Page 77 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII proletari din toate ţârile, u n iţ i-v ă ! Redacţia

Nr 4684 şi administraţia

Marti ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Groza nr
27 ianuarie
telefoane : redactor >e* - 11588 ; re
dactor şef adjunct, secreta» de redacţi*
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui
1970 turâ*spor1 şi probleme cetăţeneşti -
72317 : secţio scrisori, documentore ş»
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
i PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16*24 - TI585

USUh«

Adunările generale în cooperativele

TELEX
agricole de producţie

UN EVENIMENT DE MAXIMĂ Vl-a o Consiliului popular ju­ vicepreşedinte a Marii Adunări nedoara la chemarea la între­ Consiliului popular judeţeon în ACORDAREA GRADAŢIEI
lar judeţean,
Maria Groza,
Ieri o avut loc Sesiunea o
exercitarea atribuţiilor puterii,
cere a Consiliului popular ol
DE MERIT ÎN tNVATA-
luate în intervalul de la ulti­
judeţului Constanţa.
deţean Io care au participat,
în afară de deputaţi, activişti Naţionale. Aurel Bulgareo, Au mai fost supuse dezbo- ma sesiune. IMINTUL SUPERIOR
Ştefan Almâşon, Lazor David,
Pe marginea proiectelor de
de partid şi de stot, reprezen­ Aron Colcer - secretari ai Co­ terii şi aprobării sesiunii stu­ hotărîre prezentate sau stu­ Ministerul Invâţâmlntului a •
Însemnătate pentru tanţi ai organizaţiilor de moso mitetului judeţean de partid diul privind dezvoltarea şi di­ diate în comisii au luat cuvin- emis instrucţiunile privind a- i
versificarea producţiei de ma­
Intrindu-se in ordinea de zi
şi obşteşti, directori ai direc­
cordarea gradaţiei de merit j
teriale de construcţii în perioa­
tul : Stelian Popescu, Gheoi-
ţiilor judeţene, conducători oi
varăşii Vichente Bălan - prîm-
unor întreprinderi şi instituţii, □ sesiunii, au luat cuvîntul to­ da 1970-1975, informarea a­ ghe Vosiu, leronim Grecu, Ni- personalului didactic cu o ve- i
chime de cel puţin 25 de ani j
colae
DEZVOLTAREA ECONOMICA preşedinţi ai comitetelor exe­ executiv ol Consiliului populai deplinit sarcinile prevăzute in siu, Troipn Bloj, Ano Ma­ In fnvâţâmîntul senatului j
Muntoiu, Teodor Va-
vicepreşedinte al
supra modului în care s-au în­
Comitetului
şi'
vice­
prim-vicepreşedinţi
superior. ;
Gradaţia de merit se acordă i
Leontin Blăjan,
ria Breozu,
Hotărîrea nr. 10/1969 o Con­
consiliilor
judeţean - care o prezente',
popu­
cutive
ale
— la propunerea
lare municipale şi orăşeneşti, proiectul de hotărî re privind c- siliului popular judeţeon cu Ludovic Lada, Gheorghe Opri- sau a consiliului profesoral :
preşedinţi oi comitetelor * doptorea planului de stat ol e­ privire la îmbunătăţirea activi­ nescu, Nicoloe Zăhuţ din cadrul instituţiei de în- i
A FIECĂREI UNITĂŢI xecutive ale consiliilor popu­ conomiei locole pe anul 1970. tăţii de prestări de servicii că­ luat cuyintul tovarăşul loachim vâţâmînt superior — de că- i
In încheierea dezbaterilor a
tre populaţie, completarea Ho-
lare comunale,
tre conducerea
Petru Boto şi Mircea Ramba -
Ministerului i
reprezentanţi
Moga.
tărîriî nr. 7/1969 a Consiliului
ai unor instituţii centrale de
Gradaţia de merit di drep- :
stat. ziarişti. vicepreşedinţi oi Comitetului popular judeţean privind sta­ ★ Invâţâmintuiui.
executiv al Consiliului popular
Au fost prezenţi tovarăşii judeţean — care au prezentot bilirea şi sancţionarea contra­ Sesiunea Consiliului popu­ tul la un salariu tarifar lunar !
tre aceste unităţi se situează loachim Moga, membru ol proiectul de hotărîre pri­ venţiilor, alegerea unor jude­ lar al judeţului Hunedoara a majorat cu două clase de aa- j
C.A.P, Simeria, Pricaz, Dobra, C.C. al P.C.R , prim-secretof vind adoptarea bugetului cători lo judecătoriile Hune­ □ probat în unanimitate proiec­ larizare.
Aron Colcer Timpa, Bâcia, Silvnşu de Jos al Comitetului judeţean de par­ local pe anul 1970 şi, doara şi Petroşani, precum ş: tele de hotârîri supuse dezba­
şi altele tid, preşedintele Comitetului respectiv, răspunsul Consi­ ratificarea unor decizii elabo­ terii, acestea primind putere | SE DEZVOLTA REŢTAU A j
Relevînd succesele coopera­
secretar al Comitetului judeţean de partid, executiv ol Consiliului popu­ liului popular al judeţului Hu­ rate de Comitetul executiv al executorie. j TURISTICA
preşedintele U.J.C.A.P. tivelor respective, trebuie a­ i
vut insă în vedere câ rezul­ ! Reţeaua turistică a ooope-
tatele înregistrate de o serie j raţiei de consum se comple-
de unităţi nu se situează la : teazâ In acest an cu noi unl-
Punînd în dezbatere princi­ ril, pentru sporirea contribu­ nivelul posibilităţilor şi al ce­ j tâţi. Ele slnt amplasate la
palele probleme care privesc ţiei acestei importante ra­ rinţelor, neajunsurile organi­ Pentru realizarea şi depăşirea indicatorilor de plan pe 1970, a | Sovata, Ilîşeşti, Valea Ursu­
şi condiţionează progresul fie­ muri de producţie la forma­ zatorice şi tehnice fâcind ca lui, Bran şi Cheia. Constru­
cărei unităţi agricole coope­ rea venitului naţional, la pro­ cîe să nu progreseze pc măsu­ ite in stilul arhitectonio lo­
ratiste şi ridicarea bunăstării gresul general al întregit e­ ra condiţiilor existente. ba i cal, ele vor dispune de spa­
ţărănimii, adoptînd hotăriri conomii sînt evidenţiate de a­ chiar să bată pasul pe loc în ţii de cazare, unităţi de ali­
de maximă importanţă pentru jutorul multilateral — mate­ ceea ce priveşte creşterea mentaţie publică, locuri de
activitatea economică a uni­ rial, tehnic şi financiar — a­ producţiei şi a avuţiei obşteşti. sarcinilor din domeniul social-cultural şi edilitar-gospodăresc parcare a autoturismelor. De
tăţilor, pentru sporirea pro­ cordat unităţilor cooperatiste Avînd in vedere aceste con­ asemenea, Ia Tândârei, pe
ducţiei agricole şi dezvolta­ în vederea fructificării mai siderente şi necesitatea creş­ I traseul Bucureşti-Constanţa,
rea averii obşteşti, adunările depline a rezervelor de creş­ terii contribuţiei agriculturii hotărîrea de a depune toate ■ se vor amenaja un restau-
generale ale cooperatorilor tere a producţiei agricole. Ca la ridicarea bunăstării între­ C O N SILIU L P O P U LA R A L eforturile pentru depăşirea j rant şl o cofetărie, iar In pâ-
care au loc la începutul fie­ urmare a înzestrării unităţilor gului popor. Congresul al JU D E Ţ U LU I H U N ED O A R A , planului economic şi folosirea i durea de lingă Babadag un
cărui an se înscriu ca un e- cu un număr tot mai mare de X-lea al partidului a stabilit întrunit în cea de-a V l-a se­ Răspunsul Consiliului popular al în mod chibzuit a fondurilor j nou camping.
venîment de însemnătate deo­ utilaje moderne şi perfecţio­ un vast program de măsuri a siune, a analizat — în lumina materiale în vederea creşterii
realizărilor obţinute in
I9G9
sebită în viaţa cooperativelor nate, punerii la dispoziţia a­ căror înfăptuire va asigura, şi a sarcinilor ce-i revin pe eficienţei întregii activităţi. j FOTBALIŞTII ROMANI
agricole. cestora a unor cantităţi spo­ prin intensificarea si moder­ anul 1970 — chemarea la în­ judeţului Hunedoara la chemarea ia Prin valorificarea tuturor î n v i n g ă t o r i I n
Adunările generale ale co­ rite de îngrăşăminte chimice, nizarea producţiei, punerea trecere adresată de Consiliul resurselor existente, ne anga­ BRAZILIA
operatorilor. care se vor des­ a seminţelor selecţionate şi a­ mai deplină Tn valoare a po­ popular al judeţului Constan­ întrecere patriotică lansată de jăm să realizăm următoarele Selecţionata de fotbal a
făşura în luna februarie a.c. nimalelor de rasă a fost po­ tenţialului material şi uman ţa. obiective : României a terminat învin­
prezintă o semnificaţie de sibilă înregistrarea de rezul­ al agriculturii. In ansamblul In dezbaterile pe marginea gătoare în cel de-al doilea
importanţă excepţională, dat tate economice superioare an acestor măsuri se înscriu si expunerilor prezentate de co­ Consiliul popular al judeţului Constanţa ÎN IND USTRIA L O C A L A : meci al turneului de la Be- (
fiind faptul că ele vor lua în de an. acestea reliefind dina­ sarcinile reieşite din Hotârî- mitetul executiv cu privire la lo Horizonte, cîştigind cu \
dezbatere şi vor aproba pro­ mismul şi avantajele oferite rea plenarei Consiliului realizarea planului economic Îmbunătăţirea proceselor de scorul dc 1-0 (1-0) partida cu
gramul de activitate, respec­ de crearea marii gospodării U.N.CAP. privind perfecţio­ şi a bugetului local pe anul producţie, diversificarea pro­ formaţia Atletico Mineiro.
tiv planul de producţie şi f i ­ socialiste. Datorită hărniciei narea organizării, normării şi 19(19. precum şi a planului şi patriei — s-a concretizat în lor au fost realizate lucrări duselor, punerea in valoare Unicul gol al întîlnlrii a fost
nanciar pe anul 1970. aşezat cooperatorilor, folosirii cu retribuirii muncii în C.A.P., bugetului pentru anul 1970, îndeplinirea şi depăşirea prin- şi obiective ce însumează de noi resurse interne şi fo­ înscris în minutul 40 dc Nea-
pricepere. în mod chibzuit şi care creează cadrul prielnic gu. printr-o lovitură cu ca­
pe baza noilor forme perfec­ s-a apreciat că în anul care a cip^tfloţ indicatori ai planu­ 68 900 000 lei. cu 6 900 000 lei losirea pe scară largă a re­ pul, la o centrare excelentă
ţionate de organizare, norma­ cu eficienţă ridicată a mijloa­ pentru consolidarea economi­ (recut au fost obţinute rezul­ lui* ue* fetăt, R sarcinilor fliri mal * fniilt' de cit"" angajamentul surselor locale se vor concre­
re şi retribuire a muncii, a celor materiale, financiare şi că a tuturor unităţilor Adu­ tate de seamă in toate dome­ domeniul social-cultural şi e- luat, lucrări care au contri­ tiza în : executată de Lucescu.
Corespondentul agenţiei As­
măsurilor de dezvoltare a a­ a forţei de muncă, o serie de nările generale în care s-au niile vieţii economice şi so- dilitar-gospodăresc. buit la înfrumuseţarea şi mai — depăşirea producţiei mar­ sociated Press notează câ a­
griculturii cooperatiste iniţia­ cooperative agricole din ju­ dezbătut documentele plena­ cial-culturale. Entuziasmul cu Volumul producţiei şi pre­ buna gospodărire a localităţi­ fă cu 1 000 000 lei ; ceasta a fost prima tnjfringe-
te de conducerea partidului deţul nostru au obţinut rea­ rei au evidenţiat hotârirea care oamenii muncii din ju­ staţiilor a fost depăşit cu peste lor Judeţului, la ridicarea gra­ — depăşirea producţiei în
si statului nostru care sSnt lizări meritorii pe linia înde­ cooperatorilor de a aplica in deţul nostru au răspuns che­ 23 000 000 le i1; s-au înregistrat dului lor de confort şî civi­ unităţi naturale Ia principa­ re a echipei Atletico Minei­
ro în faţa unei formaţii de
concretizate în Hotărîrea ple­ plinirii indicatorilor de plan, practică măsurile adoptate de mării la întrecerea lansată de 3 000 000 lei economii supli­ lizaţie. lele produse cu : 750 mc agre­ peste hotare. Plnâ în pre­
narei Consiliului U.N C.A.P. ceea ce le-a permis să-şi spo­ conducerea partidului, de a Consiliul popular al judeţului mentare prin reducerea pre­ Deputaţii apreciază chema­ gate de carieră şi balastieră. zent, pe teren propriu, a-
din decembrie anul trecut. rească aportul la formarea face totul pentru ca fiecare Galaţi — întrecere desfăşura­ ţului de cost şi 2 800 000 lei rea adresată de Consiliul 500 mp uşi-ierestre. 50 tone ceastâ echipă braziliană reu­
fondului centralizat de pro­
Eforturile susţinute făcute tă în întîmpinarea celui de-al beneficii peste plan în secto­ popular al Judeţului Constan­ piese turnate din fontă, 1000 şise sâ învingă cu 2-1 selec­
de partidul şi statul nostru duse agricole al statului, să X-Iea Congres al Partidului rul de gospodărie comunală ; ţa ca pe un factor mobilizator tone calcar, 120 tone bento- ţionata U.R.S.S., cu 3-2 pe
pentru dezvoltarea intensivă asigure ridicarea nivelului re­ (CONTINUAM IN M O . a l e ) Comunist Român şi celei de-a s-au dat in folosinţă 85 apar­ pentru obţinerea unor reali­ cea a Iugoslaviei şi sâ-si în­
şi multilaterală a agricultu- tribuţiei cooperatorilor. Prin­ X X V -a aniversări a eliberării tamente peste prevederi. S-au zări superioare în anul 1970 nită. 50 mii litri apă minerală scrie în palmares mai multe
dat in funcţiune 9 secţii şi şi însufleţiţi de perspectivele precum şi mobilă in valoare succese în faţa unor echipe
s-au asimilat 31 produse noi luminoase ale dezvoltării pa­ de 215 000 lei. realizată prin de club argentiniene. De a­
in industria locală; au fost triei noastre socialiste — sta­ semenea, Atletico Mineiro
construite şi amenajate noi bilite de Congresul al X-Iea economisirea materialului lem­ întrecuse cu 2-1 Intr-un meci
nos ;
Noutăţi în spaţii comerciale în mediul al Partidului Comunist Român de antrenament selecţionata
urban şi rural, s-au înfiinţat — dc sarcinile mobilizatoare Braziliei şi terminase nede-
ce ne revin din planul
de
reţeaua de poştă I noi secţii de prestări de ser­ stat pe anul 1970, ultimul an T I cis 2-2 cu reprezentativa Un­
gariei.
vicii către populaţie. Prin al cincinalului, îşi exprimă
şi telecomunicaţii s munca patriotică a cetăţeni-
La Orâştie s-a dat în Îd)o- I
sinţă nnua clădire a poştei, j
Acest edificiu, ce se îneo- j Depăşirea ritmică a planului—
drează armonios in ansam- j Cabinet dentar
blul noilor construcţii meni- j
te să ridice gradul dc urbo- : pentru elevi
nirorc a oraşului, dispune de
încăperi şi spaţii corespunzâ- 1 ră din Valea Jiului se în­ ecou al întrecerii din abataje
In reţeaua medico-sanita-
tnarc pentru ghişele, centrală ţ
şi cabine telefonice, telegraf, j
difuzarea presei etc. In scd- i scrie un nou cabinet. Este
pul unei mai bune serviri a j vorba de cabinetul dentar, Planul pe anul în curs pune măsuri pentru a crea condi­
cetăţenilor şi a întreprinde- ' destinat elevilor, care func­ în faţa Exploatării miniere ţii favorabile in fronturile dc conducerea minei au organi­
rilor şi instituţiilor s-a mă- I Lonea sarcini substanţial mă­ zat cu toţi maiştrii, inginerii,
rit numărul circuitelor lele- j ţionează în cadrul policli­ rite, la a căror realizare co­ lucru încă din primele zile conducătorii sectoarelor şi zo­
topice care fac legătura cu ! nicii Spitalului unificat lectivul dc salariaţi s-a anga­ ale anului, de a /nări capaci­ nelor dezbaterea amânunţî:.\
alte localităţi şi s-a extins j din Petroşani, după un o­ jat cu întreaga putere de tatea de producţie pentru a a situaţiei locurilor de munca
reţeaua de cabluri in oraş, j face posibilă preluarea sar­ Aceasta s-a soldat cu nurm 1
permiţînd acum instalarea dc ; rar corespunzător cerinţe­ muncă, fiind hotârît sâ obţi­ cinilor de a extrage in plus roase măsuri şi propuneri l i ­
noi posturi telefonice. j lor şcolare. O dată cu noul nă rezultate cit mai bune si sâ 80 000 tone de cărbune şi de a tre care s-a relevat necesita­
Astfel de unităţi şi insta- ; cabinet, au fost organizate încheie cu succes actualul cin­ spori cu peste 100 kg pe post tea de a se pune un mai mar •
laţii au intrat in ultimul ! lecţii de educaţie sanitară cinal. in acelaşi timp, minerii productivitatea muncii, faţă accent pe răspunderea perso­
lîmp în reţeaua dc poştă şi j se străduiesc sâ pregătească de anul trecut. nală a fiecărui salariat în roi
telecomunicaţii şi în alte lo- i pentru elevi, lecţii susţi­ mina în mod corespunzător Intre acestea un loc impor­ lizarea sarcinilor de plan.
calităţi din judeţul, nostru, j Muncitoarele Raflla Nea mţu şi Ana Cojan, de la Fabri ca de conserve Haţeg, s-au an­ nute de medici de speciali- i pentru sarcinile ce îi vor re­ tant îl ocupă creşterea liniei Aspectul esenţial al activi
Cu puţin timp în urmă s-a j tate in cadrul unor ore de j veni în cincinalul următor. de front la 300 ml. din care tâţii după două decade • -
dat în exploatare poşta nouă | gajat In întrecerea din acest an sâ realizeze zilnic însemnate depăşiri de plan. dirigenţie, ■ Comitetul de partid şi con­ 136 ml în abataje frontale. Au muncă este hotărîrea şi elan il
de la Sinicrîa, construită în- \ Foto : V. ONOIU fost astfel gata pregătite, încă minerilor de a-si mobili:--
tr-un stil arhitectural mo- I ducerea exploatării au luat din primele zile ale anului, toate forţele pentru a obţine
dern, specific localităţii. Cen­ două abataje frontale urmînd realizări cit mai bune, la n
trala telefonică instalată în ca prin grija Centralei cărbu­ velul noilor sarcini de or«>
noua clădire a fost şî ea nelui Petroşani să fie dotate dueţie. astfel îneît întreg
extinsă şi modernizată, tre- j torice, membru al mai multor cu echipamentul de susţinere colectiv de la mina noastră *
numărul legăturilor interur- j PRECURSORI — o „ şcoală“ despre societăţi ştiinţifice dîn ţară şi necesar. In cursul acestei luni răspundă prin fapte mâsui i
cîndu-sc la sistemul dc func- ]
lor luate de partid uentru g
ţionarc cu baterii. S-a mărit ;
Dragomir
străinătate, Silviu
se va mai **cda producţiei o
banc şi s-a extins reţenua de J primeşte consacrarea supremă linie dc front activă de ineâ neralîzarea noului sistem
salarizare şi majorarea sa'
circa 45 m 1, reprezentând un
în 1927, cînd devine membru
cabluri. al Academiei Române abataj frontal ce mire capa­ riilor în Industria minieră
In municipiul Deva s-a mă­
leionîcc cu încă 1 000 dc linii j p e rso n a lită ţile marcante ale ju d e ţu lu i docent Octavian Floca a fo;t citate. im­ Birluţ, Dumitru Costinaş şi I
Şefi dc brigadă ca Clem ■
Ampla evocare a doctorului
rit capacitatea centralei te- j
Un factor deosebit de
ţii au cerut maiştrilor mine
şi s-au instalat prin sistem j completată de amintirile ine­ portant pentru desfăşurarea şi electromecanici, conducri i
dite ale tovarăşului dr. Vic­
tranzistorizat 120 dc circuite tor Şuiaga, care l-a cunoscut normală, intensivă a produc­ lor zonelor, sâ se ocupe h
cu diferite localităţi mai im- | Avînd drept scop evocareD a-i fi consăteni, în căminul viu Dragomir, loan Dehel, cidarea unor probleme legate pe Silviu Dragomir din copi­ ţiei este terminarea concen­ mai multă răspundere dc i
portante dîn ţară. S-au in- ' amintirii precursorilor hune- cultural la a cărui construcţie cel cu care copilul Silviu „a de unitatea naţională a popo­ trării întregii producţii la Lo­ provizionarea brigăzilor, d'-
chciat dc curind lucrările de doreni, celor care au făcut Silviu Dragomir şi fratele său, zburdat prin frumoasele livezi rului nostru, pe care le-a pu­ lărie şi cu care a întreţinut nea II, în cursul lunii ianua­ buna funcţionare a transpo
modernizare a telefoniei din cinste şi nume acestor locuri Alexandru au contribuit ma­ ale satului şi cu care, mai tîr- blicat in numeroase lucrări, relaţii toată viaţa. „Ii plăcea rie. precum şi introducerea toarelor. a instalaţiilor de i
oraşul »rad, care constau în in diversele domenii de acti­ terial, iţi asumi, dacă nu o ziu. mergea la joc in sat şi la in diferite limbi străine“. Te­ lui Silviu sâ ne povestească coliviilor basculante pentru eraj, pentru a elimina timpii
instalarea unei centrale te­ vitate, recenta iniţiativă a Co­ misiune grea atunci dificilă, nunţi“. meinic cercetător al arhivelor despre bunicul său, dar mai material lemnos la puţul neproductivi, în aşa fel înct-
lefonice automate cu 1 000 dc mitetului judeţean pentru cul­ delicată Dar, cei aproape Fiul notarului comunal şi al din ţară şi străinătate, Silviu ales despre bunica de la Ro­ auxiliar Lonea II şi puţul de fiecare brigadă sau cchi|M
linii. tură şi artă s-a dovedit, după două sute de auditori care an unei fiice de miner din Roşia Dragomir s-a preocupat in şia Montană, de la care a aflat materiale Jieţ, imbunâtâţin- sâ-şî realizeze normele de pr
Sfera noutăţilor din acest prima etapă, o reuşită şi a- participat duminică la inlil- Montană, născut la 13 martie mod deosebit dc problema u- multe lucruri din viaţa si lup du-se prin aceasta condiţiile dueţie. In sectorul electroni-
domeniu cuprinde şi locali­ tractivâ manifestare cultura­ rirca evocatoare din Gurasa- 1888 în Gurasada, ..a păstrat nitâţii naţionale chiar şi după ta moţilor". de transport şi aproviziona­ oanîc. şefii de echioâ Corn \
tăţi din mediul rurul. La j lă. „Precursori", acţiunea de­ da au înţeles perfect cuvinte­ în suflet, pînâ la sfîrşîtul vie­ desâvîrşirea ei în 1918 Scoate Cu numeroase documente o­ rea cu materiale a tuturor Muntean şi lulîu Gubas ; ,
I Itaia dc Criş, dc pildă, cen- 1 spre care vorbim in aceste rin­ le emoţionante, pline de ad­ ţii sale. obîrşia şi locurile un­ ş: conduce «Revista dc Tran­ riginale — fotografii, decupa­ zonelor şi sectoarelor. propus mecanicului şef âl ^
i trala şi aparatele telefonice, duri, îsî propune populariza miraţie şi recunoştinţă pentru de a văzut lumina zilei“. silvania“, în limba franceză, je din ziarele vremii şi un ta­ O preocupare de seamă a ploatârii, ing. Vasilo Toa%
unde apelul sc făcea prin rea cît mai largă, mai‘‘convin­ neuitatul om dc ştiinţă, ale tocmai pentru a populariza cil blou lucrat în metal — s-a comitetului de direcţie a ex­
; invîrtirc de manivelă, au fost gătoare şi într-o formă adec­ tovarăşilor dr. docent Octavian Efecluîndu-şi studiile la mai larg în străinătate unita­ prezentat in faţa auditoriului ploatării este dotarea cores­ diversificarea lucrărilor <!-
| înlocuite cu altele mai moder- vată a unor fapte, evenimente Floca, dr. Victor Şuiaga şi ing Blaj. Novisad, Cernăuţi şi tea naţională a poporului inginerul Titus Holda, local­ punzătoare a locurilor de reparaţii în cadrul cxploat;
| ne şi s-au introdus reţele de şi personalităţi marcante din Titus Haida. Incepîndu-şi de Viena, Silviu Dragomir revine român. Cărturarul editează a­ nic. care l-a cunoscut pe Sil­ muncă cu utilaje — transpor­ rii, evitind trimiterea unor
! cabluri pentru mărirea nu­ cultură, artă, ştiinţă şi alte rularea amintirilor cu cuvin­ în ţară, în 1911, ca profesor poi cîteva volume despre tre­ viu Dragomir, cel despre care toare. maşini de încărcat, per­ semenea lucrări la alte unită* u
! »naiului dc abonaţi în comu- domenii, care s-au născut, au tele „vâ vorbesc despre un la Şcoala normală si semina­ cutul de luptă al ţărănimii şi are numai cuvinte de laudă foratoare etc. — in scopul re­ deservind in acest mod m u
| nă. Cu sprijinul organelor lo­ trăit şi activat in judeţ. mare cărturar al acestei co rul ortodox din Sibiu, pentru reeditează, pe baza unor noi ducerii efortului fizic şi creş­ prompt activitatea de produ -
ţie.
I calc. in comuna Hăiţa s-a Prima etapă s-a desfâsurai mune cu bucuria celui care ca apoi, din 1919, sâ devină şi ample documente, monogra­ pentru meritele sale ştiinţifi­ terii productivităţii muncii.
I mutat oficiul poştal şi cen- l-a cunoscut, celui care i-a titularul catedrei dc istoric fia „Avram Iancu“. Militant ce, pentru sprijinul acordat Ca urmare a acţiunilor în­
| trala telefonică într-o clă­ duminică la Gurasada. avînd fost unul dintre elevii acestu1 sud-est europeană de la Uni activ al unităţii naţionale, îl sătenilor la construcţia lăca­ Avînd în vedere cele arăta­ treprinse în cadrul exploată-
I «lire corespunzătoare şi bine ca subiect pe eminentul om dc mare dascăl", doctorul docent versitatea din Cluj, unde a întîlnim la 1 decembrie 1918 te mai sus. precum şi faptul
j amenajată. Totodată, şi-au ştiinţă Silviu Dragomir. Octavian Floca a polarizat a­ funcţionat pînâ în 1947. Evo- ca secretar al marii adunări şului de cultură, cuvinte ce eâ pe parcursul anului trecut Ing PETRU BALANESCU
i început din anul trecut acti- Sâ vorbeşti despre marele tenţia întregii săli Cuvinte cind personalitatea ştiinţifică, populare de la Alba Iulia. le-a adresat cu patos tinerilor, mina noastră a înregistrat nu­ şeful serviciului tehnologic
i citatca oficii poştale noi ta cărturar hunedorean Silviu vorbitorul a relevat câ Silviu Neobositul om de ştiinţă in­ pentru luare-aminte despre meroase râmîneri in urmă, ol E.M. Lonea
Mintia, Parnşcni şi Crîstur. V Dragomir. in satul său de 2c-i intrau in sufletul fiecăru­ Dragomir, „consncrindu-se stu­ vestighează cu îndrăzneală marele lor consătean, pildă extracţia cărbunelui fâeîn-
baştină, in faţa oamenilor ca­ ia. do la mic la marc, de la diului istoriei a urmărit. a du-se neritnvc, cu eforturi
monumentele istorice din Ar vrednică de urmat
V ZAHARIE re l-au cunoscut sau cel puţin elevul de şcoală pinâ la vîrsi- căutat şi a reuşit să aducă o deal şi. în special din Munţii suplimentare la sfîrsît de pe­ (CONtlNUAIE IN PAC. o 7 o)
se mulţumesc cu mîndria de nicul contemporan al lui Sil­ preţioasă contribuţie la elu­ Apuseni. Doctor in ştiinţe Is­ N, STANCIU rioade, comitetul de partid şi