Page 71 - Drumul_socialismului_1970_01

DRUMUL SOCIALISMULUI - SlMBATA 24 IANUARIE 1970 La PAG. S

24 IANUARIE 1859,

P A G IN A LU M IN O A S Ă
Asa a fost

ÎN ISTORIA PATRIEI
cercetată sesizarea

NOASTRE
dumneavoastră

drepturile şl Interesele patriei, sa muncitoare să se afirme cu
re ...voi fl credincios constituţiei, cea mai înaintată a societăţii, Faptele au confirmat că velor meşteşugăreşti ne co­
tot mai multă tărie drept forţa
voi priveghea la respectarea le­
gilor pentru toţi... neavînd în singura purtătoare consecventă dumneavoastră, locatarii blo­ munică câ în conformitate cu
faţa ochilor mei decît binele şi a idealurilor de progres, de e­ cului B.I., din str. Cerbului noile reglementări în vigoa­
O dalii cu deşirăm;!/ca relaţi­ fericirea naţiei române". liberare naţională şi socială a nr. 7 Hunedoara, aţi stat de re, mobila se repară în ter­
ilor de producţie feudale ţi a- In zbuciumatele zile de 22. 23 poporului nostru. la data mutării — 13 ianuarie menul de garanţie, în raza
poriţia germenilor capitalismu­ şi 24 ianuarie, cînd la Bucu­ Ca o stavilă serioasă in ca­ ac. — fără lumină electrică. municipiului Petroşani, de că­
lui, cînd. alături de comunita­ reşti au avut loc dezbaterile A ­ lea progresului economic al ţâ­ Tovarăşul ing. Pascu Ladislau, tre întreprinderea dc indus­
tea rle teritoriu, de limbă şi dunării Elective, cînd boierii ce rii erau după unire relaţiile de directorul I.GC.L, ne-a spus trie locală, prin unităţile sa­
de Factură psihică, apare şi reprezentau reacţiunen conser­ producţie feudale din agricultu­ că vinovaţi se. fac electricie­ le de timplârie. Ca atare tre­
comunitatea de viaţă eco­ vatoare au încercat să zădărni­ ră; de aceea problema agrară nii secţiei de reţele Hunedoa­ buie să vă adresaţi întreprin­
nomiei. unirea se impune cu cească înfăptuirea unirii, zeci strâbâtea ca un fir roşu istoria ra a I R.IC. Deva. So vede că derii sus-amintito.
o necesitate izvorîtâ din însăşi de mii de cetăţeni au ţinut îm­ Principatelor în aceşti ani con­ aceştia au scăpat dc sub con­ Dumneavoastră, tovarăşe
dezvoltarea societăţii şi ca o presurată zile şi nopţi Aduna­ stituind — după un consul trolul întreprinderii şi nu-$i Gavrilă Prundaru din Câlan,
condiţie fără de care progresul rea Deputaţilor de pe Dealul străin — „fondul tuturor preo­ fac datoria cu conştiinciozita­ str. Florilor, bloc 13, ap. 3,
multilateral al poporului român Mitropoliei, avlnd. prin com­ cupărilor" sau cum arăta M. te şi răspundere. Din cauza aţi semnat actele câ mobllâ
nu putea exista. Aspiraţiile po­ bativitatea lor, un rol hotărî- Kogâlniceanu, ..Însăşi soarta na­ unor rezistenţe care lipseau cumpărată este în perfectă
porului nostru spre acest ideal tor în obţinerea victoriei. ţiei noastre". In soluţionarea a- aţi fost obligaţi să staţi pc în­ stare, fără ca să o vedeţi. La
şi-au găsit o vie expresie !n tim­ cestel probleme o contribuţie tuneric mai multe zile. Spe­ desambalarea mobilei acasă aţi
pul revoluţiei de la 1848. Ast­ După îndelungate ş! aprige răm că tn prezent s-a făcut constatat o serie de defecţi­
fel. în „Dorinţele partidei na­ dispute, Prezidiul Adunării pro­ de scamă au avut-o personali­ „lumină" si în blocul dumnea­ uni. H.C.M. 753/1965 şi in­
ţionale rlin Moldova", unirea clamă că s-a ales domn al Ţâ­ tăţile înaintate ale timpului, în voastră strucţiunile 000 A/1965 art. 10
era proclamată drept „Cheia rii Româneşti cu unanimitate frunte cu domnitorul Alexandru O nouă unitate comercio lâ: este vorba de cofetăria şi cafe-barul deschise astăzi la
de voturi prinţul Moldovei, a- Ioan Cuza. Aslfel, prin aplica­ Orăştie, aporţinînd cooperativei de consum. Fotoreporterul nostru, Virgîl Onoiu, a surprins pe In legătură cu scrisoarea prevăd eâ In asemenea cazuri,
de boltă fără de care s-ar pră­
(licâ Alexandru Ioan Cuza. O rea reformei agrare din 1864, pelicula o secvenţa din interlo rul modernului cafe-bar. dv., tovarăşe Tudor Oancea pentru nerespectarea prevede­
buşi întreg edificiul naţional".
dată cu anunţarea votului, Ale­ cei aproape o jumătate de mi­ VIZITAT! unităţile de cofe tărie şi cafe-bar deschise recent în oraşul Orâştie, unde se asl- din LupenI, bloc 3, ap. 2fl, U­ rilor legale, posesorul bunului
Idealul unirii a fost cultivat xandru Ioan Cuza a fost procla­ lion de ţărani au primit peste gură o deservire ireproşabilă, intr-o ambianţă plăcută. niunea judeţeană a cooperaţi- respectiv pierde dreptul de
cu perseverenţă prin ziare şi mat oficial domn al Principate­ 1 706 000 ha de pâmînt şi se garanţie. UniuneA judeţeană a
reviste, oare erau intitulate lor Unite. La aflarea acestei ponte aprecia că deşi nu a dus cooperativelor meşteşugăreşti,
semnificativ „Magazin istoric veşli. entuziasmul mulţimii a la desfiinţarea marilor latifun­ care a cercetat această sesi­
pentru Dacia", „Dacia literară" fost fără margini. Publicaţiile dii. această reformă a dnt o zare, ne comunică câ totuşi
sau prin articolele apărute în vremii relatau că „Poporul cu puternică lovitură modulul de Lucrări pentru conducerea cooperativei „Pres­
unele publicaţii ca „Pruncul muzica... cu faclele aprinse producţie feudal, creînd condi­ tarea" din Hunedoara a dis­
român", „Poporul suveran" şi s-au purtat pe toate uliţele... ţii tot mai favorabile dezvoltă­ CINEMA pus şi s-n făcut constatarea
altele, la care colaborau spiri­ juclnd Hora Unirii pe In toate rii economiei româneşti. înfrumuseţarea comunei defectelor reclamate, unnînd
tele luminate ale vremii. Inflâ- râspîntiile". ca ele să fie remediate. Vă
câraţii patrioţi N\ Bâlcescu, V. Celelalte reforme referitoare In comuna noastră s-au e­ şi să reparăm podul pesta sfătuim ca în viitor să nu mai
Alecsandri. M. Kogâlniceanu, Unirea Principatelor a pro­ la organizarea justiţiei, organi­ DEVA: Jocul care ucide (Clnoma- xecutat In anul trecut, prin valea din faţa consiliului cumpăraţi bunuri fără a le
A. T. Laurian şi alţii. Expresia dus o vie impresie în rîndul zarea armatei, fiscale etc. au tog>oful „P o t» io ")i R oiboi (i pa* munca voluntar-patrioticâ a popular. De asemenea, so vedea.
cea mai concludentă a dorinţei românilor din Transilvania, ca­ Impulsionat dezvoltarea Româ­ co - sena a IV-a („A ria *) î SIME- sătenilor, numeroase lucrări vor pîctrui 3 km de drum
RlA ; Cela trei nopţi ale unei iu*
de unire a constituit-o impre­ re se aflau încâ sub dominaţie niei moderne, au determinat un b> ri („M u re ş u l"); H U N E D O A R A / de interes edilttar-gospodâ- la Ardeu şi se vor executa
sionanta adunare de pe CImpia străină. Nenumărate au fost lo­ Important avînt în viaţa cul- Asia soaro mă d iilr e i („C o n ­ resc şi de înfrumuseţare. lucrări dc reparaţii şi între­
tural-artisticâ a ţârii. Inmânun-
calităţile de dincolo de Carpaţ!
Libertăţii din Blaj, cînd din în care entuziasmul faţă de u- cherea la un loc a valorilor structorul*) ; Dragoste la Las Vo­ Printre acestea amintesc ; ţinere pe 3 km de drum în VREMEA
piepturile celor peste 40 000 de spirituale din Moldova şi Mun­ ga» („F lo c o ra "); B ătălie pentru 17.00 Emisiune in lim bo germ ană; terminarea şcolii şi a sălii Râtul Vâlişoara.
(„S lderurgls*
kom a — seriile l-ll
16.00 Poutâ |
participanţi a răsunat cu o re­ nlrea Moldovei şi a Ţârii Româ­ tenia. la care se adaugă şl cele tu l* ); C A LA N : Vă place Brahm j? 16,05 „C h e ia oraşului" - em isiu­ căminului cultural din satul Tot tn acest an vom începe
neşti, aşa după cum aprecia Al.
marcabilă vigoare strigătul : Paplu Harían „era poate mal din Transilvania, a dus In apa­ („11 Iu n ie *); TELIUC: Bccket - se­ ne concurs pentru tlnorot. Techereu, a magazinului să­ strţngerea de fonduri pentru PENTRU 24 ORE
..V.rem să ne unim cu ţara !“ . riile M l („M in e ru l* ); PETROŞANI/ Participă «chipele ropreien- tesc din Ardcu, construcţia construirea în anii viitori a
mare decît în Principate". riţia unor valoroase lucrări ce Corabia nebunilor - seriile )-ll („7 Vremea va II In general ume­
După cum se ştie. împrejură­ purtau Ideile nobile (le drepta­ N o ie m b rie "); Fcldm areşalo („R e ­ tolive ale o roje lo r Timişoa­ a 5 km de drum în satul unui local de şcoală în satul dă. cu cerul moi m ult n oroi. Tem­
rile istorice au determinat ca înfăptuirea statului naţional te socială, unitate şi indepen­ p u b lic a *); LUPENI; Comisarul X ra şl Ploieşti ; Mada. precum şi repararea Poieniţa şi a unui cămin porar va ningă tla b . Vîntul va
u rlln tla b din nord. Tem poraturlle
unirea celor trei ţări să nu se român a cunoscut un puternlo denţă naţională. Sl banda „3 ciln l v e n i* („M u n ­ 19.00 Telejurnalul do seară ; a 14 km de drum in satele cultural In satul Poiana. A- minim e vor li cuprinse Intre m inut
ecou pe plan Internaţional stlr-
O m ul,
poată înfăptui concomitent, în- Rezultatul celor mai sus-a- citoresc0) i („C u ltu ra l*) ; o rgoliul, 19.20 La lo lo g ra l. Film de desene Poieniţa, Oprişeşti. Vâlişoa- vcm convingerea eâ cetăţe­ 8 şl m inut 3 grade, la t m oiim ole
10-
vendetto
scriindu-sc ca primă etapă a a­ nlnd simpatia şi aprobarea opi­ mintite a constituit adevărată NEA; Străin in casă („M in e ru l* ); onim aie ; ra şi Poiana, construirea u­ nii comunei noastre vor par­ între minus 3 şi 1 grad. D im inea­
niei publice progresiste de pre­
cestui proces unirea Moldovei tutindeni. Subliniind spiritul de premisă lin lupta poporului pen­ Jonlo, Jenleika >1 Kotiuşa („7 N o­ 19.30 Reflector ; nor podeţe. plantarea dc ticipa eu acelaşi entuziasm ţa, ceaţă locală.
şi a Ţârii Româneşti. iem brie") ; PAROŞENI : Un nabob 19,45 La U nire - Scriitori clasici pomi şi amenajarea do spa­ şi In acest an la executarea PENTRU URMĂTOARELE
dâruire al patrioţilor români în tru ciştigarea independenţei în m aghiar („E n erg ia *) ; VULCAN : li contom poronl d e ip ro U n i­ 2 ZILE
Cu toate că revendicările u- lupta lor pentru unire, cunos­ 1877 şl a netezit drumul făuririi Sherlock Holmes („M uncitoresc*) î ţii verzi. Faţă de prevede­ lucrărilor prevăzute in pla­
Vreme umedă cu cerul schim bă­
nirîi au reţinut atenţia puteri­ cutul om politic maghiar Kos­ statului naţional român, obiec­ U RICAN I: Să trăim pinâ luni („7 te ; rile din planul consiliului nul consiliului popular. tor. Temporar va ninge slob. V ini
N o ie m b rie *); ORAŞTIE : M ina eu
lor europene Sncepînd cu mij­ suth nota r ... un astfel de spi­ tiv major al întregului popor, b /ilia n to („P o lria ") ; Un d elict o- 19.55 Toleencîclopedle ; popular comunal — 3f>f) 000 ilo b la potriviI din vo lt şl nord-
locul secolului trecut, care au rit este necesar ca un popor să care s-a înfăptuit la 1 Decem­ proopo porfoct („F la că ra ") ; OEOA* 20.55 O oră cu Alfred Hilchcock. lei — valoarea lucrărilor e ­ GHEORGHE MIHUJ vest. Tem peraluro - uşor va ria b i­
susţinut sau au fost împotriva întemeieze patria sa sau a-o re­ brie 1918. prin unirea Transil­ GIU-BAI r Iconostas ; H A Ţ E G : „31 februario" ; xecutate prin muncă patrio­ secretarul Consiliului popular lă. D im ineaţa, ceaţă locolă.
acestei idei. în funcţie de Inte­ constituie dacă a pierdut-o". In vaniei cu România, cînd după SHerlock Holmes şl Rio Brava - 21,40 De toate pentru to ţi... tele­ tică se ridică h\ 379 000 lei. comunal Balşa
resele lor. factorul hotâritor al al său „Journal des Dóbats", proclamarea solemnă şi unani­ seriile l-H („P o p u la r") ; BRAD : spectatorii ; Pentru acest an am
unirii l-a constituit lupta fer­ Saint Maro Girardln consemna : mă a celor peste 100 000 de oa­ N oile aventuri ale râ ib u n ă to rilo r 22.30 Telojurnolul de nooplo. Tole- prevăzut să reparăm
mă şi tenace a maselor. Miile „Trebuie să recunoaştem că a- meni de pe Cîmpul Iui Horia a („S teaua roşie*) ; IHA : Singură­ Sport : Şcoala din satul Ma­
de ţărani şi locuitori al oraşe­ ceastâ dublă alegere constituie acestui act, publicaţiile vremii tate In doi („lu m ln o * ). 22.55 M e lo d iile a m in tirii... Ionel da. să împrejmuîm şcoala
lor, care şi-au exprimat dorin­ un pas înainte către unirea arătau ; „Unirea mult dorită, Fernic. din Stăuini. să construim un
ţa de unire cu ocazia nenumă­ completă a Principatelor Unite. unirea în cuget şi simţiri, ne-a pod din beton în satul Voia
ratelor Întruniri şi manifesta­ Este mal ales un protest răsu­ fost răsplata suferinţelor noas­ îl
ţii. nu dejucat încercările de nător împotriva dezunirii; este tre. Ea va fi eternă ca şi nea­
falsificare a alegerilor pentru o dovadă solemnă a perseve­ RADIO
cunoscutele divanuri ad-hoc, a- renţei românilor în dorinţa lor mul românesc". — ^ a rogia a uto rulu i; 22,00 Telejurnalul
de noapte; 22,20 Teleglob - Argen­
sigurindu-Ie acestora o compo­ naţională". In 1800 Marx arăta Dar, prin Interesele lor în­ PROGRAMUL I: <5,05-9,30 M u iica |l tin a ; 22,4a M uticoram a TV - revij-
ziţie unionistă. Datorită aoestui că alegerea lui Cuza In Moldo­ guste. burghezia şl moşlerimca a c tu a lită ţi, 9.30 M Ionici, 10.05 Sim­ SAPTAMINA to a c tu a lită ţilo r de m utică u jo o râ
fo n iile londonere de Hoydn; 10,30 Din
fapt s-a creat posibilitatea ca au folosit unirea în scopul con­ ţă rile socioiisiel 11,05 Unirea in mu­ ţ/JI) ; 23,(0 închiderea em lnunn.
în Moţiunea Adunării ad-hoc « va şl în Ţara Românească a jic a rom ăneasco; 11,45 Slotul m edicu­ Iii
Moldovei unirea să fie imperios pecetluit unirea „naţiunii româ­ solidării dominaţiei lor pe plan lu i; 12.00 Recital dc operă; 12,15 Miercuri
reclamată ca „dorinţa cea mal ne” . economio şl politic, intensifi­ M utică u jo o râ ; 12.30 M elodii popu- 18.00 Deschiderea em isiunii. E i-
13,10
Radiojurnal :
13,00
Iote ;
maro. cea mal generală, acea Unirea Principatelor române ci nd exploatarea celor ce mun­ Avanprem ieră cotidiană ; 13.2) Terra '70. E m isiune-concuu pentru
hrănită din toate generaţiile M utică u jo a ră ; 13,30 Radioclub LÂ p io n ieri ji (colori. Racheloplan cu
a rip a D eila (II); 16,30 Nunta la ro­
trecute, acea care este sufletul a avut ample şl profunde con­ cesc. Iar prin înfeudarea unei tu ristic; 13 45 Piese folclorice; 14.10 mani — episodul ol lll-le a ; 19,Ou Te­
C in/ecele U n irii; 14.40 Radio p u b lici­
generaţiei actuale. acea care secinţe de ordin politic, econo­ părţi a bogăţiilor ţârii străină­ tate; 15 00 De la 3 Io 7; 19,00 Go- leju rna lu l de scară; 19,20 A ctu a lita ­
împlinită va face fericirea ge­ mic şl social, dor în primul tăţii au dus România într-o sta­ îeta rodia; 19.30 Sâptâmîna unul me­ TELEVIZIUNE tea în econom ie; 19,30 Tensiune în A N G A J E A Z A:
Buccgi. Reportoj despic munca echi­
lom an; 20.05 Tob'elo de seoro; 20.10
neraţiilor viitoare“ . rînd însemnătatea deosebită a re de dependenţă faţă dc marile - 365 de cintece; 20,20 A rg h e tio n a ; pelor de salvare in m unţi, recent
In împrejurările oînd Confe­ Istoricului act din 24 Ianuarie puteri imperialiste. 20.25 Zece m elodii proferate; 2100 In în fiin ţa te ; 19,55 M utică uşoară pe
teme fo lclo rice; 20,15 Teleclnemote-
rinţa puterilor europene, ce a 1859 rezidă In faptul că a pus Adevăratul stegar al intere­ jurul g lo b u lu i; 21,20 Cintâ Jton Pâu- ca „E lektra “ ; 22,<0 Telejurnalul de
nescu; 21,30 Moment poetic; 21.35 So­
avut loc la Paris în vara anu­ listul ten/ — M in a ; 22,00 R odlojurnnl; Duminică rvoop/o; 22,20 Solenul litero r ol te- Conducători auto pentru autobuze (transport călă­
lui in:>8, nu a ţinut seama de bazele statului naţional român selor poporului, mobilizatorul 22.20 S port; 22,30 Dans pentru toata 6,15 C o n iu lla ţil pentru elevi. Fi- le vitiu n il. Succese ele anului litera r
dorinţa de unire a românilor, modern, centralizat, cu un gu­ şi organizatorul clasei munci­ vîrstele; 23.00 Eipres m e lo d ii; 0.03­ lie d da»? a Ia -o ; o,(.5 M atineu du­ 1969; 21,00 închiderea em isiunii. tori), care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :
menţinînd mai departe admi­ vern unlo şl o adunare legisla­ toare, al ţărănimii, al maselor 4,00 Estrada nocturnă, m inical pentru copii şi tineretul
şcolar; 10,(5 O ra io tu lu i; 11,ÎS Con­
nistraţi;/ polilico-administrativâ PROGRAMUL M : 6.00 Program mu- cert um fonic: — In program - Sim­ Joi
tivă unică, cu o singură admi­ largi ale celor ce muncesc, fără xlcol de d im in e a ţă : 7,00 R odiojurnal;
separată a celor două ţâri. în 7,10 Progrom m uiîcol de dim ineaţă fonia e Vl-e de Prokoficv; 12,00 De 17,36 Emisiune In lim bo m aghia­ — să fie posesori ai permisului de categoria C sau
itro jo p a trie i;
Avontură In
ianuarie 18“>9. datorită voinţei nistraţie şl o singură armată. deosebire de naţionalitate, în (continuore) ; 8,00 Din m utico popoa­ limbo m a ghiară; 12,35 Em iiiuna in ră; <6,05 Film serial. conspirativă ;
13,35
Inchidarca
m unţi
(IXJ,
Adresă
maselor largi, patriotismului în­ Pe târîm economio a avut loo lupta împotriva exploatării, re lo r: 8,10 Tot in o ln ie : 8.25 M ari In- em isiunii do d im in e a ţă ; 16,30 film 16,35 M ult e dulca şi frumoosă... ; D cu o vechime de 5 ani fără întrerupere în meserie ;
te rp re ţl; 9 10 Din repertoriul Corului
flăcărat şi înaltului simţ poli­ o creştere a forţelor şl relaţi­ pentru îmbunătăţirea condiţiilor R o d io te le v itiu n li; 9 35 C vor/elul nr. 3 ie r io l; „R iu l in /u n e e o r (e p iio d u l 19,00 Telejurnalul de seară; 19,20
II) ; 17.15 R eolito/eo ilu stra tă ; 19,00
opus 33 In Si bemol major pentru Hochai pe g he a ţă ; R epriio a IIl-a dm
tic al relor mai înaintaţi fii aî ilor de producţie, o lârgire de viaţă, pentru apărarea inde­ coarde da Constantin Dumi/reccu ; Tclcjurnolul de »cară; 19,20 Oatchet. fin a la com peliţiei „C up a o ra lu lu i — să nu aibă notări în permisul de conducere pen­
R epriio o II-o a in tiln iril in te rn a ţio ­
20,00 Reflector;
20,15
Bucureşti";
poporului, unirea a fost înfăp­ simţitoare a pieţei interne şl o pendenţei şi suveranităţii na­ 10.05 Antena tin e re tu lu i; 10 30 Con­ nale „S te n u o ” — „P o lo n ia " - V ar­ Prim plan M eteorologul N icoloo To­
cert do estradă: 11,00 Ciniece >i jo ­
tuită prin alegerea ca domn al deosebită creştere a schimburi­ ţionale a fost Partidul Comunist curi popul Oro; 11,30 M utică uşoară ; şovia in cadrul „C upei cupelor" ; p or; 20,45 Stagiune lirică TV. O p e ­ tru abateri de conducere sub influenţa alcoolului.
20,00 „M u io liru l
(film
necunoscut"
12.03 Avanprem ieră co tidia n ă; 12.15 rn „V isu l unei nopţi do va ră"; 22,00
Moldovei şi apoi al Ţârii Româ­ lor economice. Resursele natu­ Român. Sub conducerea sn s-a Concert do p rim , 13.00 Solişti da mu­ de a venturi); 21,05 Concertul spe­ Telejurnalul de noopte; 22,1S Actua­
ra nţe lo r; 21,00 Telojurnolul de noap­
neşti a lui Alexandru Ioan Cuza. rale ale ţării au început să fie asigurat eliberarea patriei de tică pop u loră : 13.30 Frogmenir» dm te. Tclesport: Cupa M ondială - lită ţi litera re ; 22,30 Avanprem ieră; Asigurăm condiţii de muncă în regie normată cu cîş-
23,00
22,45 V a rie tă ţi pe p e licu lă ;
opera „T o r s' te sla '“ , de lo m in g ;
Fotbal 1970 (II); 23,30 închiderea e-
Recunoscător sprijinului pe tot mal mult valorificate din sub jugul fascist, răsturnarea 14.03 Pagini munco io do mare popu- m iiiu n ii. închiderea em isiunii. tiguri intre 2 000-2 500 lei lunar, la 270 de ore efectiv
lo ritn te ; 14,30 Piese corole; 14,45 Se-
care masele 11 dăduseră alege­ punct de vedere Industrial, dez- claselor exploatatoare şl s-a lecţlunl din aporeta „T co lru l p lu ti­ V in eri
rii sale ca domn al Moldovei, voltîndu-se în acelaşi timp trecut la înfăptuirea unor tor" de Karn; 15,00 V iaţo m utlcolă « L u n i lucrate.
C ap lto lel : 15,35 D rog mi-e ciniecul 17.00 C onsultaţii pentru elevi, Mo-
16.00 Deschiderea om isiunii. Con­
Alexandru Ioan Cuza, în jurâ- transporturile şl căile ferate. transformări revoluţionare încu­ Sl ja cu l; 16.00 R odiojurnal; 16.20 Sul­ su ltaţii tehnico; 18,20 C onfruntări: tem atică (<l. a V III-o). Problema. So­
luţie algebrică sau a ritm etică ; 17,30
mîntul depus cu prilejul inves­ Cea mal însemnată consecinţă nunate de victoria construirii ta pontru d o rin e i, vioară sl pion «I lic e e n ii; 16,50 Un interpret îndră­ C onsultaţii pentru elevi. F iiică (d .
pleso „U n froncot Io New-Vork” do
tirii cu prerogativele domniei a creşterii potenţialului indus­ orînduirîi socialiste din patria Darius M llh o ud ; 17.05 Antena tlnero- g it: Ion B o g ia ; 19,00 Telejurnalul a X ll-a) ; 16,00 lum ea copiilor. Copl-
de seară; 19,20 A ctualitatea în eco­
tu lu l; 17.20 M e lo d ii populare; 17.35 lâ rio m orilor m uxlcieni. U cenlcio Iul
arăta „...voi păzi cu sfinţenie trial al ţârii a fost dezvoltarea noastră, singura cale ce duce M utică uşoară; '6,00 V o n etătl muri- nom iei 19,30 Din lirico u n ive ria lă ; Bach; 18,30 Aetuolltetea în econo­
proletariatului care, treptat, a la realizarea adevăratelor idea­ cole: 16.30 Odă lim b ii rom âne; 19,00 19,45 leto p ise ţ. Tudor din Viodi- m ie; 16,50 M inia tu ri coregrafice sus­
V onetătl m u ilco le ; 19.30 B ibliotecă do m iri; 20,05 Reflector; 20,15 Film or- ţin ute do Ansamblul fo lclo ric „ D o i­
ajuns Ia un nivel de organizare luri de libertate socială şi na­ poerie românească; 19,50 N oapte bu­ tiitle „R io Bravo" (H I); 21,05 Stea­ na" ol m unicipiului Bucureşti; 19,00
nă. copil : 20 00 Concert simfonic 5 ua fără numo — em iiiune-coneurs
Telejurnalul de te a râ ; 19,20 Reflec­
tot mol ridicat, permîţind ca pe ţională pentru care au luptat 21.05 Scriitori Io m icrofon; 21 18 Con- da m utică u jo o râ ; 22,00 Agenda po­ to r; 19,30 M al aveţi o intrebore T CENTRALA INDUSTRIALA
22,10 In te rm ctio m u iica l ;
litic ă ;
măsura scurgerii deceniilor cla- inalntAşii noştri. ce»t sim fonic: 22.00 M urică do dans; 22,20 Telejurnalul de noapte; 22.35 Emiirune c u ltu ra l-şliin ţific â ; 20,40
roma
22.40
M utica
Romanţe;
23.05
Film artistic - Un om te rib il; 22,05
Spectacol neoscâ o ri; 24.00-1,00 M uncă de lu o lila te te a tra lă ; 23,00 închiderea Telejurnalul de noapte; 22,20 Co- DE PREFABRICATE DIN BETON
Scona - Em liiuno de critică şi oc-
comeră de Rohmanlnov. Preludii pen­
dron; 23,00 închiderea em isiunii.
em isiunii.
tru pian jl Trio op
9 in Ro minor,
S îm bătă
Seară folclorică 18.00 Deschiderea em isiuni). Iu- 17,00 Desehldareo em isiunii. Emi­
M a rţi
artistic L O T O meo copiilor. N ărd ră vă nlile lui Pă­ nă seara, fele I Bună seoro b ă ie ţii;
siune In lim ba germ onă; 18,05 Bu­
cală (I); 16,30 Arta de a alege.
19,00 Telojurnolul de scară;
19,20
In faţa unui public nu­ rca artistică de amatori, Anchetă economică. C ontractări <0' Orchestra sim fonică. Film de dese­ ÎNTREPRINDEREA DE
m erţ-industric ; 19,00 Telejurnalul de
meros, Ia căminul cultural despre diverse genuri alo la tro g o ’ oo din 23 ionuorle seoro; 19,20 la volan — am lilune ne onlm ote; 19,30 Reflector; 19,45
pentru conducătorii o uto ; 19,30 Ce
Tcle-enciclopodia; 20,40 Mlcroavon-
ia Dobra din satul Bacca s-a desfă­ folclorului — balade, stri­ c.e., au fo it e ilra se u>mâloorelo siune de cultură ştiin ţifică . ..A do­ prem iero; O blondă periculoasă ; PREFABRICATE DIN BETON
ş1im ji co nu ştim despre om f Emi­
20,45 O oră cu Alfred
şurat o seară folclorică în
numere :
populare
gături, obiceiuri
Hitchcoek.
Extr
I : ÎS, 81, 23, 7«, 46, 3,
cadrul căreia tovarăşii Vic­
tor Mureşan şi Aurelian Sîr- din judeţul Hunedoara. 73. 10, 41, 58. 82. 28. lescentul, un necunoscut f* ; 20,00 21.34 Tele-clne-reeital nr. 2 (lnlervi-
A urmat filmul docuraen-
siune); 22,35 Telejurnalul de noop­
Rafleetnr; 20.10 Anunţuri - p u b lici­
Fond do prem ii ; 656 860 lei. te. Telesport; 23.10 Program de ro­
bu au vorbit despre mişca- tar „Izvoare44. ta te ; 20,15 Seară de te a tru : ,,G lo ­
E itr. a ll-o : 37. 81. 60. 64. ria ", de Nleuşor C onilontlneseu In manţe ; 23,30 închiderea em isiunii. H U N E D O A R A -D E V A
Duminică a avut loc la Fond de prem ii ; 332 136 lei.
căminul cultural din comu­
na Dobra un frumos pro­ Produce şi livrează
gram artistic, organizat în
cadrul ştafetei „Căutătorii dorea prima carte trebuia staţiei, mereu plină de oa­ de staţia Slntuhalm anunţă pe bază de comandă fermă :
de comori". Cu această o­ D-ale casei s-o ia şi pe a doua, altfel.... meni, cu acceleraţia călcată că „nu coboară“. Şi autobu­ „ELEMENTE DE PREFABRICATE DIN BETON"
cazie formaţiile artistice de „De ce aşa ' . am intrebat-u la maximum. Dacă cineva zul n-a oprit. Dar tn staţie din care se pot construi :
amatori din localităţile Do­ Uniî salariaţi de la CS. pe Maria Ghişan, responsa­ coboară la Teliuc, opresc au rămas oameni care ar fi 0 GARAJE
bra şi Mi hă ieşti, au prezen­ Hunedoara confundă averea bila unităţii. După ce s-a ori înainte, ori după staţie. vrut să urce. Pentru Deva.
tat piesele „Cei trei hoţi" obştească cu bunurile pro­ mirat de îndrăzneala noastră De, ambiţia lor de a nu-şi Noi întrebăm : ce se preves­ • ŞOPROANE
şi „Logodnă furtunoasă". prietate personală. Sustrag şl ne-a avertizat că se gră­ face datoria. Dar ştim cu to­ teşte ? Va urca... simţul de ® REMIZE
Soliştii instrumentişti a­ fără nici o jenă diferite ma­ beşte, ne-a spus : ţii că o ambiţie rău înţelea­ răspundere al personalului ® MAGAZII
matori au interpretat cin-- teriale, pe care le folosesc — Am făcut pachete cu să cum vine aşa se duce. Da­ de bord al autobuzelor, în 9 GARDURI etc.
tece de pe meleagurile co­ tn gospodăria personală. cărţi care să fie intr-adevăr că are cine frina la timp... viitor ? Din partea noastră
munei. Au mai fost pre­ cadouri. Ce e rău in asta ? „cale liberă !“. Comenzile pot fi făcute atit de unităţile econo­
Astfel, Gheorghe Udrescu şl
zentate pe scenă şi momen­ losif Cuţitar de la aglome- — Poate unii oameni do­ ga“. Dar, au încheiat dinşii Nu coborîm, mice cît şi de persoane particulare.
te din obiceiurile vechi de ratorul nr. 1 şi respectiv o* reaţi să cumpere numai pri­ „unii au mai sărit calul. $tiţi INFORMAŢII AMÄNUNJITE SE POT PRIMI LA TE­
iarnă ale locuitorilor. ţelăria electrică, au fost ma carte, cea de 12,50 lei. cum Is oamenii!“. dar urcăm La număratul LEFON 13646 DEVA.
De menţionat este faptul prinţi cu 50 kg cărbuni şl De ce să mai dea 10,50 pen­ Mai doriţi alte comenta­
că l.i acest program artis­ 30 kg cocs petrol, Iar Vasilo tru... dorinţa altora T rii ? 14 ianuarie. Autogara Hu­ oilor
tic şi-au dat concursul un Zaharie şi Anton Scheffer — „Mindrie şi prejudeca­ nedoara, ora 20,30, autobuzul La o confruntare a scrip-
număr dc 40 tineri şi vîrst- de la aglomeratorul 1 şi me­ tă“ s-a vindut şi la „fără 31-HD-1228 are „cale libe­ tefor cu realitatea s-a con­
nîci din raza comunei Do­ canică I cu 20 kg sodă şi pachet“. De ce n-au cemt-o Cum vine aşa ră" spre Deva. Se înfiripă statat că la C .A P Burjuc
bra. .S-au evidenţiat in mod cltrva mături. aşa cei care au reclamat ? dialoguri, se discută tot felul lipsesc din efectiv 9 ovine.
deosebit cadrele didactice Sustrăgătorii de bunuri din — Dar dumneavoastră la se duce de subiecte, mai ales după Au dispărut fără urmă mo­
de la şcolile generale din ciţi aţi recomandat-o aşa, tragerea asta norocoasă la tivează, probabil, ciobanul
Dobra. Roşeani şi Mihăîcşli, avutul obştesc au fost prinşi. liberă, la „fără pachet“ ? — Un du-te-vino continuu de sorţi a fothalului. Din clnd Nicolae Cocoş. Dar cu cel-i
care pe lingă faptul că au Acum aşteaptă răsplata ce Îndrăznim să vă întrebăm. oameni se desfăşoară Intre in cînd tronează vocea ta­ 15/ kg de briază nepredată
pregătit programele prezen- li se cuvine. O vor primi fie­ Mergînd pe firul „pachet- Hunedoara şi Teliucu In­ xatoarei; „Biletul dumnea­ cooperativei conform con­
Inic. au şi interpretat o care după „m erit1. cadou“, am ajuns la Cen­ ferior. Un... continuu care voastră“, „pină unde“, „co­ tractului cum rămtne ?
parte din rolurile principa­ trul de librării din Deva. mai şchioapătă, totuşi. Din boară", „nu coboară“ etc Ne Revizia de fond efectuată
le. Doriţi un cadou? Aici, tovarăşii Vladimir Pop, cauză de autobuze, şoferi. interesează ultim ul: „nu la cooperativa respectivă a
Strădania depusă de so­ directorul C.L.D.C. şi Ale­ taxatoare. In ce priveşte au­ coboară“. De ce ? înainte de dat soluţia; pentru paguba
liştii şi artiştii amatori a lÂbrăria nr. 14 din Hune­ xandru Ormindcan, şef de tobuzele — ele ar menţine fiecare stofic, taxatoarea a­ adusă avuţiei obşteşti cio­
fost râsplr'litâ rlin plin eu doara a făcut pachete cu serviciu, ne-au informat că intactă continuitatea, dar nunţă dacă caboară cineva banul tn cauză este obligat
aplauze, rle rătre roi peste cărţi — cadouri. In cîteva „nu s-a dat linia vînzării n-are cine le pune piciorul sau nu. Desigur, nu poate a­ să plătească unităţii suma
‘"•O sportnlnri.
s-a nimerit volumul ,,Min- condiţionate a cărţilor, sau pe frînă Şoferii nu vor s-n nunţa şi dacă urcă sau nu de 5 300 Ici. Cam scump, dar
drie şi prejudecată“, in va­ a se impune omului ce să facă atunci cînd vin de la cineva. face.
7 !0 “ r:' V ’.;: iTF'.MU loare dr 12,50 Ici.. Alături o cumpere; ci a se propune Ghclar şi ajung la stafia din lată însă că taxatoarea a- G. IGNAT
/¡■rc'to n! c^,nir"'t,./i cu turol
altă carte, de 10,50 lei. Cine cumpărătorilor, nu a-i obli­ Teliuc. Trec prin dreptul mint.itului autobuz înainte N. TIRCOB
ol comunei Dobra