Page 73 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII proletari p in to ate ţ ă r ile, u n iţ i-v a ! Redacţia

Nr, 4683 şi administraţia

ziarului
Duminică

DEVA, S tr. Dr. Petru Groia, nr. 3.S
25 Ianuarie
telefoane: redactor şef - 11588 ; re­
dactor şef adjunct, secretar de redacţie
şt administraţia ■* 12138 ; secţiile cul­
1970 turó-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; lecţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585.

PLANUL $1 AUGAJAMENTELE - ÎNDEPLINITE EXEMPLAR ! TELEX

Tehnica modernă — Jlli REUNIUNEA RECTORILOR

u n i v e r s i t ă ţ i l o r
Secţia de prelucrare a
EUROPENE
aliatul nostru princi­ maselor plastice a Fabri­ In 1970 — decretat de Adu­
cii chimice Orăşlie. Ima­
ginea care v-o prezentând
ţiei Naţiunilor Unite ca An
de aici - o modernă )i narea Generală a Organiza­
internaţional al educaţiei — |
puternică maşină de in­
pal în intensificarea cepere de operatorul loan amploare : Reuniunea recto- j
Universitatea din Bucureşti a i
jecţie, deservită cu pri­
iniţiat o acţiune dc
mare 1
Maer - sintetizează
o­
racteristicile acestui ca­ rilor universităţilor europene. |
Organizată în vederea dez- /
biectiv industrial, recent voltăriî programului dc cola- i
producţiei de oţel pus in luncţiune : tehni­ borarc europeană în dome- j
că şi tehnologie moder­
niul învăţămîntului superior, j
nă, personal de calificare
superioară, condiţii pen­ reuniunea, care sc va desfă- j
tru o înaltă pioductivita- şura In luna aprilie, va con- ;
te şi eficienţă economică stitui o nouă etapă dc dez- \
Fabricarea otelului prin utilizarea oxigenului ca in­ voltarc a dialogului şi cola- j
tensificator al procesului de elaborare — metodă con­ o producţiei. Fapt con­ borărîi întcruniversitarc. i
sacrată în arsenalul tehnicii moderne mondiale — <1 cretizat în acest an pun Ca punct de plecare al dez- |
devenit de mult o practică a otelarilor hunedoreni. obţinerea unei producţii baterilor privind colaborarea j
de mase plastice cu 12
care au preluat-o creator, au perfecţionat-o prin con­ Intre universităţile europene, I
tribuţii'originale şi au transformat-o într-o pîrghie de milioane lei moi mare fa­ instituţia bucureşteană a ta- j
bază, deosebit de eficace, in ridicarea producţiei de ţă de anul trecut. tocmit, în consultare cu I
ofel la nivelul sarcinilor trasate de partid. Foto : V. ONOIU UNESCO, un program de lu- \
Trei momente în evoluţia producţiei la otelâria cru care fără îndoială va fi j
Martin nr. 2 dc la Hunedoara — cea mai mare unita­ W îmbogăţit în cadrul lucrări- î
te producătoare de ofel a ţârii — sint deosebit dc lor. dc către participanţi. \
semnificative in acest sens. In 1965 am realizat 1,32
milioane tone, in acest ultim an al cincinalului produ­ „CEL MAI BUN AGENT \
cem 2,46 milioane tone, iar in 1975 vom atinge o pro­ DE CIRCULAŢIE" I
ducţie de 2,9 milioane tone de otel. .Saltul este spec­ Perfecţionarea organizării, normării
taculos. El a fost obţinut şi se va obţine şi în viitor nu R ealizări de p restigiu în A început desfăşurarea î
pe calea sporirii capacităţilor, ci totalmente prin mij­ concursului „Cel mai bun a- j
loace intensive, pe seama folosirii oxigenului. si retribuirii muncii să devină rea- gent dc circulaţie", organi- :
Debutul în folosirea oxigenului ca vitulizator al 2____ _ _ __________________ ___________________________________________ zat de Inspectoratul general ;
producţiei a avut loc la începutul acestui cincinal. al miliţiei. Concursul are lor i
Putem spune că am acumulat suficientă experienţă, munca vo lun ta r-p a trio tic ® In două faze (jude(c;ină si j
republicană) şi sc va termi- ;
nc-am creat o valoroasă tradiţie şi. ceea ce este deo­ iitate în toate unităţile agricole! na în luna iunie. El are ca !
sebit de important, la noi s-au format şi afirmat spe­ scop îmbunătăţirea dirijării 1
cialişti de prestigiu, capabili să soluţioneze cu com­ traficului dc către agenţii He :.
petentă problemele complexe ale asimilării, genera­ circulaţie, precum şi însuşi- !
lizării şi perfecţionării tehnologiei. a tin e re tu lu i rea celor mai noi şi eficiente j
Etapele străbătute de colectivul nostru — fiecare metode dc activitate în acest i
concretizată intr-o anumită tehnologie — au mers de ţ domeniu. j
la inferior la superior, de la simplu la complex, de la Noile norme de muncă pentru
rezultate modeste la sporuri considerabile de produc­ Una din formar importan­ tradiţionale. Ele se referă la partid, tineretul din judeţul | AUTOVEHICULE !
ţie şi productivitate. Este suficient să amintesc fie şi te de manifestare a sentimen­ colectarea metalelor vechi, la nostru a participat la redarea j ROMANEŞTI LA EXPORT |
numai strădaniile impuse de modificările constructive tului de dragoste pentru pa­ refacerea patrimoniului fores­ în circuitul agricol, prin ame­
ale cuptoarelor, stabilirea procedeelor dc insuflarc, trie. o activitate menită a tier. plantarea arbuştilor or­ najări pentru irigaţii, a unei ■ Printre recentele livrări în j
suprafeţe dc 100 hectare. Re­
soluţionarea durabilităţii lăncii şi perfecţionarea in­ contribui la educarea prin namentali şi pomilor fructiferi, zultatele bune obţinute în a- C.A.P.— pirghie esenţială de i Cehoslovacia, Iugoslavia şi }
stalaţiilor, specializarea oamenilor, toate în condiţiile muncă a tinerilor, la cultiva­ la redarea în circuitul agricol, i Pakistan, ale întreprinderii }
unor sarcini de producţie in creştere. S a im­ rea conştiinţei socialiste a a- prin amenajări pentru iriga­ ceastâ direcţie de către ute- ! dc comerţ exterior „Auto- j
pus organizarea unui compartiment specializat in în­ ccstora este munca voluntar- ţii. a însemnate suprafeţe, iar ciştîi de la Liceul nr. 1 şi | tractor", se află peste 300 j
treţinerea şi exploatarea instalaţiilor de oxigen, ali­ patriotică, domeniu in care 13 000 de elevi şi studenţi au Grupul şcolar siderurgic Hu­ | autocamioane Huccgi SR-113 i
nedoara,
Institutul de mine
mentarea în flux continuu şi cu garnituri standard a organizaţia judeţeană Hune­ participat la campaniile dc re­ Petroşani- se înscriu ■ printre, îmbunătăţire a activităţii | L, dc cinci tone. autocami- \
cuptoarelor, organizarea pe baze ştiinţifice a produc­ doara a U.TC. are frumoaso coltare de vară şi toamnA. acţiunile iniţiate în vederea > -» oanc Buccgi SR-113 şi auto- [
ţiei şi a muncii, asigurarea unei coordonări compe­ tradiţii. Tineretul a răspuns Particîpînd la acţiunile de ridicării nivelului tehnic şi macarale.
tente a tuturor verigilor producţiei, inceplnd de la întotdeauna la chemările or­ masă în vederea înfrumuseţă­ productiv al agriculturii. In Au continuat şi exporturi- *
pregătirea şarjelor, pînâ la elaborarea şi turnarea lor. ganizaţiei. a participat activ rii şi gospodăririi oraşelor şi anul trecut tinerii din coope­ Ic dc autoturisme de teren în ;
la acţiunile de muncă volun- comunelor, tinerii din judeţ economice Cehoslovacia, Columbia, Grc- j
de produc­
Ing. CORNEL DEHELEANU tar-patrioticâ initiale, fâcînd au prestat aproape 2 milioa­ rativele agricole generale să­ I cia şi Polonia şi în alte |ări, j
ţie, din şcolile
şeful oţelâriei Martin nr. 2 dovada dorinţei sale de a-şi ne ore de muncă voluntar-pa- teşti au participat la acţiunile j iar în R.D. Germană au fost ■
a C.S. Hunedoara valorifica şi în acest mod e­ trioticâ. valoarea lucrărilor c- de îngrijire şi întreţinere a j expediate mai mult dc 400 | i
xecutate atingînd suma de a­
j autoutilitare TV.
nergia şi entuziasmul. proape 10 milioane leî. din pâ.şunilor naturale pe o su­ I I
Obiectivele muncii patrioti­ care 1.5 milioane leî acţiuni prafaţă de peste 1 500 hecta­ Pentru realizarea sarcinilor ce rativele agricole a fost deter­ j „U-650-M" LA ,
lOMtlNUAII IN MO. o ajó) finanţate. In cadrul acestor re. revin agriculturii din progra­ minată de faptul că normele de | AMSTERDAM
ce ale anului care a trecut in
acţiuni, au fost amenajate Organizarea în vacanţa de mul multilateral de dezvoltare muncă practicate pînâ in pre­
judeţul nostru sint oarecum numeroase spatii verzi. 118 vară a celor 10 tabere de a patriei elaborat de Congresul zent nu au fost stabilite pe | La expoziţia internaţională
baze şi terenuri sportive sim­ muncă pc şantierele de con­ al X-Ica al partidului, conduce­ baze reale şl din această cau­ dc maşini agricole şi trac-
ple. iar pe şantierul arheo­ strucţii. în silvicultură, cu rea de partid şi de stat a ho- ză ele puteau fi depăşite cu u­ | toare dc la Amsterdam a
logic al cetăţii Deva au fost participarea a peste 1 200 elevi, târît adoptarea unor măsuri ca­ şurinţă. In multe cooperative fost prezentat primul tractor
executate numeroase lucrări a dus la sporirea contribuţiei re să permită folosirea mai ra­ s-au folosit de regulă limitele românesc din scria „U-650-M",
de restaurare. tineretului din judeţul nostru ţională a resurselor materiale, inferioare ale normelor reco­ cca mai recentă creaţie a co­
Ca şi In anii trecuţi, s-au la realizările din domeniile financiare şi umane ale coope­ mandate din care cauză mulţi lectivului Uzinei dc tractoa­
evidenţiat din nou organiza­ respective, contribuind tot­ rativelor agricole de producţie. cooperatori au lucrat efectiv un re din Braşov. Acest tractor,
ţiile municipale şi orăşeneşti odată la cultivarea dragdsteî In ansamblul acestor măsuri, o număr redus de ore pc zi. Toa­ \ precum şi celelalte maşini
ale U.TC Hunedoara. Vulcan, şi respectului faţă de muncă deosebită însemnătate o prezin­ te acestea au dus la neexecu- \ agricole româneşti expuse în
Lupeni, Simoria. Deva. care Pentru stimularea partici­ tă introducerea noilor norme de tarea la timp şi în bune condi- [ cadrul acestei expoziţii au
au colectat şi predat oţelâri- pării mai active a tineretului muncă. ţiuni a lucrărilor, cu urmări ^ stîrnit un viu interes în rin­
ilor 40 000 tone metale vechi. la acţiunile de muncă volun- Acestea se vor aplica în fie­ nefavorabile asupra creşterii : dul numeroşilor vizitatori ai
Contribuţia tineretului la tar-patrioticâ, biroul Comite­ care cooperativă, fiind menite producţiei şi a veniturilor mem­ j expoziţiei.
acţiunea patriotică de reface­ tului judeţean Hbnedoara al să asigure o folosire completă brilor cooperatori. De aceea, în
re a patrimoniului forestier U.TC. a acordat distincţii or­ a timpului de lucru, a forţei ceea ce priveşte perfecţionarea î TRICOLORII —
se materializează în împădu­ ganizaţiilor şi tinerilor care de muncă şi utilizarea Ia în­ normelor. Hotârirea adoptată de j CRUZEIRO : 1—2
rirea a peste 40 hectare, pre­ s-au evidenţiat în muncă. plenara Consiliului U.N.C.A.P.
cum şl în alte numeroase ac­ treaga capacitate a maşinilor şi din decembrie 1969 a avut în ; Aproape 33 000 dc specta-
ţiuni în silvicultură. VlOREL FAUR utilajelor. vedere progresele obţinute In j lori au urmărit vineri în
îndrumat in permanenţă de prim-secretor ol Comitetului Necesitatea perfecţionării ac­ dotarea unităţilor. condiţiile i nocturnă la Bclo Horizonte
organele şi organizaţiile de judeţean Hunedoara al U.TC. tivităţii de normare în coope- noi create în diferite sectoare, : (Brazilia), primele două mo-
pregătirea profesională a ţăra­ ■ ciuri ale turneului interna-
nilor cooperatori. S-a apreciat, î ţional de fotbal la care par-
1 astfel, că sînt create posibili­ j ticipă şi echipa României. In
tăţi sâ se renunţe la ziua-mun-
i primul joc, echipa locală A­
Litiji in zi,arul de azi şi calitatea muncii depuse de j tlctico Mineiro a învins cu
• i • i •
1
câ şi să se evalueze cantitatea
•
a
: scorul de 3—0 (2—0) echipa
cooperatori direct în expresie
Apoi au năşit pc gazonul
valorică pe bază de norme de ■ cehoslovacă Spartalt.
muncă. ! stadionului Mineiro jucătorii
IN PAGINA A ll-A IN PAGINA A III-A i echipelor României şi Cruzei-
Noile norme sînt elaborate ţi-
© Însemnări de la conferinţa comitetu­ ntndu-se seama de complexita­ j ro. La capătul unei partide
: echilibrate, fotbaliştii brazi­
lui sindicatului de la Uzina de pre­ O Ce trebuie să ştim despre gripă tea lucrărilor şi de efortul so­ : lieni au obţinut victoria cu
parare Telîuc © îngrijirea tenului în sezonul rece ! scorul dc 2—l, după cc la
licitat, astfel fneft sâ corespun­
Depozitele Centrului de lîbràrü Deva expediază zilnic mii de cărţi pentru a ajunge la # Orfani cu părinţi în viaţă © Colţul rebusistului : pauză tabela dc marcaj în-
cititorii din tonte localităţile ju deţuluî. dă unei activităţi de 10 ore pe \ dica 0—0. Scorul a fost des-
zi. Elaborarea normelor pe ba­ • chis în minulul 47 dc centrul
za acestor criterii va permite j atacant Palhinha. După 8 mi-
cooperativelor sâ stabilească ta­ • nule, gazdele au ridicat sco­
- rul la 2—0 printr-o lovitură
rife de plată corespunzătoare ; liberă dc la 11 m
orele cînd navetiştii sînt ori a­ Subcetate. Aici e caid cald şi bine. Sînt lemne. Pen­ pentru fiecare categorie de lu­ Punctul echipei româneşti
casă, ori în secţiile uzinei. Cum 5 Călători mulţi In sala de tru sala. nu. „N-am făcut foc : a fost realizat dc Dumitra-
s-ar zice, cînd nu prea are ni­ aşteptare, clasa a II-a. niciodată în sală. Nu ne dă crări, pe diferite sectoare de ■ che. Comentatorii agenţiilor
meni trebuinţă, hop şi noi cu Dar acrul e imbîcsit de murdă­ staţia lemne" — ne informează activitate. \ internaţionale de presă re-
focul în teracotă ! ria adunată dc peste noapte. scurt şi precis cantoniera de In vederea măsurării cit mal j marcă în cronicile lor că Du­
Vrem sâ trecem — cu bilet în serviciu. exacte a muncii depuse, lucră­ - mitrachc a driblat întreaga

3 Haţeg şi Călan-Băi. regulă — în sala de aşteptare 5.30, peste 30 de călători bat. . rile au fost încadrate In 6 ca­ • apărare a brazilienilor şi pe
In vecini, Ia Turdaş, la ora
Două staţii in care n-am
clasa I. Nu reuşim. Uşa e în­
i portarul Râul, intrînd cu ba-
tegorii, faţă de 5 clte existau
Ne-au
avut
probleme.
DE CE N -A I FACET FOCUL, Buni gospodari ! Câldura-căldu- cuiată. „Aici se vine cu cheie step-ul pe peron. Aşa fac în pînâ In prezent, ceea ce asi- \ Ionul în plasă. Sal-
scutit de ele lucrătorii ceferişti.
de acasă, altcum..." — ride de
fiecare dimineaţă, de cînd a dat
:
Antrenorul brazilian
noi un călător de prin partea
ră, curăţenia-curâţenie, ambian- locului. 'frigul. înainte de a pleca la lu­ îng. TRAIAN SlMINA \ danha a declarat că „Echipa
cru.. joacă.
: României a plătit cu un in­
ta-plâcută, amabilitatea-amabi- — De ce ţineţi sala de aştep­ director adjunct la Direcţia : succes tracul debutului in a­
iitate. Cu asemenea fapte — tare încuiată ? — ne adresăm Ilia. Cu două sobe i cest turneu. El a subliniat
ACARE PĂ U N ? cale liberă ! unui lucrător al staţiei. 8 mari, de teracotă, a fost agricolă judeţeană | că de multe ori fotbaliştii ro­
— Păi... sâ aduc cheia...
înzestrată sala de aştep­
: mâni au jucnt cu siguranţă
Ruşi. De aici am vrut

4 sâ ne completăm dota­ Aurel Vlaicu. Soba as­ tare clasa a Il-a. La ora 5,20 (CON1INUMI M MO. m 1«) : şi eă pot avea evoluţii su­
una era de gheaţă. In cealaltă
Ier! dimineaţa. „Brigada fulger" a plecat pe princi­ aşteaptă ! Depozitul e depozit ! rea cu un burlan. Era 6 ta de teracotă, mare cit abia îşi mai trăgea sufletul un : pcrioarc".
palele trasee ale navetiştilor, răspunziud la invitaţiile Şi ceferiştii îl privesc cu ochi demontat. Stătea aruncat lingă jumătate din peretele foc, mai mult cenuşă. Alături
lor fierbinţi venite din sălile de aşteptare îngheţate galeşi. Sau nu l-au privit ni­ o sobă pârâginită în sala de aş­ sălii dc aşteptare, ar putea în­ un par cit toate zilele, cu „am­
ale gărilor şi bălţilor. Ne-a părut rău că n-am luat cu ciodată ? teptare. Ş-apoi, cine mai avea călzi şi un hangar. Dar aşa, de­ prente" dc funingine, rezema
noi nişte piramidoenc. aspirine, rinofug şi alte anti- nevoie de cl cînd orificiul din cor fiind, nu încălzeşte pe ni­ peretele. E singurul obiect ca­
gripale ca să le oferim navetiştilor ! Câlan Mare preţ pun perete, care face legătura coşu­ meni. „In hardughia asta tre­ re mai înviorează din cînd în Programul Universităţii serale de
Dacă sălile de aşteptare nc-au primit cu... răceală, 2 navetiştii uzinei „Victo­ lui cu burlanul, e acoperit cu buie sâ locârcşti trei sâptâmîni cînd.. focul (ce parodie !). Că­
la Regionala de căi ferate Deva am fost intîmpînaţi ria“ pe sala dc aştepta­ mortar ? Nici de sala de aştep­ sâ se încălzească ea, apoi sâ în­ lătorii şi-au tras două bănci în marxism-leninism — Deva
cu... căldura birourilor şi a tovarăşilor care răspund re a gării din localitate. Mai a­ tare nu are nimeni nevoie. Ce călzească pe alţii..." — spune un jurul sobei, care mai mult pier­
de căldura din staţii. Amănunte ? Sînt şi amănunte, les acum, cînd băncile aşezate sâ facă cu ea ? Pereţii sînt de­ navetist. Dar soba nu prezintă de căldura. Dezbateri la tema : „DOCUMENTELE PLENAREI CC. AL
cu destinaţie exactă. Le redăm mai jos. pentru cei di­ la umbra pomilor din perime­ terioraţi, prin lambriuri parcă nici un semnalment că în ac­ P.C.R. DIN 10-13 DECEMBRIE 1969".
rect interesaţi. trul staţiei nu-i prea ademe­ s-a tras cu. . tunul. Pe bănci, tualul sezon rece ar fi încercat Burjuc. Ca să-şi bată
nesc. Dar sala ce preţ pune pc gheata e dc o palmă. încercăm măcar cineva s-o dezmorţească. 9 joc de lenevia fetelor de In zlua de 26 ianuarie 1970
pretenţiile lor ? Pune, dar ceva
„Important
I Simeria, cale ferată. aceleiaşi săli de aşteptare, prin mai... rece. Ne argumentăm a- sâ primim o lămurire de la ce­ Simcria Veche si Tur­ ventat o zicală: „Casa secţia economie anii I, II şi III ;
măritat, poporul a in­
secţia construcţii de partid anul III
ferista de serviciu. E scurtă la
micului
a
de
folosirea intensivă
nod
Vrem să vă prezentăm spaţiu, s-a reuşit amplasarea u­ firmnţia pc faptul că tocmai la vorbă şi. iute la minie : 7 da* La prima haltă, cu păianjeni peţitori aşteaptă". In ziua de 27 ianuarie 1970
o informaţie: holul murdi.r. Pe­ nui.., depozit : mături dc nuiele orele cînd navetiştii dau buzna — De cc nu faceţi foc ? mai bine stăm afară de- De minune i sc potriveşte vi- secţia filozofie anii I, II şi (II ;
reţii prezintă pînze de păian­ de diferite calibre, cu cozile în sala dc aşteptare (dimineaţa — N-avem lemne ! cît înăuntru E aceeaşi tempe­ secţia istorie anii 11 şt III ;
jeni, negreala. Sala de aştepta­ mai lungi sau-mai scurte, gă­ şi scara, mai ales) soba sălii — Numai pentru asta ? ! Bur­ ratură. dar e curat. „Cunoştin­ secţia estetică anul i.
re de la clasa a Il-a este cer­ leţi, mai ales murdare, făraşe... lanul nu e montat. Orificiul ţele", însă. au ^oic şi in cabi­ Dezbaterile au loc in sălile Şcolii generale „Dr. Petru Gro-
tată zdravăn cu mult rîvnita Ce dacă la cîţiva paşi călătorii stă ţeapănă dc frig. în restul din perete e astupat. na de serviciu. Ele nu sint E E T Œ S n ra1', Deva, la orele 18.
curăţenie. In schimb, după uşa mânîncă, se odihnesc, citesc, zilei, se încălzeşte. Mai ales la ...Şi ne trinteşte uşa in nas. „persoane străine". Acolo e