Page 72 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 72
PAO I 11 i I'm B*mpa r DRUMUl SOCIALISMULUI - SfMBMA 2fl IANUARIE 1970
Mesajul preşedintelui Nixon cu
PRAGA 23 - Coresponden
tul Agerpres, E lonescu, trans privire la Starea Uniunii
mite : Vineri s-au încheiat la • Trupele americane
Proga lucrările conferinţei şti
inţifice internaţionale cu tema WASHINGTON 23 (Ager este nu dacă noi ne vom dez spus el, guvernul federal a folosesc bombe
„Noţiunea leninistă a rolului pres). — Preşedintele S.U.A,. volta. ei cum vom folosi a- cheltuit 37 miliarde dolari
conducător ol partidului — Richard Nixon. a prezentat ccastâ dezvoltare". „Intr-o pe mai mult decit a încasat sub date cu laser
principiu fundomcnto! ol con Congresului mesajul eu pri rioadă de zece ani, noi am formă dc jmpozUc In acelaşi
strucţiei socialiste", organi vire la Starea Uniunii. Spre fost martorii celei mai mari deceniu, poporul american a
zată cu prilejul centenarului deosebire de alţi ani, actua creşteri a crimelor, celei mai achitat nota de plată pentru
naşterii lui V I. Lenin. La lu lul mesaj a fost consacrat în mari creşteri în inflaţie şi ai acest deficit prin majorarea Revista „Aviation week and
crări au participat cercetă deosebi problemelor interne, celei mai mari tulburări so preţurilor, care a ridicat cos Space technology" a dezvăluit
tori ştiinţifici şi activişti poli domeniu in rare. după cum a ciale în America in ultimii tul vieţii pentru o familie că trupele americane aflate
tici cehi şi slovaci, precum şi spus Nixon, „cunoştinţe noi şi 1 Of) dc ani"... „Nu mai putem medie de patru persoane cu în Vietnamul de sud folosesc
delegaţii ale şcolilor supe- o experienţă dură pledează în amina îndeplinirea unei re 200 dolari lunar. Milioane de bombe ghidate cu laser în a-
rioore de partid din Bulgaria, mod convingător pentru nece forme totale a sistemului. americani sint siliţi astăzi să tacurilc împotriva forţelor pa
R D Germană, Mongolia, Po sitatea reformării programe Cind un sistem prejudiciază se îndatoreze. triotice sud-v\etnameze.
lonia. Republica Socialistă lor şi instituţiilor noastre". munca, strică case şi răpeşte După cc a vorbit despre ne Dezvăluirile revistei confir
Romon'o. Ungaria şi U.R S S. Refcrindu-se pc scurt la po beneficiarilor demnitatea, nu cesitatea luptei împotriva mi
Delegaţia română a fost litica externă a S.U.A., pre există altă alternativă decit zeriei. foametei, sărăciei şi mă acuzaţiile formulate împo
condusă de doctor docent şedintele a afirmat că Statele să înlături acest sistem. A so bolilor, preşedintele S.U.A. a triva Pentagonului, potrivit
Aron Petric, prorector ol A- Unite „vor râmine fidele an sit vremea să fixăm şi să re spus ; Dacă există un dome cărora războiul din Vietnam
codemiei de ştiinţe social-DO- gajamentelor pe care şi lc-nu formăm toate instituţiile noas niu in care cuvintul „război" a oferit trupelor americane
litice „Ştefan Gheorghiu". Co asumat, dar işi vor reduce tre guvernamentale la nivel este adecvat, atunci acesta
municările prezentate in ca implicarea şi prezenţa in alte federal, de stat şi local. A- este lupta împotriva crimei. prilejul experimentării unor
drul conferinţei de către mem ţâri*', subliniind în această eeasta înseamnă drepturi ega Trebuie să declarăm război şi noi tipuri de arme de distru
brii delegaţiei romane au losl ordine de idei că fiecare stat le de vot, şanse egale de a fi să cîştigâm războiul împotri Femei dintr-un detaşament al Forţelor de Eliberare Naţională într-un punct al frontului gere şi perfecţionare a arme
primite cu deosebit interes trebuie să-şi asume responsa angajat, pentru asigurarea va elementelor criminale care în partea centrală a Vietnamu lui de sud. lor existente.
de cei prezenţi. bilitatea pentru propria sa a- drepturilor lor umane, nece ameninţă într-o măsură din
pârnrr. In legătură cu războ sitatea reformei in programe ce in ce mai mare oraşele, că
iul din Vietnam. R. Nixon a le noastre pentru sănătate, în- minele şi vieţile noastre.
CAIRO 23 - Coresponden afirmat că perspectivele pă vâţâmînt, construcţie de lo Avem un exemplu tragic al
tul Agerpres, C. Oprică. trans cii sint mult mai mari in pre cuinţe şi transporturi, ca şi in acestei probleme în capitala Tripoli. Prin aceasta a fost
alte domenii critice care afec
ţârii, pentru a cărei securitate
mile : Ambosoda Republicii zent decit cu \in an în urmă tează direct viaţa poporului Congresul şi puterea executi Asemănări izbitoa C U R I E R încheiată a doua fază a re
5ocia)iste România în R.A.U. şi a adăugat că Statele Unite american". vă au răspunderea principa tragerii trupelor americane
o organizat în colaborare cu doresc încetarea conflictului După rc a menţionat că, in lă Mă îndoiesc că există din Libia. Guvernul S.U.A.
Centrul cultural francez de la în cadrul a ceea ce el a nu două sâptâmini, va prezenta mulţi membri ai acestui Con re între suprafaţa a acceptat să evacueze ba
Cairo o seară culturalo con mit „o pace justă". El a afir Congresului mesajul său eu gres care locuiesc la o dis za aeriană Wheelus pînâ
sacrată oriei şi folclorului mat in acest sens că se înre privire, la buget, Nixon a sub tanţă mai mare decit cllcva Pămîntului şi a la sfîrşitul lunii iunie, in
românesc Cu această ocazie gistrează „progrese in direcţia liniat că vede în restricţiile blocuri de aici. şi care ar în virtutea unui acord încheiat
au fost vizionate filme docu acestui obiectiv", deşi. după bugetare cheia combaterii in drăzni să-şi lase automobilele planetei Marte Editura „Iskusstvo" din Moscova pregăteşte edi la sfîrşitul anului trecut cu
cum se ştie, actuala poziţie a
mentare care prezintă mo flaţiei „ Atît timp cil nu vom în garajul Capitoliului şi să tarea unei lucrări în 40 de volume, intitulată „Cul guvernul Libiei.
numente istorice din Româ S.U.A. în problema vietname opri creşterea preţurilor, a plece singuri pc jos acasă, in tura ţârilor, popoarelor şi veacurilor".
nia, Imagini din staţiunile de ză şi ultimele sale acţiuni nu spus cl rostul vieţii va de această scară SAN FRANCISCO 23 (A- Primul volum, care urmează să fie scos de sub
pe litoralul Mării Negre şi constituie argumente în spri veni insuportabil pentru mili Tn continuare el a arătat gerpres). — Suprafaţa pla tipar in 1972, este consacrat culturii Japoniei medie Ministrul sănătăţii, Robcrt
jinul unei astfel de aprecieri.
peisaje de pe Valea Some Preşedintele S.U.A, s-a re oane de americani A sosit „Cartierele centrale, violente netei Marte prezintă ase vale. iar autorul textelor este cunoscutul orientalist Houlin. a anunţat că între
şului, In sala centrului cul ferit apoi la preocuparea gu timpul dc a nu mai investi şi decăzute ale marilor noas mănări izbitoare eu cea a sovietic Nikolai Knnrad In acelaşi an. vor fi termi 6 şi 12 aprilie va începe in
tural francez o fost organiza vernului american de a pre bani buni în programe proas tre complexe metropolitane Pămîntului şi a Lunii, a nate volumele euprinzînd istoria culturii antichităţii, Franţa campania împotriva
tă, de asemenea, o expoziţie găti terenul pentru reglemen te" El s-a pronunţat în fa constituie zona cea mai evi declarat dr Ronald Wells, culturii vechii Indii şi Mongoliei. cancerului, care a devenit în
de produse romaneşti de arti tarea paşnică a diferendelor voarca „bătăliei pentru opri dentă a nereuşitei in viaţa a- de la laboratorul de cerce Franţa mai ucigător decit
zanat. rea creşterii costului vieţii", tări spaţiale al Universitâ bolile dc inimă. Potrivit ul
dintre S.U.A şi Uniunea So mericanâ". timelor date oficiale, in 19G0
vietică. dintre S.U.A. şi RP, subliniind că un buget echi Nixon a propus apoi un ţii Bcrkelcy (California). în Franţa au murit de can
Chineză Preşedintele S.U.A, librat „necesită hotârîri du program dc combatere a po Mase mari (Ic terenuri ca Senatorul socialist Salva in mod oficial aderării Ma cer 110 000 persoane, cifră
GENEVA 23 Coresponden s-a referit de asemenea, la re". In decada anilor ’60 a luării re au o altitudine mai ma dor Allcndc a fost desemnat rii Britanii la Piaţa comu de zece ori mai ridicată de-
tul Agerpres, H. Liman, trans stadiul relaţiilor eu aliaţii eu re decit cea a zonelor în candidat unic al partidelor nă. dar cercurile economice cît numărul victimelor acci
cu
mite : Luînd cuvintul în co ropeni şi ţările din America conjurătoare seamănă te dc stînga din Chile pentru de la Ottawa manifestă re dentelor de automobil. Cam
blocurile continentale
drul reuniunii reprezentanţi Latină şi Asia. restre. dar sint mărginite alegerile prezidenţiale ce ticenţă şi ar dori să cunoas pania va fi dusă de cercetă
lor guvernamentali pentru poli In continuarea mesajului Sîngeroasa represiune din irak de bazine oceanice „uscate", vor avea loc în luna septem că în ce măsură interesele tori şi medici specialişti, sub
tico de standardizare, orga său, preşedintele S.U.A. a a Diferenţele de altitudine brie 1970 Comitetul coordo lor comerciale ar putea fi auspiciile Lîgiî naţionale îm
nizată de Comisia O.N.U. cordat o atenţie deosebită dintre zonele cele mai joa nator al slingii a procedat la afectate în cazul lărgirii potriva cancerului, urmârin-
pentru Europa, delegatul problemelor critice, generate continuă se şi cele mai înalte depă această numire in urma re Pieţei comune. du-se depistarea precoce a
roman, C. Tuzu s-o ocupat de de ceea ce el a denumit „so şesc 12 000 de metri. Două tragerilor succesive a patru ♦ 0 « acestei maladii In vederea
necesitatea de o se elimina cietatea marilor speranţe“ şi Bakr. după care postul de ra dintre „continentele" mar- personalităţi de stingă, care tratării sale în stare inci
obstacolele economice. od- pe care. însă, guvernul s-a BAGDAD 23 (Agerpres) — dio Bagdad anunţă că un nou ţicnc au dimensiunile Aus figurau pe lista candidaţilor Ministrul de externe a) pientă. Deşi există azi In
Masiva şi sîngeroasa repre
minîstrotîve şi de politică co dovedit intr-o măsură tot mai siune earc are loc in Irak. grup de persoane au fost exe traliei. iar una dintre posibili pentru acest scrutin. Republicii Populare Congo Franţa 80 de centre de can
mercială in colea schimburi mare a nu fi în stare să le (Brarzaviile), Auxcnce Ikon- cer, ele nu reuşesc să exa
după cc miercuri dimineaţa cutate". ..mări" poate fi comparată
lor dintre ţările europene. El satisfacă poslul de radio Bagdad a a- cu Marca Meditcranâ. Dar ga, a declarat că (ara sa mineze întreaga populaţie
a însîstot, de asemenea, o- Reamintind că. în următo nunţ.-it eşuarea unei tentative Dintre cele -10 dc persoane peisajul „planetei roşii", a- Examenele medicale la ca este gata să studieze proble Pentru reducerea acestui
supro necesităţii întăririi re de lovitură dc stat, frapează condamnate şi executate pînâ eoperit de mii dc cratere şi re au fost supuşi cosmonau ma normalizării relaţiilor cu flagel, guvernul francez a
laţiilor economice cu ţările rii 10 ani. producţia naţiona în prezent. 32 sînt militari, lipsit dc apă. este tot atît ţii sovietici participanţi la Republica Democratică Con cheltuit in 1969 sume impor
din oile regiuni ale lumii. lă va creşte, preşedintele a prin bruscheţea şi caracterul care. potrivit agenţiei citate, experimentul comun „So- go (Kinshasa). El a menţio tante. Creditele acordate
său necruţător, relatează co condamnau modul în care c- de dezolant ca şi cel al
subliniat : „Problema critică iuz-6", „Soiuz-7" şi „Soîuz-8" nat. totodată, că guvernul de pentru echipament, destina
respondentul agenţiei France rau abordate de oficialităţile Lunii. din 11 — 18 octombrie 1969 la Brazznvillc salută lintâ-
IVcsse intr-un comentariu nu au evidenţiat nici un fel rirea statului Congo (Kins te luptei împotriva acestei
consacrat evoluţiei situaţiei ţârii o serie dc probleme de dc perturbaţii in sănătatea hasa) de a restabili legătu maladii, au fost reduse însă
irakiene. ordin intern şi extern. membrilor echipajelor, rela rile telegrafice şi telefonice cu 31 la sută în 1970 Com
parativ. Anglia
cheltuieşte
„'10 de capete au căzut pînâ
Cum au fost prinşi în prezent, şi in momentul de tează ziarul „Mcdîţinskaia dintre cele două ţâri al dc 3 ori mai mult derîl
Gazeta". In prezent, cei şap
Ministrul dc
externe
faţă nu a apărut nici un ele te cosmonauţi se simt bine Republicii Populare Congo Franţa, iar S.U.A.. de 8 ori
ment <are să indice că Tri U Than! despre intensificarea Cercetările efectuate în (Brazznvillc). a apreciat deo mai mult pe cap de locuitor
conducătorii complotului bunalul special, creat pentru timpul zborului au demon sebit dc favorabil misiunea ♦ O *
pedepsirea vinovaţilor, ar in
tenţiona să închidă lista celor strat eâ doza totală de ra de mediere pe rare şi-a a- Trei gangsteri au furat
sum.it o preşedintele Repu
diaţii din acea perioadă a
executaţi. ciocnirilor armate fost cu mult sub nivelul ce blicii Africa Centrală Jcan joi suma de 100 000 dolari
de la Bagdad încetare şi din sala procesu lei calculate şi de sute de Pedel Bokassa. în vederea (lintr-un birou al Uniunii dc
Lucrările sale continuă fără
credit, situat în clădirea Mi
lui pînâ la locul execuţiei în OrienfuE, Apropiat ori mai mică decit limita ad reglementării relaţiilor din nisterului Comerţului S.U.A.,
misibilă.
tre cele dnuâ state congoleze.
BEIRUT 23 (Agerpres). — med Hassan el Rakr. care distanţa nu e prea mare : ver la o foarte mică distanţă dc
Ziarul libanez „La? Jour", Ie urează „bun sosit”. în dictele. fără drept de apel, NEW YORK 23 (Agerpres). armate in Orientul Apropiat ♦ 0 # Casa Albă
rilat de agenţiile de presă, timp cc soldaţi înarmaţi ii sint ((infirmate imediat de că Secretarul general al O.N.U.. „primejduieşte perspectivele Numărul şomerilor brita Suma mare de bani furală
dă publicităţii o scrie de înconjoară tăcuţi, conducin- ite şeful stalului irakian, ge U Thanl a declarat că recen unei restabiliri grabnice a pă nici este in creştere. Potri Statele Unite au predat este explicată prin faptul că
detalii privitoare la modul du-i apoi direct in încăpe neratul Ahmed Hassan al ta intensificare a ciocnirilor cii in această regiune“ . In vit unor date oficiale, nu joi Libiei centrul dc teleco joi era zi de plată pentru
în care au fost prinşi con rea unde Tribunalul special, tr-un mesaj citit de purtătorul mărul persoanelor fără lu municaţii deţinut la baza funcţionarii tuturor agenţii
ducătorii complotului rerent proaspăt creat pentru jude de cuvint al O N U.. U Thant cru a atins rifra dc 628 591, aeriană Whcelus. dc lingă lor federale din Washington
dejucat la Bagdad. „Veniţi carea vinovaţilor. aştepta a subliniat că „noile eveni ceea cc reprezintă 2,7 la su
repede, sinteţi aşteptaţi Ve să şi inaugureze lucrările . mente din această zonă con tă din totalul foiţei dc mun
niţi să asistaţi în persoană In eeca ce priveşte cauze stituie un motiv in plus pen că. Este ccl mai marc nu
la siîrşilul lui Ahmcd Has le care ar fi dus la tenta tru ea cei patru membri per măr de şomeri înregistrat în Reprezentanţii permanenţi ta O N U . ai Iordaniei
san al Balcr" (şeful statului tiva eşuată dc lovitură de manenţi ai Consiliului (le această tară in ultimii 2 ani. şi Israelului au adresat scrisori preşedintelui Con
irakian — nr,), li s-ar fi stat ziarul libanez opinează Securitate să-şi intensifice e « 0 © siliului dc Securitate în legătură cu ciocnirile cc au
spus autorilor tentativei de că evoluţia situaţiei spre a forturile în vederea ajungerii avut loc la 10 şi 20 ianuarie ac intre trupele celor
lovitură de stat oare s-au şi rest punct culminant ar fi la un acord privind directi Premierul britanic Marold două ţâri
grăbit să ajungă la palatul fost precipitată dc convorbi vele ce trebuie transmise re Wilson va sosi duminică la Reprezentantul Iordaniei.' Muhammad El Farr.i
prezidenţial unde au fost în- rile angajate în ultimul timp prezentantului special al se Ottawa, in cadrul unei vizi arată în scrisoarea sa eâ forţele armate israeîiene au
timpinnţî de Vrei ofiţeri aşa- intre oficialităţile tării şi re cretarului general al O N U. în te oficiale de două zile. la întreprins un atac asupra teritoriului ţârii sale. Lup
zişi „complici". Au fost con prezentanţi ai minorităţii Orientul Apropiat, ambasado invitaţia primului ministru tele angajare, precizează El Farra. au durat şase
duşi apoi intr-un minuscul kurde Semnarea unui acord rul Gunnar Jariing". canadian. Pierre Elliott Tru ore. La rîndul său, reprezentantul Bradului. Yosef
salon, un fel de anticameră intre cele două părţi, prin Pe de altă parte, purtăto deau. Tn cursul întrevederi Tekoah, declară că trupele israeîiene au atacat re
a marii săli de recepţie, un care urma să sr recunoască rul de cuvint al O N U. a de lor dintre Wilson şi Trudeau giunea iordaniană Safi „din considerente dc secu
de li s-a spus să aştepte re- in special personalitatea na clarat că rapoartele primite vor fi abordate, după cum ritate“ . ch urmare a celor 23 de atacuri declanşate
daelarea comunicatului care ţiunii kurde părea iminen de U Thant din partea obser transmite agenţia AP. pro In ultima lună din această zonă de forţele armate
să anunţe, prin intermediul tă, ceea ce afirmă „Le .Jour" vatorilor O.N.U. în Biafra bleme privind securitatea iordanicne.
postului de radio, răsturna ar fi stîrnît nemulţumirea „sint mult mai optimiste“ dc- europeană, relaţiile Est-Vest,
rea regimului Deodată insă. militarilor care visau să li cît unele relatări ale presei dezarmarea, atitudinea Ca
în salonaş intră surizâtor în chideze prin forţă mişcarea privind foametea şi haosul e nadei faţă de N A TO., pre
suşi preşedintele ţârii. Ah- secesionistă. xistente în acest teritoriu. El cum şi probleme de interes
ELVEŢIA. Pentru a se uşura deplasarea persoanelor din sta a precizat că secretarul gene comun, inclusiv eventuala
ţia de plecare a telecabinelor de la Spielboden pînâ la gara ral al O.N.U. a primit un ra
inferioară a telefericului de la Egginer, la Saas Fee s-a inau port preliminar din partea lui intrare a Marii Britanii in
cum
Piaţa comună După
N1GER1A Cosiierinţa gurat un „taxi de zăpadă". Acest vehicul montat pe şenile glez din Insula St. Vincent. menţionează agenţia AP, gu
Rupert John, un cetăţean en
poate transporta un număr de 20 de turişti pe pantele înzâpe-
2'te ale regiunii. In loto : Noul vehicul. care a vizitat in ultimele zile vernul canadian nu s-a opus
de presă a- generalului diferite zone ale Biafrei.
Gowon niului *70, pentru ţările A- Chile, Ralph Dunuan Dupăi
O dată cu începutul dece
părerea lui, „nu ar ţi de mi
mericii Latine a /ost inaugurat
şi cel de-al doilea „deceniu D TATUE u ram rare dacă in viitorul apia
LAGOS 23 (Agerpres). — afirmaţiile unora dintre co al dezvoltării", extins dc alt piat această politică va dner
In capitala Nigeriei a avut respondenţi privind incidente fel la toate statele lumii a la apariţia unui număr «|
loc joi o conferinţă dc prrgâ le dintre trupele federale şi flate în curs de dezvoltare. mai mare de guverne antide
mocratice“
a şefului guvernului federal, membrii tribului Ibo, Gowon Mulţi economişti din aceas
generalul Yokubu Gowon. la a arătat eâ este imposibil ea tă zonă a lumii consideră că Care este tabloul ce-l pre Statele Unite a atins, Între doua categorii. Aceste cifre bil, cu multă grijă. Sublini in această lumină, car,
rare au luat parte aproxima în timp de război să fie evi de rezultatele ce vor fi ob zintă majoritatea statelor anii 19G0-19(77 suma de 7,8 sint mai mult decit conclu ind că in peste 40 de ţări in sint perspectivele de viitor '
tiv 200 dc ziarişti străini. Con tate astfel dc întimplâri. sub ţinute in următorii zece ani continentului latino-ameri- miliarde dolari. In aceeaşi dente pentru a demonstra re curs de dezvoltare venitul Totul indică faptul că daci
ferinţa dc presă a trebuit să liniind că soldaţii federali ea depinde, in mare măsură, ean în momentul păşirii lor perioadă. în ţările, continen gresul ţărilor „celei, de-a tre mediu pe locuitor se ridică nu se vor produce transfor
f i e “ iniţial aminatâ pentru a rc s-au făcut vinovaţi dc ne- succesul sau eşecul dificilu într-un nou deceniu ? Deca tului au fost investiţi un mi ia lumi", Este de aceea, pe la I2n dolari pe an faţă de mări profunde — cum sr
da celor 70 dc ziarişti care rcspcclarea ordinelor privi lui efort de a se ieşi din zo lajul dintre vecinul boqat din liard dolari sub formă de deplin de înţeles, fenomenul peste 3 000 dolari in S.U.A., încearcă, dar numai in úne
au vizitat fosta provincie se toare la tratamentul popu na subdezvoltării. Aceasta nord şi sărăcia popoarelor capitaluri particulare nord- creşterii sentimentelor anii- actualul director al Răncii te sectoare economice, în Pe
cesionistă posibilitatea să par laţiei civile au fost aspru pe cu atît mai mult eu cit bi de la sud de Rio Grande se americane, iar profiturile americane' în majoritatea ţă Mondiale, Roberţ McNamara, ru şi Bolivia — se va accen
ticipe la intîlnirc cu genera depsiţi. lanţul deceniului ce a luat ailinceşte intr-un ritm acce nete obţinute de S.U.A. din rilor din această regiune trăgea un semnal dc alarmă. tua starea de asfixie econo
lul Gowon. înainte dc a re Refcrindu-se la problemele sfirşit nu indică pentru o sc lerat. Micile grupuri privile- regiune s-au ridicat la 6,6 La 31 octombrie, anul tre „Această situaţie — a spus mică a unora dintre ţării•
veni în capitala nigenanâ. ei reconstrucţiei economice, el a rie dc ţări latino-americane qiatc, care deţin controlul miliarde dolari cut, Washingtonul a anunţat el — are mai mult decit o de ta sud de Rio Grande Ma
au fost însă reţinuţi de auto declarat că autorităţile depun măcar depăşirea unui „praq puterii şi al bogăţiilor, au Culori la fel de sumbre pot „o nouă politică“ faţă de A- semnificaţie pur economică. teriile prime şi produsei•
rităţile de la Port Harcourt eforturi pentru refacerea dru minimal" al proqramelor de demonstrat incapacitatea lor Exploziile sociale — conti agro-alimentare ale statelor
timp de trei zile. deoarece ,.a- murilor şi a podurilor distru dezvoltare economică. - Ţări de a apăra interesele naţio nua McNamara — sint mult Americii Latine intim pin, T
vioanelc închiriate special de se în timpul operaţiunilor mi le care continuă să se zbată nale, opttnd pentru deschi mai primejdioase decit ex Şi vor trebui să facă faţă iu
aceştia erau absolut necesare litare. In ec priveşte opera într-o stare de subdezvolta derea şi mai largă a porţi C O M E N T A R I U ploziile vulcanice naturale“, continuare unor dificultăţi
operaţiunilor de ajutorare a- ţiunile dc ajutorare a popu re au făcut paşi foarte miei lor tn faţa jienetraţiei capi lată deci cărui scop ar urma tot mai mari pe pieţele, con
îe populaţiei sinistrate". laţiei Ibo. Gowon a precizat pe calea progresului econo talului străin Dar cel mai să-i servească întărirea „for trolate de marile puteri, in
Această decizie a fost însă că guvernul pe care îl condu mic sau chiar au dat înapoi, răsunător eşec al deceniului fi intilnite şi in ceea ce pri ţelor de ordine“ de pe conti dustriale capitaliste. Preţuri
pusă de observatori pe scama ce a hotârît alocarea supli criza politică, economică şi trecut a fost înregistrat de veşte situaţia agriculturii ţă meriea Latină. S-a renunţat nentul latino-ameriean. Cit le la majoritatea lor suferă
nemulţumirii autorităţilor ni- mentară a unei sume dc 10 socială a continentului lati- planul S.U.A. de ajutor pen rilor respective. In perioada la „Alianţa pentru progres“ . priveşte „in te g ra re a fn ac un proces continuu de ero
geriene faţă de conţinutul milioane de lire nigenenc. cu no-american s-a accentuat tru ţările latino-americane, Au fost revizuite numeroa tualele condiţii, ea nu ar pu ziunc.
materialelor transmise de zia re va fi predată imediat Co cu citei'a mici excepţii, în cunoscut sub denumirea de anilor 19G0-WG8, se arată in se alte proiecte. Dc acum tea să servească decit lărgi Pentru aceste ţări. „primul
tr-un raport al Organizaţiei
rişti din provincia estică. misiei (le reorganizare. A- fmntea cărora se află Cuba ..Alianţa pentru progres“ înainte, lăsa să se înţeleagă rii pieţelor pentru monopo deceniu al dezvoltării.“ s-c
Conferinţa de presă a ge ecastă sumă se adaugă celor — primul stat socialist din Menit. la originile sale, să Naţiunilor Unite pentru ali preşedintele S.U.A., latino- lurile nord-americane earc încheiat eu puţine satisfac;1
neralului Gowon s-a desfăşu aproape 6 milioane dc lire a- America Latină Pentru une promoveze dezvoltarea eco mentaţie şi agricultură amerieanii vor trebui să se exploatează principalele bo şi multe dezamăgiri. i n ron.
rat într-un climat de tensiu loeaic anterior în acelaşi scop. le state, dependenţa econo nomică a ţărilor AmericU fF .A O ), exporturile de pro bazeze mai mult pe propriile găţii ale acestor state, iar diţiile menţinerii actualelor
ne, şeful guvernului federal Tn încheiere, şeful guvernu mică şi politică faţă de Sta Laţine. acest plan. care a duse aqro-alimentare. ale lă lor forţe Este adevărat. Sta controlul natalităţii — spun relaţii inechitabile dintre ţă
apelînd la „corectitudinea pro lui federal a dat asigurări că lele Unite a devenit şi mai fost înmormîntat de altfel iilor dezvoltate au ereseu: tele Unite vor continua să sociologii — nu urmăreşte
■fesionalâ" a ziariştilor şi ce- armata este hotârîlâ să pre accentuată. în timp ee alte rhiar de autorii, lui, nu a fă cu 5G la suta. în timp ce cota acorde „ajutor“. Dar ele vor altceva decit o „stabilizare a rile capitaliste dezvoltate ş\
care a revenit ţărilor In curs
rîndu-le, înainte de orice, să dea puterea politică unui gu cut altceva decit să accen urmări trei obiectii>e princi mizeriei". cele în curs de dezvoltare
înfăţişeze adevărul El a ară vern civil, eît mai eurînd po citeva ţări luptă din răspu tueze şi mai mult decalaiul de dezvoltare a fost de nu pale pe continentul latino-a- „Noua politică" a Washino- nici rezultatele rrlui de-ar
tat că este foarte greu ea sibil „Am promis eâ ne vom teri să-şi afirme identitatea economic dintre S U A. şi sta mai 13 la sută. In aceeaşi mcrican : întărirea „forţelor tonului faţă de America La „doilea deceniu al dezvoltă
agrară
perioadă, nroducţia
toate problemele ridicate de reîntoarce în cazărmi, şi ne naţională. O Iu piu ee se gă- tele continentului. Potrivii ne locuitor a crescut in (ă- de ordine“, realizarea aşa- tină n fost caracterizată
încheierea războiului rivil să vom reîntoarce. Dar, mai în- seşle abia la începuturile, ei datelor Ministerului Comer rile dezvoltate eu 12,7 la su zisei „integrări continentale“ drept „deziluzionantă, alar rii“ nu pol fi aşteptate ev
fie rezolvate dinlr-o dală. a- tîi. va trebui să rezolvăm u- ţului S.U.A., deficitul Ameri- >■» controlul natalităţii. prea mult optimism.
nunţînd că guvernul său a nolc probleme Imediat ce şi nu poate fi considerată, tă, dar s-a redus la 0,9 la Fiecare din aceste obiecti mantă şi periculoasă“ de fos
luat toate măsurile pentru a vom fi mulţumiţi de evoluţia în nici un car, încheiată. cii Latine in comerţul cu sută in statele celei de-a ve a fost analizat, in preala tul ambasador al S.U.A. tn \. RETEGAN
reduce la minimum suferinţe situaţiei, vom renunţa la pu
le populaţiei. In Ocgăturâ cu tere“ , a spus el.
T IP A R U L : Întreprinderea poligrafică Deva 44 nas