creatoare a colective­ agricole vegetale şi animale. Toieşti. Comună fruntaşă fiinţat. S-a hotărit în schimb j curia de a lua cunoştinţă dc
ce de cite 50 tone oţel fiecare ficii în plus de peste 60 mi­ tive i s-a stabilit un plan de lor din întreprinderi, pentru Cea mai mare atenţie trebuie prin hărnicia gospodarilor ei mulnrca bibliotecii comunale ■ creaţia picturală a cftorva
găsirea
celor mai eficiente
si extinderea ajustajclor de lioane lei ; s-au făcut econo­ producţie şl prestaţii mai căi. care să asigure creşterea să se «acorde folosirii raţiona­ Locul 111 ocupat pe judeţ in în acest local, dar şi pină in ; studenţi de la Institutul de
la grupul de laminoare la mii de materii prime şi ma­ mare cu 4,1 la sută faţă de producţiei şi a productivităţii le a terenului agricol, asigură­ privinţa gospodăririi ilustrea­ momentul de faţă aceasta a j mine
C.S.H., noile secţii de pigmenţi teriale ; oţelârin electrică «i 1969 Bugetul Consiliului rii tuturor condiţiilor neutru ză cum nu se poate mai eloc­ rămas în vechiul ei sediu. S-a j lată-ne, deci, Între pereţii
de fier şi mase plastice de la fost pusă in funcţiune, cu 10 popular judeţean prevede un muncii, folosirea mai intensi­ realizarea producţiei planifi vent acest lucru Această fru­ hotărit organizarea unui pro­ j pe fondul cărora St ni aşe­
vă a agregatelor şi instalaţii­
Fabrica chimică Orăştie, sta­ zile înainte de termenul pla­ volum de venituri de 583 mi­ cate. creşterii veniturilor şi moasă carte de vizită, firesc, gram de varietăţi, dar nu ştim zate pinzele pictorilor, autori
ţiile de 110 kV de la Hâşdat nificat iar ajustajeîc de la lioane Iei, din care 21R mili­ lor. reducerea sistematică a beneficiilor în fiecare unitate trebuie completată şi de o bo­ cînd sc va putea pune în sce­ ai celor 30 de lucrări expu­
şi Orăştie. cariera de dolomi- liniile de laminoare eu 20 de oane lei ee vor folosi pentru consumurilor de materii pri­ Tinînd scama de volumul gată şi variată viaţă spiritua­ nă se Prima dintre cele două
tă de la Crâciuncasa. cîmpul zile. finanţarea economiei locale, me şi materiale, sporirea con­ important de investiţii pe lă, culturală. Dar cei răspun­ Ce ne spune insă directo­ săli cuprinde lucrările stu­
tinuă a rentabilităţii produc­
minier Mesteaeăn-Brad. peste Trebuie arătat Insă eâ re­ 328 milioane lei pentru finan­ ţiei. care-1 avem do executat in zători ju uitat se pare de rul căminului cultur.il ? Sim­ dentului Facultăţii dc elec­
4 000 apartamente şi alte o- zultatele. pe ansamblul ju ­ ţarea acţiunilor soclal-eultura- acest an. beneficiarii şi con­ această a doua faţetă. prin plu : „Nu am cu cine să lu­ tromecanică minieră. Dinei
La plenara din decembrie a
bicctive soclal-culturalc. deţului. nu s-au ridicat la le şi 30 milioane lei cheltuieli CC. al P C R , s-a subliniat structorii trebuie să asigure caro poţi să iei cunoştinţă de crez“ ! „Schema- nu e de loc Manca. Tablourile sale con­
Cu toate realizările obţinu­ nivelul posibilităţilor Astfel, pentru organele locale ale ad­ importanţa ce trebuie acor­ din timp documentaţiile tch sensibilitatea sufletească a oa­ nouă — directorul se plînge stituie una din rele mai pu-
ministraţiei de stat Volumul
nice de execuţie, contractarea
te. au existat şi în acest do­ la producţia globală, faţă de desfacerilor de marfă prin dată folosirii depline a ca­ utilajelor eu termene de livra­ menilor, de dorinţa lor de a-şi că nu arc cu cine să lucreze, | ternice revelaţii ale vieţii
meniu o scrie de deficienţe, «ing.ij.imentiil de a depăşi pla­ comerţul socialist va creşte ru pacităţilor de producţie. Şi re corelate cu planul de mon­ etala înclinaţiile şi talentul iar ccil.ilţi factori din comu­ | artistice ce se desfăşoară in
mai ales în ceea ce priveşte nul cu 100 milioane lei, s-au 7.8 la sută fată de realizările in judeţul nostru avem agre­ şi in acelaşi timp de a-şi ve­ nă apreciază că s-ar putea i cadrul I M Petroşani Intre-
asigurarea documentaţiilor, a- realizat numai 07 milioane, anului trecut iar planul de gate. utilaje şi instalaţii care. tai si punere în funcţiune. dea comuna fruntaşă şi la a- organiza .multe", dînd dova­ | hat astăzi de ce nu s-a dc-
eşalonate
Trebuie
lucrările
provizionnrea cu materialo si iar la cărbune brut extras, la producţie marfă si el presta­ deşi realizează indicii planifi­ şî pregătite condiţiile de ccst capitol dă subit, de numeroase ini­ | dicat intru totul artei p!a$-
utilaje, respectarea termenelor zinc in concentrate, la aur. ţiilor de servicii al cooperaţiei caţi. nu ating nivelul tehnic lucru pc şantiere in aşa fel Prima impresie ne-o for­ ţiative. Considerind . însă aces­ j tice. Dinei Manea răspunde<
de punere in funcţiune, re­ la consumul specific de lemn meşteşugăreşti reprezintă o posibil. In exploatările minie­ îneit în trimestrul î să se e­ măm stînd de vorbă cu pri­ te ..argumente“ drept reflexe I ; mucs~ "'HWWmixiua —
cepţia lucrărilor, care au fă­ de mină şi în agricultură an­ creştere de 10.6 la sută re din Valea Jiului. Tcliuc. xecute cel puţin 22 la sută marul comunei, tovarăşul loan directe ale fugii de răspun­
cut ca unele întreprinderi să gajamentele n-au fost reali­ Sarcini importante revin a- Ghelar. Deva. utilizarea mai Zciconi : „Inima culturală a dere. credem că a sosit mo­
râmînă la sfîrşitul anului tre­ zate. grioulturii judeţului Produc­ bună a maşinilor dc tăiat şi din planul anual comunei aproape a încetat să mentul ca loţi factorii din co­ Vraja
cut cu un volum important Oeupindu-sc dc sarcinile ce ţia globală prevăzută să se încărcat, a instalaţiilor de In încheierea raportului mai bată Vina o poartă, fără mună să conlucreze eficient
de lucrări neexceutatc Ast­ revin organizaţiei judeţene realizeze este de 330 milioa­ susţinere şi utilajelor de tovarăşul îoachim Moga a a­ îndoială, directorul căminului şi. împreună, să pună bazele
fel de situaţii au existat la dc partid in acest ultim an ne lei în cooperativele agri­ transport cu care sînt dotate, preciat râ prevederile planu cultural. Adrian Mang. care unei ample vieţi culturale
IM Tcbea. Céntrela minereu­ al cincinalului, tovarăşul loa- cole de producţie şi 130 mi­ constituie principala proble­ lui pe 1970 sînt dimensionate vine foarte rar pe <Ia cămin. Pentru că. altfel, se tot în­ penelului
rilor neferoase Deva. Marmu­ elum Moga remarca faptul că lioane Ici în T A S Unităţile mă ce trebuie să fie rezolva­ în raport cu posibilităţile fie- Dc la 1 octombrie nu s-a mai cearcă. se hotărăşte, dar nu
ra Simeria. Regionala căi economia judeţului nostru va agricole trebuie să producă tă în perspectivă, prin repro- eârei Întreprinderi, că exis­ organizat nici un program ar­ apare nimic concret.
ferate Deva şi altele. cunoaşte un ritm susţinut de peste 30 000 tone grîu. 31000 ieetarea fluxului şi reorgani­ tă toate condiţiile pentru în­ tistic. Copiii, ce mai prezin­ Directorul şcolii generale. «w a iBLumuainMaaavj.mwau.mn.'jM
In domeniul economico-fi dezvoltare şi modernizare tone porumb. 21 000 tone car­ zarea muncii deplinirea si depăşirea lor. tă cite ceva prin grija direc­ Virgil Cîmpcanu. nc-a promis
naneiar. cu toate rezultatele Producţia globală industrială tofi. 15 000 tone legume. 14 000 Este cunoscut că problema Vorbitorul şi-a exprimat con­ torului şcolii şi a cadrelor că cele trei cadre didactice ti­ „Niciodată nu aş fi urmat
pozitive obţinute, exprimate va atinge in 1070 un nivel de tone fructe. 7.9 mii tone carne cea mai grea de rezolvat in didactice ! Mă mir cum că­ nere şi secretarul şcolii ar fi artele plastice pentru a
in reducerea cheltuielilor de 14.4 miliarde lei cu o creşte­ sj 188 000 hl lapte Efectivele industria extractivă o consti­ vingerea că organizaţiile dc minul nostru, fruntaş înainte, oricînd gata sâ-1 ajute pe di­ transforma plăcerea in pro­
producţie şi sporirea bene­ re dc 9.2 la sută faţă de rea­ de animale vor trebui să a- tuie asigurarea forţei de mun­ partid, sindicale şi de U.T.C., a rămas aşa de mult in urnă. rectorul căminului <~\i 1 tura 1. să fesie. Voi picta totdeauna în
ficiilor pe ansamblul judeţu­ lizările din 1009 Trebuie să jungâ la 40 000 capete bovi­ că Va trebui ca. pentru fie­ conducerile unităţilor econo­ Tineri sînt puţini, dar s-ar participe personal La fel. timpul liber, găsind in a­
lui. mai există totuşi serioa­ obţinem în acest an o pro­ ne din care 18 400 vaci şi ju- care mină în parte, să se e­ mico. toate colectivele de putea organiza cîtcva forma­ bibliotecara Roza Podean, care r ca stă preocupare un vri/cj
se rezerve IM Rnrza. între­ ducţie marfă de 13.0 miliarde nincr. 90 000 capete ovine, ţii artistice cu ei. o echipă ne-a mai sugerat şi faptul că cxccbnt de exprimare a
prinderea de industrie ali­ Ici. cu 94 la sută mai mult 33 500 porci. 150 000 păsări. laboreze un program de lucru muncă se vor mobiliza activ, de teatru, o brigadă artistică în timpul vacanţei sau in tim­ idealurilor mele".
mentară. întreprinderile .le dccit în *1909. Anul acesta —■ a spus în pentru creşterea gradului de vor depune eforturi sporite et$ Păstrăm atitea datini pul lor liber ar dori să parti­ j Primii ani din acti-ritatea
industrie locală şi altele nu Sc prevede ca In 1970 să continuare vorbitorul — Ju­ mecanizare a operaţiunilor, pentru înfăptuirea exemplară strămoşeşti, cîntece populare cipe şi elevii din clasele mari sa artistică şint anii îmore-
s-nu încadrat în cheltuielile se realizeze, fnţâ de 1969. cu deţului Hunedoara îl sînt re­ sporirea vitezelor de înainta­ a sarcinilor ce revin econo­ care ar putea fi valorificate de liceu Ia organizarea de \ sionismului. Ca orice picior
planificate, dîminuînd bene­ 700 000 tone mai mult căr­ partizate fonduri de investiţii şi puse în scenă dar...*'. programe artistice. Râmîne dc \ conştient de necesitatea cu-
ficiile pe iude» La aceste u- bune brut. eu 122 000 tone Ho 2.5 miliarde lei. destinate re. perfecţionarea metodelor miei' hunedorene din amplul “ Adresăm o întrebare si se­ văzut dacă aceste declaraţii ■ noasterii tehnicii de redare
nitâţi. conducerile administra cocs. cu 98 000 tone oţel. cu realizării unor obiective de o de exploatare si a proceselor program stabilit de Congre­ cretarului organizaţiei U T C de bune intenţii sînt doar for­ fidelă a realităţii. Dinei
tive. organizaţiile de partid şi 183 000 tone laminate finite. deosebită importanţă pentru tehnologice de preparare, per­ sul al X-lea al partidului. pe comună, tovarăşului Lâs- male, sau se vor concretiza Manea nu părăseşte dome-
cuţ Mîclosoni : în activitatea căminului. j niul creaţiilor de odinioară
— Cui., se izâ tine­ Cei în drept au datoria de [ numai tn momentul cind i.şi
rii in viaţa spirituală a co­ a analiza din nou condiţiile dă seama eă o bună parte a
munei, cum contribuie la ri­ in care s-a desfiinţat olqbul secretului asternerii rulări­
lor ne pîme e fos* stănîni-
dicarea ei ? tineretului şi să contribuie la \ tă ne deplin. Manea creea'ă
— Tineri avem foarte pu­ redeschiderea lui, la dotarea numai hirrări <ntr-n manie­
ţini în comună Majoritatea acestuia cu cele necesare. Tn ră snecifieă cubismului, dn-
sînt în servicii şi fac naveta. felul acesta, oferindu-i posibi­ vedind o bună cunoaştere a
Cu greu ii putem strînge la lităţi de agrement. tineretul
Dezbaterile pe marginea ra­ In perioadn care urmează, 28-30 la sută din planul anual. lipsurile manifestate şi a stabi­ necesarul de legume şi zarzava­ va participa fără îndoială si tehnicii nictum/r anarţintnd
portului. desfăşurate Intr-un preconizăm să intensificăm gra­ In felul acesta ne vom respec­ lit un complex de măsuri poli­ turi a! judeţului, acestea n-au cămin O oarecare vină o la formaţiile artistice ce se acestui curent. Animat 'io
spirit de înaltă exigenţă si res­ dul dc mec.iniz.irc în subteran, ta angajamentul de n pune In tice şl organizatorice care asi­ fost finalizate. începutul bun poartă şi cei care. direct sau vor înfiinţa Directorului cămi­ idrea eliminării războiului
ponsabilitate. au evidenţiat pc să sporim vitezele dc avans.ire funcţiune cu 10 zile Înainte de gură toate condiţiile pentru rea­ care s-a făcut pentru organiza­ indirect, au contribuit la des­ nului cultural, cadrelor didac­ din viaţa lumii, nicforul a
larg succesele doblndite In anul la toate categoriile de lucrări termen grupurile energetice nr. lizarea sarcinilor Încredinţate rea complexelor şi acţiunilor fiinţarea clubului lor. de-abia j creat lucarca .,Lumea. de\
trecut de colectivele de muncă miniere, să perfecţionăm activi­ 2 şi 3 şi vom crea condiţii op­ în acest an. Vom urmări cu cea intcrcooperatiste In domeniul inaugurat. Acolo se organizau tice le revine sarcina de a a- i piatră si de foc", expresie e- :
din judeţ, marile rezerve şi po­ tatea de conducere şi coordona­ time pentru intensificarea exe­ mai mare atenţie ritmicitatea creşterii animalelor şi legumi- audiţii muzicale. ¿?e juca sah. pârea mai des în mijlocul ti­ j locuentă a momentului de i
sibilităţi existente In toate do­ re a producţiei, atit In nivelul cuţiei la grupul nr 4. extracţiei de cărbune, materia­ culturii trebuie continuat cu I se vizionau programe la tele­ nerilor. de a-î cunoaşte şi a­ i declanşare a războiului r>u-j
meniile do activitate, măsurile conducerii centralei, cil şi al Amplificarea cantitativă şi lizarea integrală şi la termen a mai multă convingere şi vigoa- B vizor. In timpul cînd direc­ trage, deoarece aceştia au o- ; el car şi a ororilor lui. Cea *
şi soluţiile pmctice care să de­ exploatărilor. mai ales călit,itivă a sarcinilor investiţiilor industriale- şî so- torul căminului cultural a bligaţîa morală de a contribui ; mai valoroasă lucrare ni sel
termine angajarea mai icrm.i a Colectivele de muncă din o­ economice — a spus In euvîn- cial-culturale, ne vom ocupa Programul dc investiţii al ju­ fost plecat (aproximativ o lu­ ru toată vigoarea tinereţii lor i pare insă rea intitulată „O-i
economiei hunedorene în direc­ raşul Orăştie. îndeosebi cele tu) său tovarăşul Gheorghe Va- stăruitor de creşterea compe­ deţului fixează sarcini mobili­ nă). tinerii care doreau cu j magiu pentru J.S. Rnch". Re- :
ţia înfăptuirii exemplare a sar­ de la fabrica chimică şi „Vi­ siu, prm-sccreLir al Comitetu­ tenţei şi capacităţii organizato­ zatoare şl pentru constructorii orice preţ să vizioneze un la ridicarea spirituală a comu­ j luarea motivului atit de ve- :
cinilor trasate de partid In a­ dra", au participat cu entu­ lui municipal de partid Hune­ rice a organizaţiilor de partid hunedoreni — a spus inginerul meci au rupt lacătul de la u- î hieulat aduce cu sine însă i
cest ultim an al cincinalului. ziasm la întrecere, obţinînd snl> doara — cere din partea orga­ din municipiu, vom sprijini Ghcorghe IMoldt, directorul ge­ şâ De atunci clubul s-a des­ M. BODEA j noutatea în redarea tumul- j
După ce a relevat aportul si- conducerea org.ini/.aţiilor de nelor şi organizaţiilor de partid concret comitetele de direcţie a­ neral al întreprinderii de con­ j tului. greutăţii şi evaziuniij
derurgiştilor hunedoreni la în­ partid realizări meritorii. Pe perfecţionarea continuă a mun­ le întreprinderilor şl conduce­ strucţii siderurgice Hunedoara. • ; muzicii lui Rach. tn credin-i
cheiere,o anului 1909 cu un bi­ anul In curs angajamentele sini, cii politice şi organizatorice. Tn rea centr.ilei cărbunelui, tn In respectarea termenelor de ! ! j ta că ea ponte fi aceea cnre!
lanţ pozitiv, tovarăşul inginer de asemenea, mobilizatoare — centrul preocupărilor comitetu­ realizarea obiectivelor economi­ Dunere In funcţiune a obiecti­ j transformă sufletele
Cosi.iche Troiuş, director gene­ a relevat în cuvînlul său to­ lui municipal de partid se află ce velor productive şl a celor so- I In vederea introducerii î O completare fericită a\
ral al Centralei industriale Hu­ varăşul loan Păstrăv, secreta­ studierea cu atenţie şi Însuşi­ Intensificarea activităţii in­ cial-culturale, avem In vedere • primei părţi a expoziţiei ol
nedoara, a spus: Analizînd cri­ rul comitetului or.işencsc de rea de către comunişti şi cei­ dustriale impune în mod nece­ continuarea acţiunilor de orga­ | cadastrului funciar \ constituie sala tn care sînt:
tic munca depusă, ne dăm sca­ partid. lalţi oameni ai muncii a hotă- sar creşterea corespunzătoare a nizare ştiinţifică a şantierelor, î ' expuse hierările studentului t
ma de rezervele însemnate ce Pentru înfăptuirea lor, orga­ rîrilor de partid şi de stat, gă­ capacităţii de transport, spori­ de concentrare şi utilizare ra­ î Gabriel Constantineseu, dini
le avem şi pc care sîntem obli­ nizaţiile de partid şi comitetele sirea celor mai potrivite căi şi rea aportului lucrătorilor din ţională a capacităţilor de exe­ ; O acţiune deosebit de importantă iniţiată de con- j anul. IIf mine. Ccreetînd cui
gaţi să le valorificăm integr.il. de direcţie au stabilit măsuri mijloace pentru transpunerea acest domeniu la servirea e­ cuţie şi obţinerea unei înalte : atenţie cele 8 lucrări execu- i
In prezent, unele linii de lami­ politice şi economice corespun­ în viată a sarcinilor izvorîtc xemplară a unităţilor producti­ productivităţi a muncii. Vom j ducerea partidului, avînd drept scop valorificarea : tate in ulei. după toate ca-i
noare funcţione.izâ doar 57-58 zătoare, plinind accent pe orga- din documentele Congresului al ve Răspunzlnd numeroaselor şi promova în mai mare măsură ; superioară a rezervelor de creştere a producţiei agri- j noanele impresionismului, \
la sută din timpul calendaristic, niz.nrea ştiinţifică «i muncii, fo­ X-lea şi hotărîrile plenarelor justificatelor critici adresate metodele moderne de progra­ j cole. este întocmirea cadastrului funciar. Pină în a­ | spicuim : „Bltndeţc", „Se- j
diminuînd în acest fel posibili­ losirea mai judicioasă a capa­ C.C al PCR., controlul siste­ sectorului de transporturi, ingi­ mare, urmărire şl execuţie a nul 1973 această lucrare va fi terminată pentru toate j guoia" si „Anemone” crcn-j
tăţile de sporire a producţiei de cităţilor productive şi a forţei matic. îndrumarea şi sprijinirea nerul Nicolae Stan, directorul lucrărilor de construcţii-montaj ţii reuşite ale ferventului]
laminate de muncă întreprinderile din tuturor colectivelor pentru rea­ Regionalei de cale ferată Deva, şi ne vom ocupa stăruitor şi : unităţile agricole din Judeţul nostru. urmărindu-se j admirator al lui Manet. Gau- \
sistematic de reducerea consu­
Neajunsuri au existat şi tn oraşul nostru întîmpină însă lizarea în bune condiţiuni a a arătat că obiectivul central murilor de materiale şi de for­ j cunoaşterea reală a situaţiei terenului agricol pe ca­ \ gvin, Ţuetilescu şi Dărăscu. j
privinţa calităţii producţiei de numeroase greutăţi în aprovi­ sarcinilor de plan şi angaja­ In întrecerea lucrătorilor de la ţă de muncă, de sporirea gra­ i legorii de folosinţă şi deţinători, precum şi găsirea i Aceşti doi oameni inimoşi \
mentelor. calea ferată constă tocmai în \ şi talentaţi deschid desigur \
metal. Nu m«i refer doar la can­ zionarea şi desfacere«! produc­ lichidarea neajunsurilor semna­ dului de mecanizare şl indus­ j de noi posibilităţi de extindere a suprafeţei arabile. j a nouă pagină tn activitatea ■
titatea ridicată de rebut — cir­ ţiei. La ora actuală. întreprin­ Tovarăşul Víchente Bălan, trializare a lucrărilor de con­ Pentru acest an se prevede întocmirea cadastrului
ca 711 000 tone —, ei la faptul că derea „Vidra" nu are asigurate prim-viccpreşcdinte al Consiliu­ late în utilizarea raţională a strucţii şî reparaţii capitale. I de creaţie a studenţilor din j
Petroşani
i
unele mărjci dc oţeluri produse repartiţii pentru trimestrul I lui popular judeţean, s-a ocu­ parcului de vagoane, pentru sa­ j funciar pentru o suprafaţă dc 37 000 hectare, afec-
In Hunedoara nu satisfac pe de­ declt la un nivel ce acoperă nu­ pat în cuvlntu) său de sarcini­ tisfacerea cu promptitudine a Înfăptuirea sarcinitor cantita­ tînd zona cooperativîzată din 10 comune.
plin pretenţiile beneficiarilor. mai 30 la sută din capacitatea le sporite ce au revenit Consi­ nevoilor sporite de transport fi­ tive şi calitative stabilite prin NICOLAE LOBONJ j
De asemenea, in anul trecut de producţie La fabrica chi­ liului popular judeţean pentru le unităţilor economice din ju­ plan. desfăşurarea unei largi şi
s-au semnalat depăşiri de con­ mică nu este asigurată cantita­ dezvoltarea şl diversificarea deţ cuprinzătoare întreceri între
sumuri de metal nejustificate. tea de 5 000 dc tone de coajă producţiei în economia locala, Ing. Aurel Nislnr, directorul toate colectivele şi formaţiile
Considerăm că pentru a obţi­ de molid şi polietilena necesa­ realizarea unui volum mai ma­ Direcţiei agricole Judeţene, s-a de lucru în vederea îndeplini­
ne rezultate economice pe mă­ ră sectorului de prelucrare a re de lucrări de investiţii, mo­ referit la oauzele care au de­ rii angajamentelor asumate de Energia electrică — un produs
surii posibilităţilor, se impune maselor plastice, iar unitatea bilizarea maselor dc cetăţeni terminat ca agricultura coope­ organizaţia judeţeană de partid,
soluţîon.irca de către Ministe­ de industrie locală dispune de pentru gospodărirea şî înfrumu­ ratist«! şi de stat din judeţul cere sindicatelor o susţinută ac­
rul Industriei Metalurgice şi ce­ numai 00 la sută din necesarul seţarea localităţilor şi folosirea nostru să nu se ridice la nive­ tivitate organizatorică de mobi­
lelalte organe economice cen­ de materii prime şî materiale. cu eficienţă sporită a bugetu­ lul sarcinilor şi posibilităţilor lizare a oamenilor muncii — a ce trebuie folosit raţional
trale, a tuturor problemelor le­ Inginerul Aurel L.îpuşcâ, di­ lui reale de care dispune. Vorbi­ arătat In cuvlntul său tovară­
gate de aprovizionarea tehnico- rectorul general al Centralei Minusurile din activitatea des­ torul a insistat In mod deose­ şul Pogca Brîncoveanu, pre­
materială. de îmbunătăţirea minereurilor neferoase Deva, a făşurată in 1969 — a spus în bit asupra neajunsurilor din şedintele Consiliului judeţean
al sindicatelor.
programării şi desfacerii pro­ prezentat plenarei preocupările continuare vorbitorul — arată sectorul creşterii animalelor, in capăt. Nu este admisibil ca de energie electrlcfl. Se im­
ducţiei de laminate organizaţiilor de partid şi co­ că nu am făcut totul pentru a care nu s-au îndeplinit efecti­ Organele sindicale vor spri­ unele unităţi cum stnt pune ca în acest sens să fie
Valea Jiului figurează tn bi­ lectivelor din unităţile subordo­ valorifica pe deplin posibilit.i- vele planific.ite şi producţiile jini comitetele de direcţie la U.M.M.R. Simeria, E M. soluţionate relaţiile furnizor,
lanţul judeţului cu importante nate pentru îmbunătăţirea radi­ (ile existente tn economia loca­ scontate Alături de alţi factori defalcarea planului pe secţii, a­ Ghelar, I.I.L. Orăştie, I I.L. distribuitor, consumator, a-
teliere şi locuri de muncă, pen­
negativi, această st.ire de lu­
nerealizâri pe 1909 — a arătat cală a activităţii tn acest an. lă. mai ales în ceea ce priveşte tru cunoaşterea din timp de că­ Haţeg, I I.L. Simeria să con­ tît în ceea ce priveşte Între­
tovarăşul dr. ing. Petru Roman, La întreprindere.! minier.î Bar­ creşterea eficienţei economice. cruri sc datorează şi faptului tre fiecare salariat a sarcini­ se referă tovarăşul Nicolae tinue sâ nn-şi realizeze lu­ ruperile Jn furnizarea ener­
că nici consiliile de conducere
director general al Centralei za s-au stabilit şi aplicat m«i- In industria locală şi în con­ ale cooperativelor agricole, nici lor ce-i revin In fiecare lună Ceauşescu, în cuvîntarea la nar factorul de putere ad­ giei electrice, cît şl prompti­
cărbunelui Petroşani. Cauzele surî pentru realizarea sarcinilor strucţii cheltuielile materiale dc specialiştii şi organele agricole şi trimestru, asigurîndu-se tot­ plen.ira C.C. al P.C R. din mis prin normative. Situaţii tudinea In remedierea unor
rezidă în dificultăţi legate de la extracţia de minereu şi me­ producţie se menţin ridicate şi judeţene n-au aplicat cu con­ odată şi condiţiile tehnico-ma- decembrie 1969. De aceea asemănătoare se Intilnesc şi eventuale avarii In reţea.
asigurarea efectivelor. In Insu­ tal, pentru intensificarea lucră­ se obţine încă un volum redus secvenţă măsurile de redresare teriale necesare. este neces.ir să se stabilească la majoritatea unităţilor mi­ Tuturor acestor măsuri tre­
ficienta dotare cu tehnică mo­ rilor de pregătire şi creşterea de producţie la 1 000 de Ici mij­ a sectorului zootehnic. Pentru creşterea contribuţiei de urgenţă şi In Judeţul nos­ niere aparţinind Centralei buie sfl 11 se acorde o mal
dernă, dar se datorează şi de­ vitezelor de avans.ire. La E. M. loace fixe Insuficientă preocupare s-a sindic.itelor la întărirea ordinii - tru măsuri pentru încadra­ cărbunelui Petroşani şl Cen­ mare pondere în activitatea
fecţiunilor în organizarea pro­ Munce! se acţionează în direcţia Tn anul acesta probleme deo­ manifestat şi în sectorul legu­ şl disciplinei în muncă, vom î- rea fiecărei unităţi în con­ tralei minereurilor neferoa­ cadrelor de conducere din
ducţiei, slabei utilizări a capa­ extinderii mecanizării şi perfec­ sebite se ridică în industria lo­ micol Cu toate că s-au stabi­ nîţia o amplă acţiune de masă sumuri de energie raţionate se Deva. unde pierderile de toate unităţile, fie ele furni­
cităţilor productive, a forţei de ţionării metodelor de exploata­ cală. unde trebuie să sporim lit numeroase planuri de mă­ care să conducă Ia creşterea in mod strict, pentru ex­ energie au depăşit procentul zoare sau consumatoare de
muncă şi a timpului de lucru. re, astfel ca tendinţa de scă­ producţia de cărămidă, să lăr­ suri in vederea sporirii supra­ indicelui de utilizare a timpu­ ploatarea raţională a capaci­ admisibil de 5 la sută. O in­ energie electrică, prin aceas­
Creşterea prevederilor de dere a concentraţiei de metal gim nomenclatorul materialelor feţelor şi producţiei de legume lui de lucru cu cel puţin 0,5 la tăţilor şi reţelelor de distri­ suficientă atenţie faţă do ta putîndu-se pune în valoa­
plan cu 700 000 de tone de căr­ să fie contracarată prin supli­ de construcţie şi să valorificăm pentru «isigurarea din resurse sută faţă de realizările anului buire şi pentru a avea de­ gospodărirea energiei se ma­ re noi rezerve de creştere a
bune în 1970 impune cu nece­ mentarea cu cel puţin 30 000 de în mod corespunzător resursele proprii a unei, bune părţi din trecut. plină siguranţă în sistemul nifestă şi la Combinatul al- eficienţei economice.
sitate lichidarea acestor anoma­ tone a producţiei dc minereu. locale. îndeplinirea acestor o­ energetic. Oricît de neplăcut derurgic Hunedoara nnde Investirea de către statul
lii. S-au creat In acest scop con­ Inginerul leronim Rus.m, di­ biective impune insă un spri­ ar fi pentru unele unităţi consumul specific este în nostru a unor mari fonduri
diţii mai bune prin îmbunătă­ rector general al Întreprinderii jin mai substanţial din partea Izvorîtc din preocupările fundamentale ale oamenilor industriale, trebuie să spu­ creştere Toate acestea au pentru dezvoltarea ramurii
ţirea dotării cu combine, trans­ electrocentrale Deva. a spus : forurilor centrale pentru apro­ muncii, ale organelor şi organizaţiilor rlc partid din ju­ nem eâ nu In toate compar­ contribuit la înregistrarea energiei electrice va trebui
portoare. locomotive, elemente Ultimul an a) cincinalului este vizionarea cu materialele şi u- delui nostru pentru reali?,irea exemplară a sarcinilor e- timentele productive s-au unor pierderi de energie e­ sâ aibă în continuare o ma­
metalice de susţinere. Acţiunea pentru noî un an de vîrf. A­ tilnjele tehnologice necesare, cnnomîec Irasab; dc pariid. rcilcciînd înaltul simţ «îl făcut simţite aceste mâsurî lectrică la nivel de Judeţ de terializare cit» mal Judicioa­
de dotare tehnică se va ampli­ vem toate condiţiile să reali­ pentru acoperirea cu repartiţii răspunderii şi datoriei cc c.irnclerî/eiiză organiz.iţin co­ Există multe unităţi unde î l — 12 la sută. să. Asigurarea exploatării
fica In acest an. Menţionez, de zăm un volum dc investiţii de a întregii producţii planificate. muniştii judeţeană, dezbaterile din cadrul plenarei repre- oierderile de energie elec­ De o mare importanţă raţionale a agregatelor ?î in­
asemenea, că toate exploatările peste 730 milioane Iei Din a­ Tovarăşul Ghcorghe Fchcr, ?.intă n valnrnuv.i contribuţie colectiv,5 la cântarea căilor trică sînt mari. dovadă si pc oentru viitor în lmbunâtâ stalaţiilor fn deplină sigu­
noastre au asigurată linia de cesta vom realiza 23 l«i sută în secretar al Comitetului munici­ şi modalităţilor dc înfăptuire cu inallă eficienţă n pre­ nalizărilr' lunare suferite în • irr>a consumului de energic ranţă. va avea drept rezul­
front la nivelul planului şl s-au primul trimestru, i.ir in urmă­ pal de partid Petroşani, a spus: vederilor planului şi ang.ijamenlclor ce revin in acest ul­ decursul unui ,in Rste o si­ electrică este rezolvarea pro­ tat economisirea unor im­
completat efectivele de munci­ toarele două trimestre nc-mn Comitetul municipal de partid a tuaţie nccorcspunzâtonre eâ blemelor legate de alimenta­ portante cantităţi dc ener-
tori. propus să executăm, In fiecare, tras învăţămintele necesare din tim «in al actualului cincinal economici hunedorene. reia va trebui să i sc pună rea de la staţiile furnizoare ce electrică.