Page 76 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 76
PAO. ñ DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 25 1AN'J.A?IE 1970
Conferinţa Programu Scrisoarea lui Wiliy Generalul Ojukwu
Brandt adresată iui în Coasta
lui alimentar mondial de Fildeş
Willy Stoph
al O. N. U. BONN 24 (Agerpres) — scrisoarea cancelarului RF. a ABIDJAN 24 (Agerpres). —
După cum transmite agen Germanici, Willy Brandt, în Guvernul Republicii Coasta
ţia DPA, cancelarul R F a care se declară că guvernul de Fildeş a dat eubli»:iU(ii un
NF,\V YORK 24 (Agerprcs). păşit prin realizarea unor Germaniei, Wjlly Brandt, a vest-german este gata sâ în comunicat oficial in. care a-
Secretarul general al O.N.U, contribuţii in sumă totală de adresat la 22 ianuarie pre ceapă tratative eu guvernul nunţâ că a hotărit sâ acorde
U Thant, a deschis la New 235 milioane dolari. şedintelui Consiliului de Mi R.D. Germane, a fost remisă azil politic generalului Odu-
York cea de-a 4-a conferinţă Programul alimentar mon niştri al R.D. Germane, Willy la Berlin. .După cum a aflat megwu Ojukwu, fostul lider
a -Programului alimentar dial al O.N.U. a fost iniţiat Stoph, o scrisoare in care ADN — se spune in telegra biairez. care se află >n pr^
mondial al O.N U., lansînd un in anul 1963. In scopul spriji propune ea guvernele celor ma agenţiei — scrisoarea nu zent la Abidjan. Potrivit .*o-
apel tuturor guvernelor de nirii eforturilor ţârilor în două state germane „sâ în conţine nici o părere despre municatului. autorităţile nu au
a-şi mări contribuţiile volun curs de dezvoltare de a asi ceapă tratative asupra schim proiectul de tratat prezentat
tare la fondurile acestui or gura cantităţi suficiente de bului de declaraţii privind re de R.D. Germană, care nu impus lui Ojukwu nici un fol
ganism. U Thant a declarat că hrană populaţiei şi de a in nunţarea la folosirea forţei*4. este nici măcar menţionat“ . de restricţii în privinţa posi
obiectivul fixat de a se reali terveni rapid in ajutorul si In scrisoare se spune: .Aces Agenţia apreciază In conti bilităţii de deplasare, dar i-au
za un fond de 300 milioane nistraţilor. Programul este a- te tratative, ce urmează a ţi nuare că .în scrisoarea can
dolari prin contribuţii volun plieat de către O.N.U. in co duse pe baza principiului ne- celarului federal Brandt nu interzis sâ desfăşoare orice
tare pentru perioada 1071 — laborare eu F A.O. discriminării, ar trebui sâ o pot fi găsite nici propuneri activitate politică pe terito
1072 este prea modest In com fere prilejul unui larg schimb constructive proprii in proble riul ţârii. Comunicatul dat
paraţie cu necesităţile de fi de păreri cu privire la regle ma hotârîtoare a stabilirii de publicităţii la Abidjan preci
nanţare a cererilor formulate mentarea tuturor problemelor relaţii normale între R.D.G
de o serie de ţâri in curs de Consiliul de Securi în suspensie, existente între şi R.FG pe baza egalităţii în zează eâ teritoriul Coastei
dezvoltare sau de a se veni statele noastre, printre care şi drepturi şi a dreptului inter de Fildeş nu va servi ea bază
in ajutorul victimelor unei e tate va discuta aceea a relaţiilor bazate pe de subversiune împotriva nki
ventuale catastrofe naturale egalitate în drepturi“. Cance naţional. deşi se ştie că o
— cum sînt cutremurele sau larul consideră că. la trata normalizare a relaţiilor între unei târî. Agenţia France
inundaţiile. El a subliniat tot problema Africii tive. .fiecare parte trebuie cele două state germane ne Presse reaminteşte că alături
odată eâ obiectivul propus să-şi poată prezenta toate pă Poporul vietnamez, greu încercat de războiul întreţinut de armate străine pe teritoriul său de Gabon, Zambia şi Tanza
pentru perioada 1969—1970 — de Sud-Vest cesită recunoaşterea R.D. Ger se străduieşte, prin munca pe care o depune in toate domeniile, să-şi salveze integritatea şi
rerile. propunerile, principiile mane pe baza dreptului in nia. Coasta de Fildeş este cen
de constituire a unui fond de şi MdR?ctele ce i se par jus să-şi dezvolte economia.
NEW YORK 24 (Agerpres). ternaţional". de-a patra ţară africană care
200 milioane dolari, a fost de La sediul Naţiunilor Unite te".m In fotografie : Soldaţi din apărarea antiaeriană a Hano iului. a recunoscut fosta Diairâ.
s-a anunţat că preşedintele In opinia sa, desfăşurarea
convorbirilor şi tratativelor
Consiliului de Securitate ai
O.N.U. pe luna in curs. To- nu ar trebui condiţionată de
tabilirca vreunui termen pre
renee Nsanze (Burundi)
va
AGENDĂ convoca o şedinţă a Consiliu I is. Declarind eâ .guvernul Dem onstraţii studenţeşti la D jakarta tul a fost sprijinit de admi
lui în cursul sâptâminji vi deral este oricînd dispus sâ D JA K A R TA 24 (Agerpres) organizeze acţiuni similare nistraţie.
înceapă tratativele44, cancela
itoare pentru a lua în discu rul il informează pe preşe In ciuda hotâririi guvernului si în zilele următoare, în
ECONOMICĂ ţie problema ocupării ilegale dintele Consiliului de Miniştri de a inierzice demonstraţiile, punctele principale ale oraşu 404
a teritoriului Africii de Sud- că pentru o primă convorbire, vineri, peste 3 000 de studenţi lui au fost plasate forţe ale
Vest de către autorităţile in cadrul căreia poate fi ho- au străbătut străzile principa poliţiei, pregătite sâ intervi Revista „The Sciences“ , or
U.R.S.S. VA FURNIZA RS.A. le ale Djakartei intr-un marş nă în orice moment. gan dc presă al Academiei dc
GAZE NATURALE Recenta sesiune a Adunării târîtâ începerea şi acordul de de protest împotriva politicii Demonstraţiile studenţeşti ştiinţă din New York, scrie că
JAPONIEI ŞI ITALIEI continuare a tratativelor“, a „dacă zgomotul va continua sâ
Generale a O.N.U. a reco fost desemnat ca reprezen economice a autorităţilor. De de la Djakarta continuă de o Vineri, ambasadorul României la Bonn, Constantin
mandat întrunirea Consiliu tant al R.F.G., Egon Franke, taşamente întărite ale ‘ politi sâptâminâ, imediat după ce Oancea, a oferit un cocteil tn cadrul standului româ crescâ în ritmul înregistrat în
MOSCOVA 24 (Agerprcs). lui de Securitate în vederea ei, precum şi trupe din Dja guvernul a hotărit sâ dubleze nesc al Expoziţiei Internaţionale de mobilă. ultimii ani, locuitorii anului
Vineri s-a înapoiat la adoptării de măsuri pentru a ministrul federal pentru re karta au intervenit pentru a-i preţurile la produsele petroli Au luat parte Theo Burauen, primarul general al 2000 din marile oraşe vor a
laţiile intergermane.
Moscova delegaţia sovietică determina R.S.A. să respecte fere, ceea ce a atras după si oraşului Koln, Cari Ferdinand von der Heyde, direc surzi". Pe lingă pierderea au
de specialişti care a purtat cererea de retragere a con împrăştia pe demonstrant». ne o creştere masivă a preţu torul general al Expoziţiei, şefi dc misiuni diplomatice, zului, zgomotul poate duce şi
tratative la Tokio în legă trolului asupra teritoriului A- BERLIN 24 (Agerpres) — Intrucit liderii studenţilor r.u rilor ia o serie dc bunuri de numeroşi oameni de afaceri, ziarişti. A fost de faţă la tulburări funcţionale In
tură cu realizarea proiectu iricii de Sud-Vest. Agenţia ADN transmite că anunţat că intenţionează sâ larg consum. ing. Gheorghe bazar, adjunct al ministrului industriei sistemele cardiovascular, me
lui de livrare către Japo lemnului din România. tabolic, psihologic etc.
nia a unor cantităţi de ga
ze naturale din Iakuţia şi ---------------------------- ♦ © ♦
Sahalin, anunţă agenţia Amestecul C.I.A.
TASS. Conducătorul dele Vineri, la Palatul Alb dc la Liderul conservator de ex Max Conrad. supranumit
gaţiei, Vladimir Suşkov, a Dedinie, Iosip Broz Tito, pre tremă dreaptă, Enoch Powell, „bunicul zburător", care între
făcut cunoscut cu acest pri în Bolivia şedintele Republicii Socialiste s-a bucurat de o primire os prinde un zbor solitar în ju
lej că Uniunea Sovietică Federative Iugoslavia, a înml- tilă la Universitatea St, An rul lumii, la bordul unui a
exportă gaze naturale şi în nat cca mai înaltă distincţie drews din Scoţia, unde urma vion uşor, s-a prăbuşit într-0
L A PAZ 24 (Agerpres) —
alte ţări. Astfel, a fost rea a acestei ţâri — Ordinul Ma să ia euvîntul. El a devenit regiune a Polului Sud, anun
lizat un acord cu Italia pri Pentru prima oară. un guvern rea Stea a Iugoslaviei — lui ţinta unui adevărat bombar ţă agenţia UPI. Deşi avionul
vind colaborarea In dome bolivian a recunoscut oficial Edvard Kardeli, membru al dament cu ouă Clocite din a suferit mari avarii, pilotul
niul industriei gazelor na amestecul serviciilor secrete Biroului Executiv al Prezidiu partea studenţilor, care scan a reuşit sâ scape teafăr. Du
turale. Acordul stipulează americane (CI A ) »n această lui U.C.I., cu ocazia Împlini dau : „Afară cu fascistul“ . pă cum a explicat Conrad, ac
ca, în decurs de 20 de ani, ţară. Ministrul de interne, co rii vîrstei de G0 de ani, pentru Enoeh Powell şi-a creat o cidentul s-a produs în mo
Italia să primească din lonelul Juan Ayorna. a anun activitate revoluţionară înde faimă tristă, pronunţîndu-se mentul decolării cind, datori
UR.SS., printr-o conductă, ţat vineri pc reprezentanţii lungată şi contribuţia sa la pentru alungarea tuturor oa tă neatenţiei sale, avionul a
peste 100 de miliarde metri presei eâ unii funcţionari ai construirea socialismului in menilor de culoare din An intrat intr-un munte de ză
cubi gaze. . ministerului pe caro-1 condu Iugoslavia. glia. padă.
In prezent se lucrează la ce aveau legături eu o reţea a
soluţionarea problemei con C.I.A. care, încă in urmă cu 4 0 4 ♦ 0 4 404
struirii unei conducte de doi ani, instalase c centrala
gaze intre Uniunea Sovieti de interceptare a convorbiri Forţele Pathci Lao din pro La Tirana au luat sflrşit In capitala Republicii Ir
că şî Franţa, treeîn-d pe te lor telefonice într un cartier vincia Xicng Khuang au do- tratativele dintre Camera de landa s-a tnregistrat un furt
ritoriul cîtorva ţâri euro central din La Paz Deşi nu a borlt recent un elicopter ame comerţ a R.P. Albania şi Ca neobişnuit ; Masca mortuară a
pene. Totodată, a precizat dezvăluit identitatea funcţio rican — transmite agenţia de mera dc comerţ şi industrie celebrului scriitor James Joy
Suşkov, nu este exclus ca narilor ca şi a cetăţenilor stră presă Khaosan Pathet Lao. din Atena în urma Icărora s-a ce a dispărut de la sediul so
Uniunea Sovietică să furni ini implicaţi în această afa Este al l 194-lea aparat de semnat un acord cu privire cietăţii constituite pentru ‘ â
zeze gaze naturale şi Fin cere, ministrul a precizat câ zbor pierdut de S.U.A, în la schimburile do mărfuri pe cinsti memoria acestuia. Poli
landei. această centrală nu mai func Laos. anul 1970. ţia a întreprins cercetări, care
ţionează de multe luni G u au răm a 3 fără nici un rezul
TRATATIVE POLONO — vernul a desemnat o comisie 404 404 tat.
VEST-GERINIANE de anchetă în legătură cu Un alt exemplar al măştii
Oamenii muncii din Ecuador duc o luptă permanentă pentru îmbunătăţirea salariilor şi acest caz, dar nu a fost ope Arpad Kiss, preşedintele Senatul S.U.A, a adoptat vi mortuare se află la Muzeul
BONN 24 (Agerprcs). — condiţiilor de viaţă şi muncă. rată, cel puţin deocamdată, Comitetului pentru dezvolta neri, cu 73 dc voturi, un pro din Zürich, oraş în care scrii
Janusz Burakiewicz, minis In fotografie: Aspect de la greva lucrătorilor dinlr-un spital din oraşul Guayaquil. nici o arestare. rea tehnică al R.P. Ungare, iect de lege privind comba torul irlandez a murit în 1941.
trul comerţului exterior al şl Doifc VogcIniU, preşedinte terea crimei organizate In
R.P. Polone, care se află în le Consiliului federal pentru Statele Unite. Proiectul stipu 404
prezent la Bonn pentru tra coordonarea activităţii ştiin lează mărirea termenelor de
tative economice, a avut vi Reacţii la Starea ţifice al R.S.F Iugoslavia, au detenţie, mcrgtnd pînă la 30 „Ziua mondială a leproşi
neri o întrevedere cu Karl Satelit m e te o ro lo g ic semnat la Budapesta un acord de ani în cazul criminalilor lor“ , fixată pentru azi, are
Schillcr, ministrul econo dc colaborare. Acordul preve reeidivlşti sau al conducători drept scop să atragă atenţia
miei al R. F a Germaniei o p era ţio n a l de furnizarea reciprocă de a lor unor organizaţii criminale, opiniei publice asupra (aptu
şi cu Walter Scheol, minis Uniunii prezentată sistenţă tehnică multilaterală cum sînt „Mafia“ şi „Cosa lui câ mal există încă în lu
trul de externe al acestei VANDENBERG 24 (Ager complexă a condiţiilor meteo in scopul rezolvării în comun Nostra". Alte prevederi pre me un număr mare de oa
ţâri. Agenţia PAP menţio pres) — N A S A. a lansat v i rologice globale, iar datele ob a diferitelor probleme cu conizează o serie de măsuri meni afectaţi de această boa
nează că au fost discutate neri de la baza militară Van- ţinute sînt centralizate şi de preşedintele IVivon rente. Se prevăd, de aseme îndreptate impotriva infiltră lă. Potrivit Comitetului naţio
probleme actuale ale rela denberg din California, cu a (ransmise dc două ori pe zi nea, schimburi de documen rii membrilor „sindicatelor nal francez de asistenţă pen
ţiilor economice şi comer staţiilor terestre do recepţie. WASHINGTON 24 (Ager taţie tehnică, dc experienţă, tru leproşi, în momentul de
ciale dintre cele două ţâri. jutorul unei rachete de tipul Sateliţii, în greutate dc 307 pres). — Mesajul cu privire îa zenta programe concrete pen precum şi de informaţii în crimei“ în special ai Mafiei, faţă 15 milioane de persoane
Agenţia DPA anunţă, la „Thor-Delta“. un satelit me kg. au o formă cilindrică, iar tru reglementarea celor mai domeniul tchnico-ştiinţific. în activitatea economică, prin suferă de lepră şl numai o
rîndul său. eâ ministrul po teorologic perfecţionat ..Ti- după deschiderea pc orbită a Starea Uniunii, prezentat de stringente probleme cu care intermediul unor firme sau treime dintre ele se află sub
lonez al comerţului exte ros-M‘*. După cum se subli panourilor cu baterii solare, preşedintele Nixon in faţa ce sînt confruntate Statele Uni 404 persoane particulare Protec- Îngrijire medicală.
lor două Camere ale Congre
rior, Janusz Burakiewicz, niază în comunicatul agenţiei lungimea lor atinge 4 m. te Liderul majorităţii demo
l-a invitat pe ministrul c- spaţiale, acest prim satelit sului american, a provoc»it crate din Camera Reprezen Preşedintele Nixon a pri
conomiei al R F. a Germa inaugurează ,.o nouă serie de ..Tiros-M" ş-a înscris i>c o reacţii diferite în rîndul mem tanţilor. Carl Albert, a ară mit vineri la Casa Albă pe
niei. Karl Schiller. să facă sateliţi meteorologici opera orbită circulară la 1 4.V4 km at- brilor organului legislativ din tat câ mesajul „nu a făcut o primarul capitalei americane, Coi aproximativ 23 000 de mineri belgieni din bazi
o vizită oficială in Repu ţionali". Caracteristica prin titudine l ’ nghiul de î.iclinare S.U.A. In timp ce reprezentan apreciere realistă a proble Walter Washington, cu care a nul carbonilf-» Limbourg. care au întrerupt lucrul In
blica Populară Polonă In cipală a acestor sateliţi con al orbitei in raport cu Ecua ţii Partidului republican au mei numărul unu — situaţia discutat problema combaterii urmă cu peste trei săptămini, au declarat câ nu se vor
vitaţia a fost acceptată, iar stă în faptul câ au fost înzes torul este dc 1(0 grad»', astfel salutai mesajul şi propunerile economiei naţionale". Preşe criminalităţii. După întllnire, întoarce la lccirUe lor de muncă înainte de a le fi sa
data vizitei urmează să fie traţi cu instalaţii care per incit satelitul sâ aibă perma prezentate de preşedinte. în dintele. a arătat vorbitorul, a primarul Washingtonului a tisfăcute revendicările. Vineri ei au blocat toate in
stabilită ulterior. mit fotografierea păturilor de nent Soarele în spate, iar ca rindul senatorilor democraţi ignorat criza locuinţelor, de declarat presei câ propunerile
nori, simultan cu studierea litatea fotografiilor luate sâ el nu a fost primit cu prea gradarea oraşelor şi şomajul sale, între care şi sporirea e trările minelor din Winterslag. Watorschei şi Zoldcr.
fie cit mai bună posibil. mult entuziasm Agenţiile do in creştere, care nu preves fectivelor forţelor de poliţie împotriva greviştilor a fost folosit un pluton de 150
presă relatează câ democraţii tesc nimic bun. locale pînă la nivelul de 5 100 de poliţişti, oare a operat mai multe arestări.
Cu aceeaşi rachetă a fost
plasat şi un .mini satelit" dc nu au avut nimic împotriva La rîndul său. senatorul de de oameni, au obţinut sprijinul
telecomunicaţii ,.Os*ar-Aus acestui prim mesaj al prese mocrat Ralph Yarborough şefului statului. Materializarea
dintelui Nixon. dar si-au ex
tralis". lansat ;n cobjborare (Texas) a criticat mesajul, de măsurilor preconizate de Wal
cu Societatea naţională a ra primat dezamăgirea că el este oarece el nu aduce nimic nou ter Washington pentru com
dioamatorilor australieni. Prin lipsit dc precizări în politica S U.A. faţă de Viei
intermediul acestui mir sate Senatorii democraţi Mike nam. Discursul preşedintelui baterea criminalităţii în capi
lit. toţi radioamatorii din lu Mansfield şi Hcnry Jaekson Nixon, a arătat senatorul Yar tala americană va necesita a-
me au posibilitatea sâ inlrv loeaţii de aproximativ 13 mi
au subliniat câ preşedintele borough, lasă sâ se întrevadă
¡n contact. Satelitul este pre lioane dolari.
văzut cu baterii care vor s-a mărginit sâ facă doar de puţine speranţe de încetare a
funcţiona col puţin două luni. claraţii generale, fără a pre- acestui război.
f popeea Aleatrazului a sperau să-i determine prin unui Centru al indienilor a tea „omului alb44 şt in spe noastră, modul nostru de S.U.A., Walter Hickel, a tre
început in luna noiem înfometare să renunţe la ac mericani, care să studieze cial din partea Biroului pen viaţă, pentru a-i ajuta să a- cut insula Alcatraz pe HsI j
brie a anului trecut. ţiunea lor. posibilităţile de îmbunătăţire tru problemele indienilor jungă la nivelul nostru de surplusurilor federale, fapt
Un mic grup de indieni ame Cu citeva săptămini In ur a condiţiilor lor de viaţă. Ei din cadrul Ministerului de civilizaţie, ridieîndu-i, pe ei care este interpretat ca un
ricani au hotărit, după cum mă, indienii de pe Alcatraz, au hotărit, între altele, să Interne al S.U.A. Parodiind prim pas pe calea doblndi-
se ştie, să pună stăpinire pe al căror număr a crescut in cumpere insula dc la guver tratatele pe care guvernele şi pe fraţii lor albi, din sta rii ei La puţin timp de la
mica insulă Alcairaz, din tre timp la ¡50, au făcut cu nul american. Preţul oferit americane le-au impus de-a rea lor de sălbăticie şi nefe această hotănre, democra
golful Son Francisco, pc ca noscut tn mod clar că nu au a fost de 24 de dolari „plă lungul anilor triburilor in- ricire". tul George Brou'n. membru
re s<î o transforme in „teri al Camerei Reprezentanţilor,
toriu indian". De două ori, a depus un proiect de rezo
consecutiv, grupul a debar luţie în care cere transfera
cat pe insula părăsită, dar rea Aleatrazului indienilor
tot dc atîtea ori gărzile de americani, pentru crearea
coastă americane i-au îmbar Centrului de studii propus
cat pe indieni pe vedetele lor SIEAG DEASUPRA AEGAERAZUEUI Alţi zece congresmeni s-au
rapide şi i-au readus in por înscris imediat printre coau
tul San Francisco. A treia torii acestei rezoluţii. Există
oară „debarcarea“ s-a des
de asemenea, părerea că gu
făşurat noaptea, fiind urma vernul american ar dori. să
tă imediat de ocuparea clădi ofere indienilor un alt teri
rii fostei închisori federale intenţia să părăsească insula. tibili in mărgele, oglinzi şi frîntc de indieni, ocupanţii. toriu în apropiere de Fort
de pe insula abandonată in Anunţind că debarcarea a pînze colorate — metodă pr Aleatrazului au adresat o Cu toate ca condiţiile ac Miley. Aceştia au taspun»
anul 1003, pe care membrii reprezentat Un succes, ei care au folosit-o „feţele pa proclamaţie de o ironie ustu tuale de viaţă pc insulă sînt ■ deja că ar accepta o aseme
grupului au refuzat să o mai s-au intmnit sub conducerea lide" cu prilejul cumpărării rătoare celor ciţiva albi care poate la fel dc primitive ca nea propunere afirmînd .
părăsească. ale strămoşilor lor, noilor lo
liderului lor, Richard Oakcs. unei insule asemănătoare a-, locuiesc pe insulă, in care cuitori lipsindu-le mijloace „Dorim în primul rtnd Al-
Acţiunea indienilor a deve indian provenind din tribul cum 300 de ani". Deşi ofer subliniază : „Dăruim locui le necesare de trai. unul din catrozul, dar vom accepţi
nit de notorietate publică, Mohaxck, pentru a elabora la indienilor pare mai mult torilor insulei o porţiune tre ocupanţi a declarat cu a
provocînd o largă mişcare dv planurile dc guvernare a ironică, o ironie amară insă din acest pămlnt pentru pro ciditate : „Aici este mult mai orice teritoriu pe care Ame
sprijin care a forţat autori noului teritoriu. La întrunire scopul său este dintre cele pria lor folosinţă, pe care să bine decît în oricare dintre rica doreşte să ni-l restituie".
tăţile să renunţe la ideea ex au participat aproximativ 20«» mai serioase, pentru că ocu o stăplnească in numele Gu rezervaţiile în care a tre Intre timp, deasupra Alca-
pulzării lor cu forţa. Ba mai dc reprezentanţi ai unor tri parca Aleatrazului reflecta vernului americano-indian imii să trăim piuă acum". trazului, indienii au (nălţat
mult, numeroşi albi din re buri de indieni din S.U.A., ai de fapt un nou mod de a atit timp cît soarele va rfi
Comentind acţiunea
„in
giunea golfului San Francis indienilor azteci din Mexic, milita al indienilor ameri s<Ir» şi riurile se vor revăr dienilor de pe Alcatraz", re propriul lor steag: o pivă o
co au hotărit să trimită in precum şi ai eschimoşilov cani. Ei au urmărit, in fapt. sa in marc. Ne angajăm să păcii sţyartă şi un V jee că
dienilor de pe insulă alimen Printre problemele abordate să atragă atenţia opiniei pu ghidăm pe locuitorii acest*• vista „Time" consideră că a rămiziu (cort specific indie
te şi haine călduroase, s/xlr- cu această ocazie s-au aflat blice americane asupra ne insule pe eal^a unui mod de ceştia sînt pe punctul de a nilor americani) pe un fond
In momentele de relaxore, ţăranul Indian fumează din gfnd astfel „blocada" institu legalitatea ocupării. Alcatra- dreptăţilor pe care sint obli viaţă adecvat. Le vom oferi obţine clştig de cauză. Ast azuriu.
„Hooka") o pipă autohtonă, decorată cu motive naţionale. A* ită de gărzile de coastă care zutui şi chestiunea creării gaţi sa le suporte din par- religia noastră, educaţia fel, ministrul de interne al
cest obicei s-a păstrat de geno raţii. I. SOCACIU
TIPAR U L: Întreprinderea poligralică Deva 44 005