Page 74 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 25 IANUARIE 1970

fie soluţionate, Tehnica modernă-aliatul nostru

9 7
Trecerea de la o tehnologie principal în intensificarea
în dosare ! gia actualâ utilizată caracte-
la alta ne-a adus intr-o Si­
tuaţie promiţătoare, tehnolo­
rizîndu-se printr-o eficacitate
evidentă sub toate aspectele. producţiei de oţel
Aprecierile formulate de lectiv pe anul 1969 se consta­ se dea muncitorilor mânuşi. Astfel, prin ridicarea consu­
către conferinţă la adresa ac­ tă următoarele i Nu s-a luat nici o măsură. La mului de oxigen la 31 mc de
tivităţii comitetului sindica­ — în vederea asigurării . vestiar, dacă vii cu 20 de mi­ oxigen pe tona de oţel, din pentru aceasta există. Ince- cursul acestui an sâ se execu­ Colectivul nostru de oţelarl
sâ
tului nu sînt de loc măguli­ condiţiilor tehnico-mate- nute întîrziere trebuie să care 1G mc pe tonă prin lănci, pînd din trimestrul II al a­ te o seamă de lucrări şi din este hotârît să-şi îndeplineas­
că integral obligaţiile de or­
se asigure o mare parte
toare. Dimpotrivă. Dar să dăm rialc pentru realizarea şi faci baie în apă rece. Asta in condiţiile tehnologiei III, cestui an, oţelâria noastră
curs, pe scurt, dezbaterii ce a depăşirea sarcinilor de plan pentru câ se face risipă de a determinat reducerea dura­ va primi încă 10 000 Nmc o­ utilajele necesare. Realizarea din tehnic şi organizatoric ce-i
acestui proiect, deosebit
revin in legătură cu finaliza­
de
xigen pe oră, pe care îl vom
avut loc. pc anul 19G9 conducerea apă — pornesc toate duşurile tei medii de elaborare a şar­ important pentru perspectiva rea programului de creştere a
Ghcorghc Adam : Comitetul tehnico-administrativâ a a­ odată jelor la 0,40 ore, faţă de 10,40 utiliza la toate cele 8 cup­ producţiei de oţel, impune o producţiei de oţel, acţionind
sindicatului n-a instruit bi­ vut un număr de 9 anga­ ...Tovarăşii care au luat eu- ore la tehnologia II şi circa toare, sporind în acelaşi timp
rourile grupelor sindicale ; jamente care au fost în­ vîntul în conferinţă, enume- 12 ore la tehnologia „clasică". intensitatea de insuflare la atenţie deosebită a direcţiei cu fermitate pentru asimila­
rea şi aplicarea
riguroasă a
de investiţii din cadrul com­
multe din ele sînt descomple­ deplinite in întregime ; rînd neajunsurile in privinţa Productivitatea fizică pe cup­ 4 000 Nmc pe oră. Se va ter­
tate. nu-şi ţin cu regularitate asigurării condiţiilor de mun­ tor a crescut cu 23 la sută, iar mina fn acest trimestru exe­ binatului. o preocupare per­ tehnologiilor, pentru a asigu­
şedinţele lunare. că, au arătat adevărata pro­ consumurile specifice s-au re­ cutarea instalaţiilor pentru in- manentă a conducerii Centra­ ra o reală ordine şi discipli­
Albuţ Pleter : Ne mai în­ porţie a realizării sarcinilor dus cu 10— 20 la sută la com­ suflarea cu 4 lănci, se va <v lei industriale Hunedoara şi a nă în toate verigile pregătirii,
trebăm de ce munca sindica­ din contractul colectiv. For­ bustibil, 50 la sută la calcar simila o nouă tehnologie de Ministerului Industriei Meta­ elaborării şi turnării produc­
ţiei de oţel.
lă e slabă, cînd activitatea malismul şi superficialitatea şi 50 la sută la minereu. La lucru mult mai perfecţiona­ lurgice.
preşedintelui comitetului c ca au format o perdea care a îm­ acestea trebuie adăugată şi tă
şi inexistentă ? In plus, bi­ Conferinţa comitetu­ piedicat comitetul sindicatului perfecţionarea continuă a lăn­ Prin materializarea acestor
rourile grupelor sindicale sînt să vadă dincolo de articolele cii de tip „Hunedoara", care măsuri, oxigenul va deveni in Locuinţe pentru ceferişti
mai mare măsură principalul
descompletate de multă vre­ contractului colectiv, dincolo a atins performanţe de ordi­
me. lui sindicatului de dc nişte prevederi scrise. nul a 400—500 ore durabili­ nostru aliat în bătălia pentru
realizarea sarcinilor de plan
loachim Vaida : Semnalăm in toamna anului trecut au tate, situîndu-se din acest şi angajamentului de 21 000
de mult timp că nu avem la Uzina de prepa­ fost cheltuite timp şi muncă punct de vedere pe un loc de tone de oţel in acest ultim Pe linia asigurării celor apartamente la Mintia, două
destui muncitori calificaţi A ­ pentru întocmirea unui plan frunte pe plan mondial. an al cincinalului. mai bune condiţii de viaţă la Orăştie. două la Bîrcea,
cum un an sau doi tovarăşul rare Teliuc al pregătirilor de iarnă, care, Stadiul practic la care ne Concomitent cu aceasta, la personalului care lucrează patru Ia Simeria-Triaj. două
inginer Faur n propus să se de asemenea, conţine preve­ situăm la ora actualâ. pre­ Hunedoara va începe aplica­ la siguranţa circulaţiei In la Dâcia şi două Ia Turdaş.
procure reviste şi cârti de deri concrete in privinţa pro­ Muncitoarea MaVia Ho­ cum şi sarcinile de creştere a rea unui program complex in cadrul Regionalei de căi fe­ Noile apartamente se a­
specialitate pentru a ajuta tecţiei muncii. La ce a mai co constituie un exemplu producţiei şi productivităţii vederea asigurării cohdiţiilor rate Deva, se depune multă daugă celor predate pînă a­
oamenii să-şi ridice nivelul de folosit acesta dacă o parte din de hărnicie şi conştiin­ ne conduc la concluzia câ pentru ridicarea capacităţii strădanie. De curînd. şantie­ cum, contribuind Ia îmbună­
calificare, dar nu s-a făcut muncitori trebuie să lucreze ciozitate pentru colectivul acţiunea de introducere şi de producţie a oţelâriei la 2.9 rul construcţii C.F. Timişoa­
nimic. Uzina ar fi realizat — în vederea îmbunătă­ in condiţii grele, generate de de la secţia tîmplârie a extindere a oxigenului în pro­ milioane tone In acest scop ra a predat Ia cheie 14 a­ tăţirea condiţiilor de locuit
mult mai mari economii da­ ţirii condiţiilor de muncă neglijenţă ? Pe bună drepta­ cesul de fabricare a oţelului s-au elaborat şi sînt în curs partamente pentru ceferişti, ale lucrătorilor de la căile
că am avea suficienţi oameni din uzină (...) precum şi te conferinţa a subliniat o a- I.I.L. Haţeg. trebuie sâ continue cu am­ de avizare proiectele cores­ după cum urmează: două ferate.
calificaţi şi piese de schimb îmbunătăţirea condiţiilor numitâ discrepanţă între mo­ plitudine sporită Condiţii punzătoare, urmînd ca în
pentru aparatura de măsură sociale ale salariaţilor con­ dul în care colectivul uzinei Foto : V. ONOIU
şi control. ducerea uzinei şi-a luat pe de o parte şi comitetul
N N .: în darea de seamă se 12 angajamente din care sindicatului pe de altă parte,
arată că în anul 1969 uzina nu fost realizate numai 9. au înţeles să-şi facă datoria
şi-a depăşit considerabil sar­ Nu s-au realizat 3 schim­ faţă de sarcinile ce le revin.
cinile de plan la principalii buri de experienţă din Acesta din urmă n a răspuns Ciudată climă Noile norme în
indicatori : s-au prelucrat rauză câ nu au mai fost obligaţiilor ce-i revin pe mă­
peste plan 73'î 000 tone mine­ necesare ; sura eforturilor depuse de
reu. a fost supusă prăjirii o — comitetul sindicatului muncitori, ingineri şi tehni­ gură aprecierea mai justă a
cantitate de 102 350 tone de şi-a luat iiP. număr de 14 cieni. Iată una din laturile Ciudată climă are şi Pe- complexităţii lucrărilor ce sc e-
minereu mai mult dceît pre­ angajamente care au fost activităţii, pe larg dezbătută troşaniul ăsta. Cînd nu plo­ eă. meargă. O speli şi n-arc fectueazâ în cooperativă, im­
vedea planul, la separarea realizate în întregime". în conferinţă, din care noul uă, bate vintul, cînd nu-i nimic. In cel mai rău caz îţi portant de subliniat este câ cooperative
magnetică s-a realizat peste Ghcorghc Enucă : Grupa comitet sindical ales trebuie zăpadă, ninge cu funingine. cumperi alta, că nu costă o normarea muncii constituie o
plan 01 860 tone. La produc­ sindicală de la sfârimare a să desprindă maximum de în­ Să nu-i calci cumva pragul avere. Ce te faci insă cînd activitate permanentă, ea fiind
ţia globală şi marfă depăşi propus să se monteze o sobă văţăminte. cu o cămaşă albă şi să n-ai trebuie să-i baţi strada prin­ legată nemijlocit de schimbarea
rea se cifrează la 4 03-4 000 Ici. pentru muncitorii de la benzi alta pentru schimb că te-at cipală pe vreme de ploaie, condiţiilor de lucru, realizarea
productivitatea valorică a fost pentru câ este foarte frig, să C. ARMEANU ars. Treaba cu cămaşa, trea- ori cînd se topeşte zăpada ? normelor stabilite depinzînd In brigadă şi cooperativă, care tre­ Cooperatorii care lucrează în
depăşită cu 4.5 la sută. iar Ia Din piaţa Victoriei pînă la măsură hotârltoare de o bună buie sâ se înscrie în haremu­ sectorul producţiei anexe au
preţul de cost s-nu realizat (in Banca Naţională fiecare organizare a locului de muncă rile fixate în funcţie de condi­ prevăzute norme care exprimă
11 luni) economii de 1 G75 000 streaşină te picură de parcă pentru a da cooperatorilor po­ ţiile specifice fiecărei unităţi. cantitatea şl calitatea muncii
lei etc. cine ştie ce rău le-ai făcut. sibilitatea să-şi desfăşoare ac­ După ce normele au fost a­ depuse, cunoştinţele profesio­
Constantin Munteanu : Co­ Cînd dai să te uiţi fn sus, tivitatea in mod normal. nale şi efortul fizic necesar
mitetul de partid a analizat să vezi ce-i cu atita udătu- In adunările generale ale co­ probate, zilnic, înaintea fiecă­ pentru executarea lor. La lu­
normarea
rei lucrări, se face
in acest interval dc 3 ori ac­ ră, te trezeşti cu apă la ga­ operatorilor, în curs de desfă­ operativă, adică se precizează crările noi ce se vor face se
tivitatea sindicală, s-au făcut loşi. Aici apa se adună pe şurare. normele îmbunătăţite volumul de muncă pe coopera­ stabilesc norme prin cronome-
recomandări concrete. dar trotuare, picătura cu pică­ vor fi discutate şi supuse spre tor sau formaţie de lucru, iar trâri după metodologia indica- ,
toate au rămas pe liîrtic. A tură, probabil la birjă. în aprobarea membrilor coopera­ la sfîrşitul zilei se măsoară vo­ tâ de M A S sau se vor adapta
fost greu să se întocmească gropile rămase de astă vară. tori, urmârindu-se ca ele sâ o- lumul de muncă realizat. normele din I.A.S. sau coope­
şi darea dc scamă prezentată De pe la bancă, din dreptul glindeascâ în mod cit mai real raţia meşteşugărească. După
în conferinţă, din cauză că străzii Mihai Viteazu. să te cantitatea de muncă ce se poa­ In sectorul creşterii animale­ stabilirea numărului de norme
nimic nu este pus In punct ţii...^ te realiza in 10 ore. Ele vor fl lor se folosesc norme de deser­ de muncă convenţionale, prin
Azi sc ridică multe ■ probleme Pînă treci podul dc peste comparate cu normele ce s-au vire. prin aceasta înţelegîndu-se împărţirea fondului de retribui­
legate dc condiţiile dc mun­ Maleia te apucă durerile, de practicat şi cu condiţiile din numărul de animale pe care le re la totalul acestora se \ta ob­
că. dc protecţia muncii şi al­ inimă. AIu de alta. dar tro­ fiecare sector, tarla şi cultură, are în primire un îngrijitor ţine mărimea în expresie valo­
pentru îngrijire. întreţinere şi
tele de natură socială, pentru tuarul este .,ştraşnic păzit" pentru a determina condiţiile exploatare, pe perioada unul rică a unei norme.
că comitetul sindicalului nu fn partea dinspre şosea de de lucru, gradul dc mecaniza­ ciclu de producţie. Mărimea In legătură cu perfecţionarea
s-a ocupat la timp dc rezol­ interminabile băltoace în re şi celelalte elemente nece­ normei de deservire depinde de normării muncii prezintă o deo­
varea lor. Am participat la care se rostogolesc cu plă­ sare stabilirii normelor pe fie­ sebită însemnătate faptul câ în
care lucrare. categoria şi specia de animale
multe şedinţe ale grupelor cere roţile autobuzelor şi ale precum şi de gradul de mecani­ unităţile cooperatiste se consti­
sindicale în care s-au făcut altor maşini. Si, cînd încep La definitivarea planurilor de zare a procesului de muncă. tuie colective de normare care,
propuneri în legătură ni n- roţile a se zbengui prin apă. producţie este important sâ se Spre exemplu, pentru un îngri­ sub îndrumarea inginerului şef,
ccstca. An fost înscrise în pro­ te apucă plinsul. De trecut, aibă în vedere câ aplicarea cu jitor în condiţii de lucru fără se ocupă de adaptarea norme­
cese verbale şi acolo au ră­ treci podul, dar să nu mă-n- pricepere a noilor norme de mecanizare norma este de 15 lor la condiţiile specifice fiecă­
mas Nic> un tovarăş (lin co­ trebi cum. Pictat din cap pî- muncă condiţionează desfăşura­ vaci la o producţie medie de rei unităţi. Periodic se va face
mitetul sindicatului n-n fost nă-n picioare. Cum un nai­ rea ulterioară a activităţii eco­ 2 100 litri pe cap de animal, analiza efectului economic ob­
nomice şi rezultatele de pro­
prezent să audă ce se spune lon îl faci pentru citeva ducţie ale fiecărei unităţi. în­ iar în cazul câ se introduce a- ţinut prin aplicarea noilor nor­
şi să iniţieze rezolvarea lor. ierni, te cam apucă bucuria. tocmirea devizelor de lucrări dâpatul automat precum şi me­ me, precum şi o reexaminare a
in darea dc scamă s-a arătat Noroc că şi nevestele urmea­ pentru determinarea numărului canizarea evacuării gunoiului lor în funcţie de modificări le
câ avem multe absenţe nemo­ ză acelaşi itinerar, altfel cine de norme necesare realizării norma creşte la 18 vaci. In zo­ ce survin in procesul de pro­
tivate,. dar grupele sindicale ştie.:, ?. ‘ ' ' ' v" producţiilor pe culturi şî spe­ otehnic muncitorul de bază este ducţie.
acţionează slab pentru întări­ E adevărat, atelierul de cii de animale duce la cunoaş­ ajutat de muncitorii auxiliari O maximă răspundere în în­
rea disciplinei. curăţat haine s-a mutat fn terea numărului total de nor­ pentru care sînt stabilite, de a- făptuirea sarcinilor cuprinse in
N N .: Cităm din darea de centru, dar ar trebui să ne me pe cooperativă. In sectorul scmcnca, norme de deservire Hotârîrea plenarei Consiliului
seamă : Pentru o osîguro punerea în funcţiune la termen a noii Fabrici de oxigen de la Hunedoa­ răspundă la concret şi mai producţiei vegetale devizele de care corespund volumului de U.N.C.A P privind perfecţiona­
..Analizînd modul în care ra, colectivul şantierului montaj- instalaţii II, din cadrul I.C.S.H., lucrează intens. In bătălia pen­ fa faţa locului conducerea lucrări se întocmesc pe culturi, muncă necesară aprovizionării rea organizării, normării şi re­
s-au realizat angajamentele tru ritmuri înalte de execuţie este angajată şi echipa de insta latori condusă de Link Goşpar, I.G C. Petroşani carp are in defalcat pe parcele, în funcţie cu furaje a unui grup de ani­ tribuirii muncii în C.A.P revi­
reciproce din contractul co- unul din cei mai renumiţi con structori hunedoreni. male. evacuării gunoiului etc. ne organelor agricole judeţene
grijă şi Întreţinerea străzi­ de producţia ce urmează sâ se Pentru muncitorul de bază nor­
lor municipiului. Măsurile obţină. La fiecare cultură can­ ma este reprezentată de numă­ care vor sprijini, îndruma şi
trebuie să vină urgent, altfel titatea muncii necesară realiză­ controla îndeaproape activitatea
rii producţiei se exprimă în- rul de animale îngrijite, ex­ colectivelor de îndrumare din
s-ar putea ca în „planul de tr-un număr de norme pe ca­ ploatate şi de cantitatea de unităţi De elaborarea şî adop­
Criteriu! căSăuzitor—eficacitatea investiţii" l.G.C. să fie obli­ tegorii, iar acestea pe baza coefi­ produse obţinute. îngrijitorul tarea unor norme corespunză­
gată să prindă şi achiziţio­
de noapte are o normă ce re­
narea de stofe pentru paltoa­ cienţilor sc transformă în prezintă numărul de animale la toare specificului fiecărei co­
In ultimul timp la U. V. Câlan au fost luate măsuri ne şi alte soiuri de Îmbră­ norme convenţionale specifice care poate asigura o asis­ operative agricole depinde in
concrete pentru utilizarea mai eficientă a fondurilor căminte care ar putea fi tre­ fiecărei culturi. Prin centrali­ tenţă corespunzătoare în timpul măsură hotârltoare creşterea
materiale şi băneşti. De mai mult timp preţul de cost cute, de cine ştie c.c control, zarea devizelor se obţine nu­ nopţii Tn vederea măsurării ac­ productivităţii muncii coopera­
era grevat de consumul unor tipuri de fonte scumpe mărul de norme unitate pe cele torilor. posibilitatea unei mai
Doar pentru cabina de servi­ la pierderi in dauna eficien­ 6 categorii, precum şi numărul tivităţii desfăşurate in sectorul juste aprecieri a cantităţii şi
ciu. achiziţionate dinafară. Pentru eliminarea acestei in­ ţei economice H suportate de de norme convenţionale. Un zootehnic se întocmesc devize calităţii muncii efectuate, pre­
fluenţe s-a trecut la tratarea cu elemente speciale a
IBCESKvSEro» eu cărbuni de la un mecanic de fontei fabricate la Călan. la selecţionarea şi utiliza­ cei vinovaţi. Că vară ji fost important mijloc de control a­ de lucrări, pe specii şi catego­ cum şi a retribuţiei acestora in
— Am făcut rost de o găleată
supra modului
de stabilire a
destulă. Si nici toamna n-a
locomotivă Am tras eu de ci, rea metalului în funcţie de conţinutul lui chimic. fost scurtă. normelor 11 oferă calculul nu­ rii de animale, care cu ajutorul raport cu contribuţia adusă la
cala sălii de aşteptare din hal­ am tot făcut... economie, dar Prin utilizarea acestor procedee preţul de cost al fie­ mărului mediu de norme con­ coeficienţilor sînt transformate realizarea producţiilor şi a ve­
ta Qurjuc. Deasupra sobei, o s-au terminat, ne spunea can- cărei tone de fontă înlo cuită scade cu 700—1 000 lei. D. RUDEANU venţionale pe hectar, pe fermă. In norme convenţionale.
frumoasă perdea de păianjeni loniereusa Ileana Pleş. niturilor planificate.
împodobeşte tavanul. Pe sobă Cine va fi al doilea mecanic
tot felul de coji de mâr. hirtii, care se va îndura cu o... gălea­
murdărie De alături, din bi­ tă de cărbuni ?
roul de mişcare, se aud glasuri Era înainte de vacanţa de iar­ • A Că e bătut. Ci n-are ce mîn-
de femei. Numai... peţitorii lip­ Deva. Dacă nici în nă... Şcolârimea, cuprinsă în fe­ ca. Că prof Silvia Boilâ (diri­
seau. Poate vin, totuşi, in /.iic- 11 gara din oraşul cc găz­ bra sfirşitului de trimestru, / mu ginta lui Ion) i-aducea zilnic
le cîşlegilor să... aţite focul. duieşte Regionala C. F „transpira“ asupra caietelor, mlncare la şcoală. Este un act
n-am găsit o ambianţă cit de cărţilor, la tablă, ca să ducă a­ al lui I. Cristea pe care nu-l
Bretea Murcşanâ. cit, ce sâ mai zicem de. hal­ casă, la părinţi, cornete cu note cu umu i" putem califica. Lipsit de orice
10 Te-a văzul sfîntul dacă ta Ruşi ? ! La ora 8. în sala de cit mai rotunde. In acelaşi responsabilitate paternă, e pu­
timp. trei elevi se găseau cu
ţin spus.
e să aştepţi un sfert de
aşteptare clasa I
se adună...
oră în sala de aşteptare a hai­ gunoiul Fotul a început sâ tra­ totul în altă parte. Tn trei bi­ rat. nu mă pot ocupa mai mult chetează soţia. Şi, încetul cu te a elevilor Cristea In şcoală doi copii. De ce ? Tatăl, care Cine-i permite sâ nege, sâ sfi­
Pe
de el. Dar cit pot, o fac.
încetul, de sub masca unul sluj­
şi acasă (dovadă — cele 11 vi­
ne-a mărturisit
câ-şi petrece
ţii. Nu trec 10 minute şi în­ gă cu ochiul dc două minute. rouri de la Miliţia municipiu­ copilul meu l-au „stricat" cei­ baş blînd şi conştiincios, care zite la domiciliu efectuate de timpul liber acasă, cu educa­ deze toate eforturile statului şi
cep *să-ţi clănţăne măselele. E Alături, în sala dc aşteptare lui Deva, în faţa a trei anche­ lalţi. Dănescu i-a promis un nu scapă condica de dimineaţă, diriginta Doina Ion, într-un sin­ ţia copiilor, habar n-are câ fiul ale societăţii îndreptate spre e­
mai frig ca afară Soba n-a găz­ clasa a Il-a. oamenii stau zgri­ tatori. Nicolae Dănescu, Petru ceas de mină ca sâ meargă cu a apărut „părintele". Un tată gur trimestru, constituirea gru­ său „a trecut" pe la miliţie, nu ducarea tinerei generaţii ? a ­
buliţi. Soba rccc. „N-am avut Nuţ şi Nicolae Cristea „transpi­ tunci cînd răspunzi de forma­
duit dc ani de zile un cit dc mic rau“ întocmindu-şi dcclaraţiite el la Sibiu (ceas pe care-I fu­ care-şl maltratează copilul, bă- pelor de elevi care sâ-i urmă­ ştie, nu-şi aminteşte cînd a lă­
ioc loatf/ noaptea. Am îngheţat rase Dănescu din geanta unei tîndu-I cu furtunul sub apă, dar rească), ajungindu-se pînă la cuit ultima dată un oadou sau rea unui om, sâ nu-i poţi oferi
iocuşor, pe la uşă şi geamuri de irig. Uitaţi-vă cc murdărie ! dc... infractori. De fapt, pentru femei ce stătea lu rînd. la pîi- care ne-a spus, amintindu-şi câ angajarea mamei copiilor în a zîmbit copiilor, nu ajunge a- nimic mal bun decit întuneri­
„trage“ . Nu s-a dat un gram Astn-i staţie „â la reşedinţă de ei. a face astfel dc compuneri ne — n n.). Dar, punînd la dis­ are de dat un răspuns : aceeaşi şcoală. casâ decît noaptea tîrziu, sau cul propriului tău suflet? Aco­
de combustibil pentru sobă. judeţ ?“. nu era o problemă. După stil. poziţia copiilor elemente strict — Cînd e nevoie mai folosesc Dar, după o sâptâmînâ, „in­ lipseşte 2-3 zile, îşi „aliniază" perit. pentru orice eventualita­
formulare şi uşurinţă (omiţînd materiale (îmbrăcăminte, hrană, te. de niscaiva referinţe favora­
ortografia), toţi trei puteau fi condiţii confortabile) au făcut bătaia la palmă... La început telectualul subţire", cum se pre­ toata familia în baîe şi trece bile (cine i le-o fi dat?), de
notaţi cu 10, pentru asemenea totul aceşti părinţi pentru edu­ am încercat cu vorba bună. Aşa tinde Ioan Cristea, a protestat le educarea ei cu furtunul de masca unui om corect şi con­
REGIONALA CF. DEVA : Ne-am înfăţişat cu trei „teze“ . Incredibil, dar adevărat! caţia urmaşilor lor? proceda şi tatăl meu cu mine. violent însultînd-o pe directoa­ cauciuc, de la mamă pînă la ştiincios. îoan Cristea se stre­
cel mai mic (scenă oribilă şi
I întrebări „pe fază" : Cum au fost puse la punct sălile La 13-14 ani, rccidivişti. Sînt A vorbi, in zilele noastre, de­ Se pare însă că fiii mei seamă­ rea şcolii, care a „cutezat" sâ sfidătoare relatată de soţia nu­ coară printre noi ca „cetăţean
dc aşteptare ale gărilor şi bălţilor, dacă au fost apro­ prezenţi aici după cea mai re­ spre condiţii materiale bune şi nă cu mama lor. 6e „amestece în problemele fa­ mitului, cadrelor didactice), nu onorabil", vrednic de respect.
vizionate cu combustibil, cine face foc şi curăţenie ? centa „lovitură“ , dată la... Si­ foarte bune dc trai nu este ceva — Mama e singura răspunză­ miliei dumnealui". Totuşi, o­ di un leu în casă, dar în Colegii de muncă nu-l cunosc
S-a pus in mişcare cu viteza... trenului tot complexul biu, în magazinul „Universal". ieşit din comun, nu reflectă e­ toare de situaţia în care au a- mul cu pretenţii nu mai pro- schimb pozează ofensat faţă de sub adevărata realitate. Dnar
dc „factori informatori"... dar şi răspunzători pentru „Procurindu-şi" bani din buzu­ fortul special al părinţilor, bu­ bunele intenţii ale şcolii (pro­ colegele de serviciu ar mai a­
cele cc ne interesau. narul unor femei (dc vigilenţa năstarea fâcînd parte din dome­ fesorilor), sabottnd pur şi sim­ vea ceva de spus relativ la
— Intre 17 şi 31 ianuarie — ne spune tovarăşul acestora nu vom vorbi !) cei niul firescului. Se pare, insă, şi plu educaţia propriilor copii. A­ moralitatea sa. Dar nu îndrăz­
Mihai Chinciu. dispecer regional — pentru buna de­ trei au plecat din piaţa Devei vom vedea câ dc fapt aşa e. celaşi tată iubitor, cel care voia nesc.
servire a călătorilor — am organizat o acţiune specială la gară Cu un mărfar au a­ câ acestor copii nu condiţiile „Dragostea părintească“ şi... sâ impresioneze asistenţa la dis­ Nu ştim dacă există vreun
prin care se urmăreşte, intre altele, informarea călă­ juns la Simeria. De aici au ple­ materiale le-au lipsit, ci părin­ cuţia avută, a propus, şî s-a articol de lege care sâ preva­
cat la Sibiu Cu bilete cumpă­
torului în staţii, comportarea salariaţilor C.F R.. în­ rate ! La „Universal“ au „ope­ ţii ! Asupra lamentărilor părin­ bucurat cînd a aflat câ fiul său dă aplicarea pedepsei cuvenite
călzirea, iluminarea şi curăţenia sălilor dc aşteptare. ţilor, enunţate mai sus. nu vom climatul infracţional Nicolae Cristea va ii internat celor care dau naştere unor co­
■ rat“ toţi trei. Cu sarcini preci­ reveni. pii. pentru a-i lăsa apoi in voia
9 Organele de îndrumare şi control — controlori de sec­ se : unul fură, doi păzesc. Dâ- într-un cămin dc orfani (»?),
tor. revizori pentru siguranţa circulaţiei, personalul ncscu „face“ (termenul l-am ex­ Supunem, însă, spre dezbate­ îar Ion, în altul. (Menţionăm sorţii, sau, mai mult decit a-
din regională — care se deplasează pe trasee, au obli­ tras din declaraţiile aflate la rea opiniei publice o mostră de câ aceasta s-a făcut prin grija tît. pentru a exercita o influ­
gaţia de a urmări îndeplinirea acestor obiective. miliţie) 200 ici. Cumpără cu a- atmosferă familiară în care tră­ juns copiii dumneavoastră? testeazâ făţiş, cînd soţia lui es­ şcolii şi a Inspectoratului şco­ enţă nefastă, nocivă asupra tor.
Cu privire la punerea La punct a clădirilor staţiilor ceştl bani ţigări, băutură şi iesc trei copii. Reproducem — Nu am neglijat familia. Sin­ te femeie de serviciu la restau­ lar judeţean). Aplicarea unei sancţiuni drasti­
şi hălţilor. deci şi a sălilor de aşteptare, încă din luna cărţi de joc Ştiu sâ joace nu­ crîmpcîc dinlr-o discuţie cu gura vinovată este soţia... rantul „Mureşul“ . Şi bine face. — De ce ? ce ni sc pare absolut necesară,
— Cit din timpul liber afec­
Altfel cine s-ar mai îngriji ca
mai — iunie se stabileşte cc şi cine trebuie să facă. iar mai „21“ . Inccrcînd sâ mai „fa­ Ioan Cristea, tehnician cu pro­ taţi educaţiei copiilor ? aceşti copii să aibă cîtuşi de — Cred câ copilul cel mare fiind dictată de cele mai ele­
în septembrie o comisie formată din factori răspun­ că" alţi bani. au fost prinşi şi bleme de investiţii la Întreprin­ — Cîleva minute zilnic. . Un puţin ce mînca ? » e,.. nebun ! mentare norme ale echităţii
morale.
zători controlează Unde s-au făcut remedierile con­ aduşi acasă. De tatăl lui Nuţ. derea teritorială de aprovizio­ sfert de oră... — Copiii mei au de toate, — Urmează vreun tratament ?
statate, se dă „certificatul” de „bun pentru intrare în AJarmat de dispariţia fiului nare Deva, tată a doi infrac­ De ce a aflat I. Cristea câ spune tatăl (cu un salariu de — Da... Am văzut o reţetă... Cu ce bilanţ de „soţ" şi „ta­
iarnă", unde nu... Rău, acesta a plecat la Sibiu, tori minori — loan şi Nicolae: fiul său mai mare a rămas re­ 1 600 lei — n.n.). Poate prea Ceva pilule, vitamine... Nu ştiu tă" se poate mlndri Ioan Cris­
— Aşa s-a întimplat c u staţia de Ia Hîrcea Mică unde aflind câ acolo se află odrasla — Ştiţi că ţiul dumneavoastră petent pentru a doua oară, clnd din abundenţă. De aceea au a­ ce... tea după 15 ani de căsnicie I
constructorului î s-a refuzat recepţia lucrărilor dc sa Împreună cu alţi., prieteni. mai mare. Nicolae, este un in­ deja era mult prea tirziu ? juns aici... De la şcoală, de la dirlginţi Distrugerea psihică a soţiei, co­
extindere — spune tovarăşul ing. Ion Mănoiu. din Colegi de şcoală şi... hoţie. fractor ? Câ în 20 decembrie L-au împiedicat minutele afec­ şi directoare aflăm : pii cu o educaţie complet ne­
Desigur, nu l-am contrazis.
cadrul serviciului L al regionalei, şi care a făcut par­ ...Şi-acum dădeau declaraţii 1%9 dădea declaraţii la m iii ţie tate educaţiei zilnice, sau dra­ Dar soţia lui face sacrificii greu — Slnt copii Inteligenţi. Cînd glijată, orfani, cu toate câ au
te din comisia pentru verificarea îndeplinirii măsuri­ despre ultimele „aventuri“ ... E­ despre ultimele furturi sâvîrşi- gostea prea mare faţă de co­ de crezut pentru a-şi întreţine sînt atenţi şi învaţă (destul de părinţi, risipiţi pe la diferite
lor stabilite în cadrul pregătirilor de iarnă. rau de faţă şi părinţii Mama te la Sibiu ? piii săi ? De felul cum se ocu­ copiii numai din salariul ei rar) obţin note de 9 şi 10. case de copil (la o familie cu
— Dacă vor exista pc undeva reclamaţii cu privire' lui Dănescu şi a lui Cristea. Ta­ — Nu ! Mă mir. Are, doar, de pă I. Cristea dc copii, de asi­ (mai mic decît al soţului). S-a Mai putem da crezări apre­ venituri lunare de 2 335 Ici, cu
la faptul că sălile de aşteptare nu sînt încălzite — ne tăl lui Nuţ. Sc lamentau, mi- toate acasă N-arc motive sâ gurarea celor mai bune condi­ apartament confortabil în De­
« fure.. emanat, cu toată convingerea, cierii tatălui ? Celui care nu va) I
spune tovarăşul Gheorghe Marina, merceolog în ca­ rindu-se de surprizele oferite ţii de învăţătură şî trai ale a­ părerea câ elevul N. Cristea ştie precis nici măcar în ce cla­
drul diviziei MC. — atunci dc vină c numai lipsa* de copiii lor „crescuţi cu atî- — Vă ocupaţi dc educaţia lor? cestora, ne dăm seama din măr­ („cel mai rău" — n.n.) „fură să îi sînt copiii, celui care află Abandonarea totală a îndato­
simţului de gospodar la şeful de staţie sau impiegatul ta grijă..“ . — Bineînţeles ! turiile cadrelor didactice de la nu din viciu, ci din nevoie !!!" tîrziu câ unul a rămas repetent ririlor familiare este gloria ru­
de mişcare din haltă. La repartizarea combustibilului Or, tocmai această grijă con­ — Cum, cit, ce metode edu­ Şcoala generală nr. 4 Deva, un­ Aprecierea aparţine cadrelor de două ori. câ acelaşi e in­ şinoasă care-i aureolează pro­
am avut grijă să dăm mai mult punctelor de unde stituie obiectul rindurilor de fa­ cative folosiţi ? 1 de N. Cristea este in clasa a didactice, care, ne-am convins, fractor, celui care nu cunoaşte, filul „moral". Sancţiunea cea
_ I o
pleacă navetiştii. ţă. Ecaterina Dănescu: „Are tot V-a D, iar 1. Cristea în a Vt-a cunosc foarte bine situaţia fa­ n-a fost la şcoală decit o dată mai aspră o va primi din partea
Pină aici, fără comentarii. Cititorii ştiu acum ceea ce-i trebuie acasă Mă ocup de Dc aici discuţia a devenit dc-a D. Aşa am aflat câ fraţii Cris­ miliei Cristea. şl atunci a insultat directoarea propriilor săi copii... Va veni
cc nu ştiau tovarăşii dc Ia regională cînd am apărut cl. II duc de mină la şcoală in dreptul penibilă. Au început tea au fost surprinşi dc către Credem câ neglijenţele crase pentru binele ce a vrut sâ 1-1 timpul cînd vor îndrăzni sâ-1
privească in ochi fără teama de
noi cil întrebările. Sau vrea tovarăşul Nicolae Stan, fiecare zi" (la 13 ani ! — n.n.). scuzele (cu serviciul, bineînţe­ profesori scormonind în lăzile in educaţia din familie, gene­ facă î? Sâ afirmi câ copilul tău a fi maltrataţi şi sâ-1 judece
directorul general al regionalei, să Iacă vreun co­ Petru Nuţ (tatăl), controlor auto les). mirarea, acuzele la adresa cu gunoi Şcoala (profesorii) a rate in principal de soţ, con­ e nebun ? Clnd de fapt nici limpede, cinstit, necruţător.
mentariu ? 11 aşteptăm cu interes. Numai să nu iie la IR C : „Copilul nu duce lipsă mamei. Din motive lesne dc în­ luat măsuri de ajutorarea stituie adevăratul climat infrac­ nu-1 cunoşti ! Doar cînd H baţî !
scos basma curată .acarul Păun" ! Daţi vina pe ci, to­ de nimic. Priviţi-I. E îmbrăcat, ţeles nu putem reproduce cali­ lor-cu hrană, a pus sub atentă ţional. care a favorizat evolu­ Pînă se învineţeşte. De sc ru­ N. STANCIU
varăşi I El vă ţine în frig. încălţat, hrănit bine. E adevâ- ficativele cu care soţul îşi eti­ supraveghere întreaga activlta- ţia nedorltâ a faptelor celor şinează copilul în faţa colegilor.
C. DROZD