Page 81 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI PIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Redacţia

Nr 4685 şi administraţia

Miercuri ziarului

DEVA, str. Dr. Petru Grota. nr. 15
28 ianuarie
telefoane : redactor şei - 11588 ; «e-
dactor şei adjunct, secretai de redacţie
1970 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentate şi
externe - 12317 ; secţiile industrie si
viaţa de parlîd - 11275 ; telelon de
4 PAGINI. 30 BANI
serviciu Intre orele 16-24 - 11585

Concentrarea forţe­ Cu privire la organizarea Noi lucrări edi­

Muzeului de Istorie al
lor la obiectivele Republicii Socialiste România toriale cu prilejul

împlinirii a 100
productive asigură Pe baza hotâririi Comitetu­ conlocuitoare, tradiţiile comu­ de ani de la

ne ale luptei pentru liberta­
lui Central al Partidului Co­
munist Român şi a Consiliu­ tea şi progresul patriei. O a­ naşterea lui
tenţie deosebită se va acorda
cu
materializarea la la înfiinţarea Muzeului do prezentării contribuţiei po­ V. I. Lenin
lui de Miniştri
privire
la civilizaţia
porului român
Istorie al Republicii Socialis­
te România a fost numită o
ropei şi in lume Muzeul va
comisie de organizare sub umană în această parte a Eu­
termen a investi­ preşedinţia Constantin Daicovi- cialiste. legăturile dintre po­ de ani de la naşterea lui
înfăţişa relaţiile de prietenie
academicianului
Cu prilejul împlinirii o 100
dintre România şi ţările so­
profesor
ciu De asemenea, a fost atri­
porul romăn şi alte popoare
buită acestui muzeu clădirea de-a lungul veacurilor, solida­ Vladimir llici Lenin, alături de
lucrările care vor apare in
Poştei Centrale
Bucu­
din
ţiilor industriale reşti ritatea cu lupta de eliberare Editura politică se înscriu şi
alte numeroase volume
pe
naţională şi socială dusă de
Muzeul de Istorie al Repu­
care editurile bucureştene le
blicii Socialiste România va în-
Patrimoniul
iâţişa cele mai reprezentative alte popoare muzeistic al pregătesc în cinstea acestui
mărturii ale istoriei patriei Muzeului de Istorie al Repu­ eveniment.
noastre, ale luptei revoluţio­ blicii Socialiste România se Astfel, în Editura ştiinţifică
Proctica o demonstrat cu prisosinţă că sarcinile ce re­ nare a poporului român pen­ va constitui din exponate şi vo apare lucrarea colectivă
vin sectorului de investiţii - între care primează dorea tru eliberare socială şi inde­ documente de importanţă re­ „Lenin şi ştiinţa contempora­
in exploatare Io termen a obiectivelor şi obţinerco unei pendenţă naţională. pentru publicană aflate în adminis­ nă”, amplă dezbatere despre
elicienţe economice ridicate - nu se pot realiza Iară lua­ realizarea statului naţional trarea muzeelor, arhivelor viobilitateo ideilor leniniste
rea unor măsuri energice în direcţia perfecţionării muncii unitar, dezvoltarea economiei, statului, bibliotecilor, centre­ confirmate de proctica mon-
pe şantiere, osigurîndu-se concentrarea tuturor torţelor la ştiinţei şi culturii pentru fău­ lor de documentare, ministe­ diolă şi îmbrăţişate de cercuri
obiectivele productive şi scurtarea duratei de execuţie a Pe şontierul noii Fabrici de oxigen de la Hunedoara luc reazâ numeroşi constructori. In rirea societăţii socialiste îm­ relor, consiliilor populare, din tot moi largi core îşi închi­
acestora. rindul acestora se află maiştrii Aurel Moţ, Mitică Tâlîngâ şi şeful de echipă Goşpar Link, din preună cu istoria poporului obiecte donate sau achiziţio­ nă munco, progresului.
De mare importanţă in acest sens este evitoreo pulve­ această imagine. Foto : V. ONOIU român vor fi înfăţişate istoria nate de la organizaţii obşteşti, Editura .Univers" vo scoa­
rizării forţelor de producţie Io un număr prea mare de dezvoltării naţionalităţilor de cult sau persoane fizice. te de sub tipar romanul „Se
lucrări, care influenţează negativ asupra respectării ter­ aprinde vilvâtaia" de Kople-
menelor de punere in funcţiune şi recuperării în cel moi lov şi nuvela „Caietul albas­
scurt timp a cheltuielilor efectuate. r tru" de KazakÎevici, opere ce
Pornind de la aceste sarcini, fundamentate temeinic cuprind aspecte din viaţa de
în documentele Congresului ol X-iea şi ale recentei plena­ In anul acesta activitatea IN SPRIJIN DE NĂDEJDE revoluţionar a lui Lenin. In
re o C.C. ol PC.R., activitatea şantierului nostru este orien­ Contribuţie colectivului de la Fabrica de aceeaşi editură vo mai apa­
tată în tot moi mare măsură spre asigurarea unui echili­ aglomerare nr 2 de la Hune­ re un volum purtînd semnă-
bru cit moi raţional in repartizarea forţelor, pentru reali­ * doara va fi apreciată după PENTRU FURNALIŞTI turo fui Maxim Gorki din core
zarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute in planul însemnată Ia gradul de pregătire calita­ cititorii vor cunoaşte imagi­
de stat. Rezultatele obţinute anul trecut au fost insă, în tivă a aglomeratului nutofon- nea genialului gînditor, revo­
unele cazuri, influenţate nefavorabil in situaţia grea moş­ dant, după consistenta „hra­ aglomcrator Aceste preten­ de la coneasoare Dc aseme­ După cum ne explica to­ luţionar şi om de stat aşa
tenită din onii onteriori, datorită căreia, ca urmare a unor îndeplinirea nei“ pe care n asigură în fie­ ţii nu sint uşor de satisfă­ nea, s-a luat măsura ca o varăşul Ion Postolache, se­ cum a cunoscut-o scriitorul
orientări greşite în planilicorea, coordonoreo şi execuţia care zi furnalelor de 1000 cut. Potrivit calculelor spe­ bună parte din cocsul ce re­ cretarul comitetului de par­ sovietic. Vor fi editote, de o-
lucrărilor, au rămas o serie de obiective restante, pentru a mc. Aceasta se explică prin cialiştilor. aglomeratul fur­ zultă din ciuruirea ce are tid, fabrica nr 2 dispune a­ semeneo, un volum de ese­
căror terminare ou trebuit făcute eforturi deosebite. In a­ angajamentelor faptul că în prezent, pentru nizat furnalelor trebuie să loc la furnale, să fie preluat cum de o bună aprovizionare uri intitulat „Lenin şi litera­
ceastă situaţie au fost lucrările de la incinta puţ 3 Diljo, furnalişti. cel mai important întrunească o scamă de ca­ de un preeoneasor Pentru cu materii prime De altfel, tura" conceput de un co­
incinta Livezeni Est cu circa 20 lucrări, incinta Uricani Vest obiectiv 51 constituie micşo­ racteristici, între care cele extinderea preluării acestui este pentru prima oară în lectiv de critici români, pre­
şi atelierele electromecanice de la Lupeni şi Uricani. rarea consumului specific do mai importante sînt respec­ cocs, vom construi o bandă ultimii 5-fi ani cînd în depo­ cum şi cele moi frumoase
Zeci <le mii de aparate dc j cocs în procesul de fabrica­ zitele proprii se află minereu poeme scrise de „Poeţi sovie­
Mergînd pe linio concentrării forţelor Io obiectivele re a fontei tarea strictă a indicelui dc transportoare la cota zero a tici despre Lenin".
de mare productivitate şi care creau noi capacităţi de diferite tipuri măsoară pul- j Pentru atingerea acestui bazicitate şi fracţiei granu- fabricii Măsurile ce le-am şi calcar în cantităţi sufici­ O altă editură. Minerva,
producţie, colectivele de pe şontierele miniere din Valea sul puternicelor agregate ; deziderat major si sprif lometrice şi indicelui de uni­ luat pinâ acum s-au soldat ente. care asigură desfăşura­ vo oferi cititorilor. în preaj­
Jiului şi-ou desfăşurat activitatea in două etape. In cursul siderurgice, determinind n- j rea efectivă a furnaliştilor formitate a conţinutului dc cu încadrarea in norma pla­ rea unei bune activităţi în ma sărbătoririi centenorului.
semestrului I al anului t'ecut. forţele ou fost dirijate cu perafiv parametrii lor de j în acţiunea eo o întreprind, fier prescris nificată de cocs Apreciem condiţii grele de iarnă, pe o un volum de poeme de Mo-
precădere in direcţia execuţiei şi terminării unor lucrări colectivul s-a angajat să Realizarea producţiei în a­ că vom găsi rezerve pentru perioadă de o lună şi jumă­ iokovski core cuprinde şi
care asigurau securitatea muncii la exploatările miniere funcţionare. Utilizarea a- i furnizeze furnalelor 20 000 ceste conditiuni calitative sg a-l reduce. tate. vostul poem intitulat „Lenin".
— staţiile de ventilaţie Diljo, Priboi-Aninoasa, Paroşeni, ccstor aparate in condiţii j tone de minereu aglomerat sprijină pe un întreg ansam­ O problemă foarte impor­ Datorită aprovizionării rit îor editura „Mihai Eminescu"
Uricani. In parteo a doua a anului, activitatea de produc­ optime este asigurată de ; peste plan, care îşi va găsi blu de măsuri Ele ne-au fost tantă de care depinde cu­ mice. în scurta perioadă cc vo dedica evenimentului un
ţie s-a axat pe execuţia lucrărilor de productivitate ridi­ lin mănunchi de oameni j corespondentul în cole 10 000 enunţate de ing Dumitru noaşterea operativă a ceea a trecut din ianuarie, aceas­ volum de nuvele, povestiri şj
cată, care reprezintă noi capacităţi de producţie Dintre tone fontă ce se vor elabora Bobîrnca, setul fabricii nr. ce s-a consumat şi în ce can­ tă fabrică a pus la dispozi­ schiţe semnote de 50 de- pro­
acestea cele mai importante sini puţurile de extracţie Pe harnici şi inimoşi dc la j suplimentar în acest an cu 2. tităţi. o constituie gospodă­ ţia secţiei a Il-a furnale zatori români contemporani
trila, Diljo. instalaţia puţului 3 Diljo, Aninoasa, Vulcan, secţia tcrmolehuică din ma- i cocs economisit la agregate­ — Ne-am prevăzut ca frac­ rirea cu atenţie a cocsului I 700 tone de minereu auto­ şi intitulat „Veoc de lumină*'.
Paroşeni, Uriconi şi în special Fabrica de brichete Coro- rele combinat hunedorean. ; le amintite ţia mai mare dc 3 mm la dc către aglomeratorişti. cin- fondant peste plan Se scon­ Sub egida aceleiaşi edituri vo
eşti. Ei au hotârit ca in acest j Fabricarea aglomeratului cocsul pentru aglomerare să târirea Iui de către persona­ tează ca prima lună a^nu- apare o antologie de poezie
Anul 1970 va marca accentuarea execuţiei lucrărilor cu însuşiri calitative care fie de cel mult 8 la sută A- lul direcţiei dc transporturi. lui să fie încheiată cu un românească despre Lenin şi
de construcţii-montoje miniere prin concentrarea forţelor an să repare peste 5 .">00 a- i să răspundă pretenţiilor fi­ reasta presupune o măcina­ Acest lucru sc impune şi la spor de cel puţin 3 500 tone revoluţie.
de care dispunem pe lucrări de importanţă deosebită şi cu parate, să asimileze proee- j reşti ale furnaliştilor este. re bună. Tocmai de aceea, celelalte materii prime care aglomerat de calitate supe­ Dintre lucrările cu care E­
productivitate ridicată. La întocmirea planului de producţie ccdoul de roeondiţionare a j aşadar, miezul problemelor pe baza unui grafic sc urmă­ intervin cu o pondere de rioară. ditura militară întîmpino glo­
şi pe parcursul realizării acestuia vom acorda întreaga dispozitivelor dc măsurat j cc-i irâmîntâ pe muncitorii, reşte slrunjirea şi schimba­ 70-80 la sută Ia volumul pre­ riosul jubileu se distinge ««'
noastră atenţie asigurării unui dinamism şi echilibru raţio­ maiştrii şi inginerii de la rea periodică a valţurilor ţului de cost. V. DRAGOMIR special lucrarea „Lenin şi
nal intre lucrările de executat care corespund uneî struc­ lungimi, să asigure verifi- ; România", semnală de dr,
turi judicioase, stabilite împreună cu beneficiarii de inves­ carca altor mii de debit- j Augustin Deoc şi Ion llin-
tiţii. Vom manifesta o creştere o responsabilităţii în ceea motre, pirometre. elemente i cioiu, vastă retrospectivă a
ce priveşte gospodărirea fondurilor şi o preocupare susţi­ dc automatizare ctc.. adu- * rolului ideilor leniniste în
nută pentru obţinerea efectelor economice scontate. Valorificarea produselor
cîndu-şi astfel o contribu- ! procesul dezvoltării mişcării
Planul pe onul în curs este întocmit de aşa manieră muncitoreşti şi revoluţionare
ţie însemnată la îndepli- :
incit printr o pregătire corespunzătoare a execuţiei, se va prin cooperativă din ţara noastră O culege­
nirca angajamentelor pe j Faza judeţeană a con- re de articole traduse din
Ing. IOAN LASAT care şl le-au asumat side- | In această perioadă, în zona de asemenea, păsări, pene. limbo rusă şi intitulată „Le­
şeful şantierului T.C.M.M. Valea Jiului rurgiştii în marea întrece- i de activitate a cooperativei dc nuci şi alte produse. nin şi gîndirea militară so­
re care a început zilele a- j 1 i mo consum din Ilia se desfăşoară vietică" va fi închinată eve­
nimentului de acelaşi colec­
ceslca. j cursului pe meseni adunările sâtesti şi generale. VIRGIL DIMPERIU
(CONljNUAtf IN PAO. o 1 o) Cu acest prilej au avut loc tiv editorial.
dezbateri vii în care coopera­ vicepreşedinte al cooperativei (Agerpres)
La Deva, s-a desfăşurat fa- □ nul I, II şi III de la coope­ torii au analizat cu simţ <le de consum Ilia
20 judeţeană a concursului pe rativa din Deva şi ai unor răspundere activitatea desfă­
meserii, organizată de Uniu­ membri cooperatori, instruc­ şurată de organele de condu­
nea judeţeană a cooperati­ tori de practică. cere şi control ale cooperati­
ÎN ZIARUL DE AZI: velor meşteşugăreşti Hune- In urma omologării rezul­ vei pe anul trecut, precum şi La I. A. S. Mintia
sarcinile ce le revin din pla­
doara-Deva, în colaborare cu
Comitetul judeţean U T C Au tatelor pe primele 3 locuri nul dc stat pe anul 1970.
s-au clasat ucenicii : 1. Vio­
participat primii trei clasaţi rica Chirilâ - cooperativa Numeroşi cooperatori s-au
• PE AGENDA MUNCII DE PARTID. UN ROL HOTARlTOR IN la foia pe cooperative. „Solidaritatea" Deva ; 2. angajat să valorifice însemna­ Se va dubla capacitatea de
te cantităţi dc produse prin
NAREA ORGANIZĂRI» PRODUCŢIEI Şl A MUNCII In prima zi, in atelierele de Constantin Bolosin - coope­ cooperativă De exemplu.
croitorie pentru bărbaţi ale
• ŞTAFETA FOLCLORICA cooperativei „Solidaritatea“ rativa „Deservirea“ Lupeni ; Dumitru Flueraş din Ba­
din Deva s-a desfăşura! pro­ 3. Valerio Hoit - cooperativa rca va valorifica intre al­
tele : 400 kg miere de al­
ba practică. In cea de a „Deservirea" Lupeni. producţie a intreprinderii
O PE MARGINEA MODIFICĂRII REGULAMENTULUI PRIVIND doua, a avut loc proba teo­ bine şi 300 de ouă. Roman
Munteanu : 300 de ouă, Ilie
DRUMURILE PUBLICE AUREL ANCA
retică a concursului, în pre­ Căci : 1000 kg micro şi Sabin
inspector cu problemele de
zenţa a peste 60 de partici­ invâţomînt la cooperativa Manta : 400 de ouă — toţi Obţinerea unei părţi cit privind realizarea in bune
din Bretea Mureşanâ Sătenii mai însemnate din produc­ condiţii a extinderii capa­
PROGRAMUL RADIO Şl DE TELEVIZIUNE panţi din rindul ucenicilor de „Retezatul“ Hoţeg
din Bacea, Cîmpuri-Surduc, ţia agricolă în unităţi de tip cităţii dc producţie a în­
industrial, intensificarea
Sîrbi, Gothatea vor valorifica, treprinderii. In acest sens,
procesului de profilare a se prevede ca în acest ¿n şi
fermelor şi întreprinderilor în anul viitor să intre în
pe baza concentrării şi spe­ funcţiune încă 13 bloc ri
cializării producţiei consti­ noi. din care 7. cu c capa­
• La destinaţie — candidat astă vară in ateliere speciale ; tuie obiective de maximă citate de 90 000 locuri, sînt
la... aspirină în transportul în comun cu mijloace auto in magaziile noastre sînt su­ însemnătate pe care Con­ destinate creşterii găinilor
• In trei zile. şapte reparaţii ficiente piese de schimb pen­ gresul al X-lea al partidu­ ouâtoare. iar alte G vor a-
^ Cînd iarna nil zic-a mai tru ele. suficientă motorină. lui lc-a pus In faţa lucră­ dâposti 122 000 capete ti­
păcălit, a „îngheţat" şi Dacă nu funcţionează, de vină torilor din sectorul de stat neret aviar necesar înlocui­
motorina. O să fie tot aşa e numai conducătorul auto al agriculturii. In contex­ rii. după r ' j de zile. a
pînâ la primăvară ? care nu-i dă drumul, instala­ tul acestor sarcini, organi­
ţia de încălzire consumă mult efectivului dintr formă dc
Q Instrucţiuni dale pentru zarea de ferme specializate păsări de producţie Toto­
toată lumea, dar aplicale bateria şi dc aceea nu e folo­ pentru producţia dc carne, dată. s-a stabilit ca. pe lîn-
de cine vrea. sită Dar noi am dat instruc­ ouă si lapte ocupă un loc eă înfiinţarea a două noi
ţiuni cum să sc folosesaeâ deosebit de important.
pentru a reduce consumul dc ferme, să se facă şî o scrie
In fine, iarna s-a hotâvît să Drumul de la Hunedoara la Şî nu zece minute, ca la ra­ nute înainte de ora plecării lătorit, într-adevâr. plăcut Printre întreprinderile a- de modificări în fluxul teh­
nu ne mai păcălească Călă­ Deva cu autobuzul 31-HD-818, dio. Ci o oră bună Cit line Am Ii dorit să găsim măcar Pe căldură Este adevărat că curent. Cu cci care nu aplică grieole de stat specializa­ nologic al producţiei. Intre
torim des şi mult cu autobu­ după tot frigul zilei dc teren, drumul de Ja Deva la Brad. aici o ambianţă mai călduţă. autobuzul nu aparţinea Auto­ aceste instrucţiuni vom fi te din judeţul nostru. în altele. In locul actualei sta­
zul, aşa că a fost doar o co­ a fost un calvar In autogara Unii ne îngrămădim spre spa­ Am găsit, in schimb. Hori de bazei Brad, ci celei dc la Ha­ foarte drastici care activitatea este orga­ ţii de incubaţie va funcţio­
incidenţă faptul că în ziua de Deva eram candidaţi siguri la tele maşinii, aproape de mo­ gheaţă la ferestrele autobuzu­ ţeg. Aşadar, alţi gospodari, Am notat stări de fapt, dis­ nizată si se desfăşoară du­ na o staţie de sortare a
19 ianuarie, cînd iarna a luat consum de aspirină. tor Poate, poale Alţii re­ lui Nu ne-au ţinut de cald alţi oameni, alt interes. cuţii, păreri pro şi contra In pă metode de tip indus­ ouâlor
această hotârîre, ne aflam şi — Credeţi că eu sînt mai nunţăm la loc Stăm in picioa­ cu toată ingeniozitatea cu care — Dumneavoastră aveţi in­ această problemă demnă de trial. se numără şi 1 A S După terminarea con­
noi pe drumuri laolaltă cu puţin îngheţat ? — ne replică re Schimbăm stîngul pe drep­ au fost „pictate“ Că sc poate strucţiuni speciale ? Aţi venit atenţie. Părerile asupra res­ strucţiilor, capacitatea do
miile de călători care au fo­ şoferul Aurel Safta. Acesta, tul şi invers La Sâliştioara călători şi in condiţii bune în staţie mai devreme, aţi În­ ponsabilităţii pentru proasta .Avicola“ Mintia. Datorită
losit autobuzele I T A Pentru de fapt. nu e autobuzul meu, uivâ vreo 10— 1 .*> copii de ne-au convins şoferii Petru călzit maşina — ne adresăm funcţionare a instalaţiilor de utilizării cu eficientă ridi­ producţie a întreprinderii
unii, călătoria a fost aşa cum c al unui coleg Dar nici pe şcoală Frigul pc care l-au n- Rişcuţa, de pe autobuzul 31- şoferului Petru Buzdugan. încălzire din autobuze sînt cată a bazei tehnico-mate- sc va dubla. obţinînHu-so
le-au urat. la plecare, impie­ al meu instalaţia de încălzi­ cumulat în staţie, aşteptînd. e Md-1125 pe traseul Vaţa — împărţite sau contradictorii. rinle. la sfîrsitul anului tre­ anual 40 milioane ouă şi
gaţii de mişcare (cei care nu re nu funcţionează bine. S-au aproape identic eu ccl din au­ Brad. Petru Buzdugan (auto­ — Nu Toţi avem aceleaşi N-am vrea să facem ca jude­ cut. în bilanţul muncii co­ circa 400 tone carne de pa­
şi-au pierdut bunul obicei) : făcut astă vară verificări, re­ tobuz. Numai vîntul lipseste. buz 31-Hd-1332) dc pe traseul instrucţiuni Depinde insă şi cătorul care a dat dreptate şi lectivului de lucrători de săre.
plăcută. Pentru alţii, în paraţii la aceste instalaţii în- Pinâ la Vâlişoara bat într una de maşină Dacă le interesezi reclamantului şi inculpatului unitatea resocetivâ s-a Lucrările dc construcţie
schimb... In primul rind. ce ar Brad — Haţeg, loan Sicoecnre rlc ea. te ascultă, dacă nu.. si martorului, de aceea ne consemnat realizarea unui a noilor capacităţi de pro­
din picioare. Ce puteau fa­
putea face plăcută o călătorie tr-un atelier specializat O zi ce? Trebuiau să şi le dez­ a făcut în 20 ianuarie cursa Eu. drept să vă spun, nu pot mulţumim să considerăm a- beneficiu peste plan de a­ ducţie. care au început zi­
cu autobuzul acum cînd afa­ funcţionează, două nu. gheţe Deva — Petroşani — Tg Jiu să conduc dacă văd că pasa­ ccsle păreri contradictorii ca proape 5 000 000 Ier Şi In lele trecute, sînt executate
ră frigul muşcă obrazul şi pi­ Autobuzele de care am vor­ — A fost tare frig în auto­ Nu ne-a venit să credem gerii sînt nemulţumiţi... Avem pe o „treabă de familie" a primele zile ale lunii ianua­ de Trustul local de con­
cioarele ? Desigur, mai intii, bit pinâ aici aparţin Autoba­ buz — ne adresăm şoferului ochilor cînd, după cc şapte au­ şi necazuri, dar dacă nu ne întreprinderii de transporturi rie s-au înregistrat impor­ strucţii Deva Urmărind în­
căldura. zei Hunedoara. Dar nici pe Nicolae Miheţ, la coborîre, in tobuze au pornit în traseu din străduim să le rezolvăm.. auto. treabă care se cere pusă tante depăşiri la principa­
Bunăoară, după ce am aş­ alte rute. deservite de Auto­ autogara Brad (toate eu per­ — Ce explicaţie are faptul la punct, tot în familie. La că­ lii indicatori, cc ca ce de­ cadrarea în grafie a tutu­
teptat o oră în plus. in auto­ baza Brad. n-am întîlnit alt­ autogara Brad. dele de gheaţă) unul a „tras" că unele autobuze sînt incâl lători trebuie să ajungă căl­ notă că succesele ultimului ror obiectivelor, se va asi­
gara Hunedoara, autobuzul de fel dc stări de lucruri. O par­ — Ce să fac ? S-a îngroşat în staţie cu 10 minute inain zite, iar altele nu ? — a fost dura Căci pentru aceasta sta­ an al actualului cincinal gura ca începînd din pri­
Ghclar (dc re alîta întirziere. te din pasageri beneficiază motorina şi nu sa mai a­ te de ora plecării. aparatul întrebarea cu c a r e ne-am a­ tul a cheltuit bani. iar I T A. s-au pregătit în mod temei­
aceasta i altă auto critică pe dc condiţii omeneşti dc trans­ prins. pentru încălzit funcţiona Şo dresat tovarăşului inginer sef a făcut, ea însăşi, nişte efor­ nic. mul an al cincinalului vii­
rare trebuie să şi-o facă res­ port. în vreme ce pentru alţii — Şi ce-i dc făcut ? ferul ducea „muncă de lămu­ al I.T.A.. Mircca Bâgâianu. turi care ar fi păcat să nu fie Paralel cir preocuparea tor să sc dubleze contribu­
_ ? I
pectiva autobază), lot ceea cc călătoria devine un supliciu rire* eu pasagerii : ..Vă ru­ — Nici o explicaţie. Auto­ finalizate ţia LA S Mintia Ia forma­
doreau cei 15—20 de călători Şi iată cum : Autobuzul 3I-Hd-3363 pen găm închideţi uşa Sau nu buzele trebuie să fie încălzite pentru îndeplinirea sarci­ rea fondului centralizat» de
era un locşor călduţ. Au avut In autobuzul 31-HD-GG4 fa­ tru traseul Brad — Vaţa „tra­ vreţi să fie cald în maşină, să T ohîo instalaţiile do încălzire L. LICIU nilor economice. In aten­ produse agricole al statului.
parte dc el... cem gimnastica dc... încălzire. ge" în staţie doar cu două mi­ fie plăcută călătoria ?" Am că­ au fost verificate şi reparate ■ I. CIOCLEI ţia consiliului de adminis­
traţie se află şi problemele N. TIRCOB
m