Page 82 - Drumul_socialismului_1970_01

P A G . 2 DRUMUt SOCIALISMULUI - MIERCURI 28 IANUARIE 1970
PE AGENDA MUNCII DE PARTID bun al întregului colectiv. De sonalul chemat sâ asigure or La adunarea de dare de seamă
personalului T A
Apoi. per­
şi alegeri s-a criticat neritmi-
asemenea, am hotârlt să spo­
rim numărul cursurilor de ca­ ganizarea si conducerea efec­ cPlatea in aprovizionare. În
lificare, iar recent a fost inau­ tivă a producţiei Îşi petrece unele perioade, cu materii si
gurat un ciclu de conferinţe circa 8-11 la sută din timpul materiale, lipsa de îndruma­
Sectorul de concepţie de Ia soluţii privind utilizarea mal remarca tovarăşa Maria Tom­
pe teme de organizare a pro­ de lucru prin şedinţe opera­ re şi control, dc creare a con­
„Vîscoza" Lupenl — cu nu­ bună a capacităţii maşinilor, şa — impun crearea unul a ducţiei şi a muncii. Deoarece tive. Situaţia, deşi cunoscută diţiilor care să-i cointereseze
cleul său gravitaţional orga­ utilajelor şi Instalaţiilor re­ semen ea climat incit cadrele in anul care a trecut, o parte de comitetul de partid, se per­ pe toţi muncitorii, să-şi facă
nizarea ştiinţifică a producţiei zultă şl din următoarea com­ cu calificare superioară, maiş­ din măsurile preconizate nu petuează deoarece măsurile de din plin datoria.
şi a muncii — are In faţă o paraţie r In luma mal anul trii, tehnicienii, toate spiri­ au putut fl materializate din „raţionalizare“ a acestor şe­ In urmă sugestiilor şi pro­
problematică largă, de- trecut, cind comitetul de par* tele inventive, aş zice, să lipsa unor mijloace financia­ dinţe, necesare in felul lor, punerilor făcute, am trecut la
curgîrid din sarcinile trasate de tld a examinat stadiul reali** participe la rezolvarea pro­ re, am îndrumat comitetul de întîrzie. stabilirea cercurilor le ridi­
partidul şi statul nostru, din zărilor In domeniul organizării blemelor de care depinde dez­ direcţie să stabilească pentru Exemplele la care ne-am o­ care a cunoştinţelor profesio
răspunsul organizaţiei Judeţe­ şl eficacitatea aplicării prin­ voltarea In perspectivă a în­ compartimentul de organizare prit arată necesitatea reconsi­ nale, a unor cicluri de confe­
ne de partid la chemarea ia cipalelor soluţii, acestea a­ treprinderii Dlversificareo derării stilului şi metodelor rinţe pe teme educative, de
întrecere lansată de organiza­ veau in producţia globală o producţiei de fire cablate, ob­ sarcini realiste, In funcţie de de muncă ale comitetului de igienă sanitară în rîndul fe
ţiile judeţene de partid Bra­ contribuţie de aproximativ ţinerea suplimentară a 1,0 to­ nevoile concrete, îndeosebi in partid punîndu-se accentul pe meilor. Spre deosebire de a­
şov şi Timiş. Deoarece Inves­ 180 000 de Iei. (Pînă Ia finele ne fire de mătase, depăşirea domeniul organizării muncii, acele elemente ce vizează în nul trecut, numărul formelor
tigarea unor noî aspecte ale anului au fost aplicate şl alte de Invăţămint profesional
organizării producţiei şl o măsuri, ceea ce a făcut ca e­ creşte de lâ 4 la 6. iar expu­
muncii nu este o problemă fectul lor în producţia glo­ nerile şi analizele în grupele
pur matematică, de cuantifi­ bală să reprezinte 440 000 lei, sindicale sînt orientate spre
care a unor fenomene cl, Îna­ faţă de 489 000 de lei cit s-a UN ROL N0TĂRÎT0R ÍN problemele arzătoare ale or­
inte de toate, una economică obţinut suplimentar la acest ganizării muncii, folosirea tim­
cu implicaţii sociale şl poli­ indicator. pului de lucru. întărirea disci­
tice multiple, am căutat răs­ Din discuţia avută cu tova­ plinei.
puns la modul în care orga­ răşa Mar ia Tomşa. secretara PFHFECTMAHEA ORGANI­ — Unele obiective prevăzu­
nizaţia de partid îndrumă şi
comitetului dc partid, precum te în domeniu! organizării
controlează activitatea acestui
şi cu alte cadre dc conducere producţiei şl a muncii — re­
important sector, creează acel am reţinut că in prima linie a marca tovarăşul Inginer Âu-
teren în care ideile noi şi so­ introducerii tehnicii noi. a gustin Ardeleanu. şeful servi­
luţiile valoroase se pot mani­ nizare şi conducere a muncii ZĂRII PRODUCŢIEI Şl A MUNCII ciului tăhnic. organizarea pro­
metodelor moderne de orga­
festa plenar. ducţiei şi a rtulncii — penttu Concentrarea
Analiza retrospectivă evi­ nu s-au aliniat incă toate ca­ acest an vor putea fi materia­
denţiază că unele acţiuni şi drele dc specialitate, unele ac­ lizate în condiţii bune nurbai
iniţiative întreprinse la în­ ţiuni ale organizaţiei dc par­ producţiei marfă cu 200 000 deoarece alei s-au manifestat permanenţă perspectiva. Alt­ îri măsura în care la Ole ya
demnul comitetului de partid tid, sindicat si U.T.C. nu au lei. reducerea preţului dc cost. multe din neajunsuri fel. tributul plătii muncii de fl antrenat practic tot colfccti- forţelor
au rodit pe măsura aşteptări­ avut gradul de penetraţie sporirea productivităţii cu Am reţinut remarca inter­ constatare va ii şi In conti­ vtij. Cleiul de conferinţe pe
lor, aplicarea măsurilor de scontat. Elimîndrca lipsurilor H-'O Ici salariat sint cîteva din­ locutoarei deoarece în dnşam- nuare mare. Iată de co. In di­ teme de organizare a nroduc-
organizare ogîlndindu-se po­ şi neajunsurilor '’are s-aii ma tre problemele cărora am ho- blul preocupărilor, organiza­ ferită şedinţe se tot critică că ţlel şi a muncii care a început,
zitiv In rezultatele de ansam­ nifestat. în condiţi'îc sarcini­ târît să Ic acordăm cu priori­ rea producţiei şi a muncii nu numărul celor ee absentează nu ăk ntult. itoi l-am conceput
blu ale colectivului Aportul lor comptcxc ec revin cofee- tate alrnţia cuvenită. Pentru a fost corelată în mod uni­ sau cer învoiri este ridicat. 1 rl ¿Istom piramidal tri prima Ip M M M i; O lh ff AQ. .Í)
soluţiilor aplicate în 1969 n livului pe 1^70. sc cere mul! urgentarea aplicării studiilor tar Dacă în problemele orga­ Critlcile enunţate însă nu de­ etapă ţinem expuneri pentru
fost aproape egal cu valoarea urgentată. rare sc fac în aceste domenii nizării producţiei studiile apli­ păşesc de cele mal multe ori specialişti, apoi cu cadrele teh­
producţiei marfă — 493 000 — Sarcinile complexe re ne am holărît să lărgim colecti­ cate au avut o eficacitate co­ cercul celor ce participă ia a- nice şi cu aportul acestora cu do posibilitoteo punerii in funcţiune o unor noî copocltăţl
de Iei — dată peste prevede­ stau in faţă. angajamentele <•'' vele ce experimentează unele respunzătoare, latura privind nallzo. ceea ce reduce substan­ întregul personal Contribu­ destinate producţiei de cărbune din Valeo Jiului, urmînd
rile planului. ne revin din răspunsul orga­ clin noile soluţii, apoi sâ ex­ organizarea muncii nu a for­ ţial eficacitatea măsurilor lua­ ţia organizaţiilor de bază la ca şi celelalte lucrâri cuprinse în graficele directoare sâ
O Imagine asupra modului nizaţiei judeţene de partid plicăm concret muncitorilor mat obiectul unei analize mi­ te. Numărul absenţelor ne­ realizarea acestei acţiuni este fie executate pe măsura necesităţilor reclamate de bene­
în care organizaţia de partid Hunedoara la chemarea la în­ conţinutul metodelor ce tre- nuţioase, exigente, multilate­ motivate a fost In trimestrul hbtăritonre. Mă gîndese no în ficiari, în corelare cu condiţiile asigurate.
aspbetul organizatoric, cl la Aplicarea în procticâ o unuia din dezideratele de
s-a preocup'at în vederea fruc­ trecere lansată dc organizaţiile liiic aplicate în fiecare caz In rale. Comitetul de partid s-a IV 1969 de aproape cinci ori iniţiative concrete de a aplica bdzo ale planului de investiţii pe anul 1970 — asigurarea
tificării In producţie a unor de partid Braşov şi Timiş — parte, ele devenind astfel un mulţumit să constate eă pro­ mai mare decît in ecl ante­ in practică cele învăţate. A- concentrării forţelor pe obiective productive în vederea
blemele organizării muncii nu rior. iar al învoirilor de 17 ot i
au fost atacate frontal, din mai mare ca in trimestrul I. poî, vom organiza 4 dezbateri construirii şi punerii în funcţiune la termenele planificate
care motiv au lipsit măsurile Aceste exemple constituie un tematice pe elemente foarte o lucrărilor — au impus o pregătire temeinică o Investiţi­
privind organizarea raţională indiciu că, în domeniul edu­ concrete din munca producti­ ilor. In acest scop, încă din trimestrul IV 1969. s-au luat
a locurilor de muncă, a anu­ caţiei. persistă încă unele ca­ vă. Referatele stabilite vizează măsuri împreună cu beneficiarii pentru asigurarea docu­
mitor compartimente. In unele renţe, riu slnt folosite forme pfdblOrnbÎe preţului de cost. mentaţiilor tehnico-economice, ou fost corelate termenele
formaţii de lucru, de exemplu, eficiente ale muncii politice ale eficientei organizării care de predare a utilajelor cu graficele de execuţie, iar şan­
planul nu se realizează ritmic, de masă. iar unele dintre a- vor fi dezbătute practic. tierul şi-o organizat şl asigurat necesarul de repartiţii de
printre altele din cauză că a- restea — gazetele de perete, Proeedînd in acest mod. u- materiale pentru lucrările de executat, precum şl forţele
Tilizînd şi alte forme şi mij­
slstenţa tehnică nu este asigu­ panourile — au. cum se intîm- de muncă calificate şi necolificote. Datorită acestui fapt
loace de mobilizare a capaci­
rată In mod continuu şi pe piâ la subsecţla de sulfurâ de începutul anului ne-a găsit cu proiectele de execuţie asi­
toate schimburile O atare si­ carbon, mai mult o menire de­ tăţilor creative, există convin­ gurate in proporţie de 97 Io Sută, forţa de muncă în pro­
tuaţie nlc( nu va putea ii re­ corativă. gerea că eficienţa organizării porţie de 100 Io sută, necesarul de materiale acoperit cu
zolvată pînă etnd comitetul — Sîntem conştienţi de de­ — eu laturile sale constitutive repartiţii in proporţie de 95-96 Io sută, iar baza de utilaje
de portld nu va pretinde co­ ficienţele care mai există în — îşi va arăta în 1970 roade­ de construcţii şi mijloace de transport este în stdre să o-
mitetului de direcţie sâ facă organizarea muncii, In activi­ le intr-o măsură ereseîndâ. sigure în totalitate nevoile impuse de realizarea lucrărilor
ordine în ce pfiveşte eşalona­ tatea educativă — spunea to­ în funcţie de noile cerinţe care planificate.
se pun tn faţa -colectivului dc
Concomitent cu pregătirea
tehnico-materială o exe­
rea plecărilor în concediu a varăşa Ioana Mcsaros, preşe­ la ..Vîseoza" Lupeni cuţiei pionului de investiţii pe anul 1970 s-au luat şi mă­
cadrelor de conducere şl a dinta eomitetului sindicatului. A. NAGY suri orgonlzdtonce menite să se reflecte pozitiv în realizări,
efectuîndu-se redistribuirea personalului tebnlco-ingineresc
şi de execuţie pe obiective importante, in funcţie de expe­
rienţa şi capacitatea profesională.
Trebuie sâ precizăm că pionul de investiţii pe anul
UTILAJELOR obiective care sa conducă la creşterea potenţialului eco­
1970 a fost orientat spre terminarea sau construirea dc
nomic al Văii Jiului, şantierul urmînd a concentra forţele
corespunzătoare pentru realizarea lor. Din această cate­
gorie foc perle punerea în funcţiune cu 20 de zile înalntn
de termen a Fabricii de brichete Coroeşti, care va asigura
o producţie zilnică de 2 000 tone brichete. Se vor continuo
în ritm crescînd lucră rile Io staţia de sortare Dîljo,
Io turnul şi maşina de extracţie a puţului auxiliar şl a
funiculorului de Io Poroşeni, la incinta principală o minei
toşlrea din cursa — obişnuita operaţie de spâlare. Ea asigură autovehiculelor Auto* lîvezenî, Io staţia de sortare Vulcan, incinta principală
întreprinderii de construc­
Analizînd structura planului
Doiel Petroşani un ipor de dura bllltate şi siguranţă In funcţiona re. ţii siderurgice Hunedoara li pînă acuma au avut ca bază do construcţii din acest un. Bărbâteni.
principalelor o-
mecanizarea
Foto : V. ONOIU revine şl în acest an sarcina peraţiunl ale procesului de s-a ajuns la concluzia că ci­ Troducînd în viaţa hotărîrile plenarei C C ol P.C.R. din
materializării unor jmportan- construcţii şi. în special, preo­ lindrii compresori existenţi în 10-13 decembrie 1969, ocţlonînd în spiritul legii privind o»-
te fonduri de Investiţii înde­ cuparea cadrelor noastre teh­ dotarea întreprinderii depăşesc gonizoreo, planificarea şi executarea investiţiilor, şantierul
plinirea el cu maximum de e- nice şi de conducere pentru nevoile,- disponibilul fiind nostru vo urmări în întreaga sa activitate tehnîco-prciduc-
ficlenţâ constituie pentru în­ folosirea cît mai raţională a transferat la f.C.M.M. Reşiţa. tivă executarea în mod exemplar o sarcinilor. Principalele
noastre preocupări vor fi în acest an concentrarea forţelor
Stal şt te cruceşti. Pur şt
treg colectivul de muncă
la legume şl fructe... . n-are
şl
PIS ACTIVI­ simplu nu ştii ce să moi orar comitetul de direcţie obiecti­ acestor capacităţi. în parte, se La stabilirea necesarului s-a de producţie pe obiective cu productivitate ridicată şl care
Dacă se analizează folosirea
avut in vedere şi posibilita­
crezi. Unii lucrători din co­
al preocupărilor
vor crea noi capacităţi de producţie, pregătirea temeinica
fiecărui
tea ca în perioada aprilie-no-
vul central
Şi clnd te gtndeştt că cele
utilaj
două unităţi ar putea oferi
poate trage concluzia că ma­
merţ nu vor tn nici un chip fel şi fel de avantaje cum­ La întreprinderea noastră în rea majoritate a celor în iembrie aceste utilaje sâ fie a fiecărei lucrări de investiţii, creşterea eficienţei econo­
o­
să-şt Îndeplinească acea
ultimul timp s-au obţinut o
folosite in două schimburi
mice prin scurtarea duratei de execuţie şl
recuperarea
TATEA 0R8A- bligaţie care se numeşte sa­ părătorilor. Alimentara ar serie de recorduri în durarca funcţiune realizează rando­ râm că la condiţii similari' de fondurilor cheltuite, reducerea preţului de cost şi creşte­
Deşi îndrăznim sâ eonside-
mente înalte. Ceea ce influen­
obiectivelor siderurgice şl so-
tisfacerea cerinţelor cumpă­
putea veni cu pacheţele gata
rea productivităţii muncii.
rătorilor. Nu ţin cltuşi de făcute (chiftele, şniţele, peşte cial-culturale, attt în ceea ce ţează însă negativ rezultatele lucru pentru ultimii doi ani îndeplinind aceste obiective majore ale planului pe
în
noastre este menţinerea
priveşte scurtarea duratei de
ne putem compara rezultate­
1970, şantierul nostru vo marco în mod cert ridicarea oe
KIZAŢIILOR puţin seama de ceea ce re- prăjit etc., etc.) la preţuri execuţie cît şi reducerea chel­ dotare a unor utilaje Inacti­ rii utilajelor grele cu orice o treaptă calitativă superioară d activităţii sole. vo conl<î-
le obţinute pe linia exploată­
diferite
ve, care din motive
tuielilor.
bui îo ridicarea potenţio lului economic ol Văii Jiului. Io
Cînd plictisul şi conform căruia rezervele in­ nu şi-au adus nici o contri­ altă unitate de construcţii din reolborea vastului program naţional de Investiţii.
de
Plecînd
la
principiul
buţie în producţie.
ţară. socotim ca o sarcină de
SINDICALE terne de sporire a producţiei In această situaţie se află viitor foarte importantă sâ
indolenta îsi dau mina.. şi eficienţei slnt practic Ine­ cofrajele pentru coşuri de exploatării parcului de utilaje
mărim în continuare eficienţa
puizabile, comitetul de direc­
fum, motocompresorul de ncr.
ţie a anolizat, printre multi­ pompa pneumatică de trans­ din dotare, sâ obţinem indica­
ple alte probleme, şi pe aceea portat beton şi altele, a că­ tori tehnici mai valoroşi.
Distincţii pentru clamă oamenii. SA dăm un accesibile, pe care oamenii a modului cum sint folosite ror staţionare se diminua Dispunem de rezerve însem­
exemplu din multele care le-ar lua pentru gustarea din utilajele de construcţii din simţitor prin trecerea lor în nate în acest sens, pe care Pregătiri la A.R.U.C.
fruntaşi există. In stafia de autobuze pauza de masă şi cîte şi mai dotare. Aceasta şl ..Drumul producţie, transferarea la ui­ căm din plin. Este o calc deo­
datorită
sinlcm hotâriţi sâ le valorifi­
faptului că
celor
te unităţi său casarea
ziarul
din centrul vechi al Hune­ cite. Cea de legume şi socialismului" nr. 4658 din 24 care îndeplinesc condiţiile ce­ sebit de eficientă dc ridicare
doarei animaţia începe în ju­ fructe ar putea oferi mere, decembrie 1969, în articolul rute şi nu mai corespund pa­ a productivităţii muncii la fie­ Tehnicienii şi lucrătorii a- pital 2 haruri pentru hrre,
In întrecerea lo cla lU to deiloşu- rul orei 5,30 şi se sfîrşeşte pungi cu marfă preambala- rametrilor de productivitate tclieruluî «Ic reparai utilaj au montat linia de autoser­
rata In cutrul anului 1969, mii de tă etc Şi-ar înzeci volumul intitulat „Creşterea producti­ care loc de muncă. Prin ma­ cortierelăl (A.R.U.C.) care au vire de la restaurantul gării
oameni al muneîî — m ineri, ener- noaptea tirziu. Dimineaţa în­ vităţii în construcţii Impune solicitaţi. Tn aceşt sens mai terializarea măsurilor pe care încheiat înainte dc termen un din Simcno. au fost aduse
g sllcle n i, slde iu rg iştl, com tructorl deosebi se pleacă la servi­ vînzărilor. Dar cine ? Cei folosirea raţională a parcului avem în vedere ca la toate lc avem în vedere. sîntem
- au d o p u l strâdanll deosebite ciu. Cele două unităţi co­ care nu ţin cont de ceea ce de utilaje", sesiza unele ano­ şantierele să folosim staţii convinşi că ritmul de execu­ an rodnic de activitate, sint In stare de funcţionare lt)
pentru în d e plinire a sarcinilor de merciale — alimentara şi le­ cer cumpărătorii, de specifi­ antrenaţi Intr-o importantă dulapuri frigorifice Ia Deva
plan şl angajam entelor. Peite cl- malii existente în acest do­ muri cu betoniere moderne ţie va inregislra viteze spo­ acţiune de verificare şi repa­ şi Hunedoara şi altele. N-ar
teva iile , com itetele lin d lc a te lo r gume şi fructe — din staţie cul clientelei şi locului un­ meniu pe şantierele hunedo- reuşind astfel sâ asigurăm rit­ rite. volumul cheltuielilor se
vor Inm lna unui numâr de peste nu fin cont de treaba asta. de slnt plasate ? Conducerile rene muri rapide de execuţie, eco­ va diminua simţitor, iar o­ rare cUreiită sau capitală a fi rău dacă şi în unităţile de
21 000 m uncitori, m aiştri, Ingineri O.C.L. Alimentara şi C.L.F. tuturor instalaţiilor frigorifi­ alimentaţie publică, aparţi-
Şl tehnicieni insigna de fruntaş In In loc să se deschidă cel tir­ La ora actuală întreprinde­ nomisirea materialelor şi ca­ biectivele de investiţii vor în­ ce din reţeaua comercială a nînd cooperaţiei dc consum,
întrecerea so c lo liitâ . Oe aseme­ ziu la ora 6,00, încep să vin Hunedoara trebuie să studie­ rea noastră are un înalt grad litatea superioară a lucrărilor.
nea, I 496 b rig â ii şi echipe şl dă pe la 7. Vinzătoarele slnt De asemenea, am luat măsuri registra noi reduceri a dura­ judeţului. ar începe dc pe acum ase­
135 de se c|il# sectoare, şontiere morocănoase, plictisite, dez­ ze şi să ia măsuri concrete de înzestrare tehnică. Dispu­ telor de execuţie Pînă acum ci au recondj- menea lucrări. Ne gîndim că
şl loturi vor prim i diplom a de pentru a satisface gusturile, nem de utilaje de mare pro­ pentru folosirea cît mai
fruntaşe In întrecere. interesate. Cea de la chioş­ ductivitate, pentru care s-au completă a capacităţii de pro­ ţionat total 4 tejghele frigo­ proverbul cu sania şi cu vara
ZAHARIA FARCAŞ
cul alimentar arc orar de la preferinţele, cerinţele oame­ alocat importante fonduri de ducţie a fabricii de betoane ingineriei Io întreprinderea rifice la Deva, au reparat ca­ îşi arc aplicabilitate şi aici.
Largi acţiuni de 6,30. Deschide pe la 7. Cea de nilor ! investiţii De altfel, rezultate­ prin organizarea lucrului în de construcţii siderurgice
le bune pe care le-am obţinut 2-3 schimburi. Hunedoara
propagandă tehnică
C onsiliul ludeţean o l >lndlcote-
lor. In colaborare eu C abinetul „Eu sînt fată din Banat". Că­ Cei doi rapsozi — Gheoghe
jude(ean pentru o rgo n ita rea ştiin ­ luşarii — 9 la număr — ea şi Taban şi Dumitru Ioani — ta inima munfiBor
ţific o a producţiei >1 a m uncii, grupul vocal al celor şase fete cărora li se adaugă patru flu­
p reg â tcţte In prezent un bogot S IM IA fOLClOMM
program do acti<rit6(i caro sâ *1- , („Joacă fete şi flăcăi“) s-au ieraşi şi un trio de dansatori S-au întîlnit la Blâjcni, pen­ viaţa satului în trecut si as­
nâ in sprijinul rca lixâ rîi sarcini­ situat ca interpretare la loc slnt prea puţin pentru a re­ tru a-şi preda ştafeta „Căută­
lor do plan ţi ongajom onteloi în de frunte prezenta o comună cum este tăzi. Textul, fără îndoială,
Intrecerco ce se desfâţooro în a ­ Romosul. Iar competiţia de torii de comori", formaţiile că­ poate suferi multe modificări
nul 1970. Programul cuprinde sim­ In cele două ore de dispută, minelor culturale din comune­ în sensul îmbogăţirii lui.
pozioane, constâtuirl, mese rotun­ torilor de comori. Gola Teodor în sala căminului cultural din duminică a fost elocventă — le Ribiţa şi Blâjeni. Pentru Au urmat apoi soliştii vocali
conferinţe, sesiuni
de, c ip o z iţil,
care le vor organiza com itotole De la „căutători“ la „descoperitori“ Adrian a cintat „Vine badea Sîntâmâria-Orlea, căutătorii de folosind limbajul şahiştilor — publicul din sală. apariţia ce­ Cornel Ciocan („în grădina
dc com unlcârl lehnico-jM nţU lce pa
eâ oaspeţii
putem considera
comori au dovedit pe deplin
sindicatelor din în treprinderile Ju­ după mine" şi a fost reche­ că au depăşit stadiul de „cău­ au făcut ,,mat" ambiţia romo- lor doi soli colectivi a consti­ cu flori multe”. „Cît îi mun­
deţu lu i. A cţiu n ile de propagandâ de astăzi a satelor din comu­ mat de nenumărate ori, Mar­ şenenllor. tuit un moment deosebit de e­ tele de sus"), Dcrîna ^cian
tehnică au ca teme p rlnclpolele Coborîtâ p€ cursul Streiului. cela Neidoni — „Mocierlţă cu tători“ şi pot fi declaraţi, pe Sâ nu existe la Romos do­ moţionant. („Argeşule. apa ta", „Drag ml o
sarcini ce rezultâ din documentele ştafeta folclorică „Căutătorii nă, iar tradiţionalii căluşari drept, descoperitori şi stâpîni jocul românesc'). Doina Şte­
plenarei C C . a l P.C.R. din de­ de comori" a străbătut Ţara prezentau tabloul unor ade­ trifoi", Valeria Dânescu — ai acestor bogăţii spirituale. rinţa de a avea o bogată via­ După legea ospeţiei străbu­
cem brie 1969, „Frunză verde de gutui“, Gio- ţă culturală ? Căutăm sâ răs­ ne, apar în deschiderea pro­ fan („Bâdişor, sprînrroc ne­
Haţegului, prilejuind adevă­ văraţi fraţi gemeni. vani Luţă — „Nevasta s-a su­ pundem întrebării printr-o gramului artiştii amatori din gre”, „Trece hadea-n sus si \\
rate demonstraţii de frumu­ Din „arhivele" talentelor de PETRE FARCAŞIU succintă investigaţie la faţa jos"). Echipa dc dansuri
Festivaluri artistice seţe în Baru, Pui si Sălaş, Iar care dispune comuna, au fost părat", iar Viorica Hoca — locului. Directoarea căminu­ Ribiţa. Suita de eîntece şi dan­ prezentat o suită c»mriT/.in i
duminică a fost predata cu selecţionaţi si soliştii Duetul lui, Olimpia Iar, este animată suri populare interpretate de cele mai semnificative sec­
taraf, apoi de Mariana Pavrl
fastul cuvenit comunei Sîntâ- „Toată lumea are dor" al su­ Mat la... mîndria romoşenilor de bune intenţii — reflectate („Moaţa-i cu ie cu flori"), venţe ale dansului lo'*al.
In prim o jum ătate a acestui on măria-Orlea. rorilor Ana şi Elena Andraş.
vor avea loc la toate cluburllo cîntecelc „Foaie verde foi de de altfel In ţinuta spectaco­ Gheorghe Vlad (,.Mâ dusei la O
sindicatelor din Judeţ intense pre­ Predării albumului, în care Popasul de la Romos al şta­ reunit colinde laice (organiza­ lului — dar directorul, dacă horă-n sat*. „Cît c muntele de La Lăsau a avut lor ibă
g ă tiri ţi (icslâ ţu ra rco unui (estival ultimele şapte pagini simbo­ prun". „Trandafir, frumoasă fetei folclorice „Căutătorii de te într-o regie cnm statică) nu este ajutat, nu poate ob­ clapă a ştafetei foh ! a : .•
al brigăzilor ortistico de a g ita ţie . floare". „Mâruţ roşu de la sus"), Ilie Lup („In vară cînd
Festivalul va ovea caracter selec­ lizau tradiţiile şi contempo­ vie“, ca şi doina „Dragu mi-e comori" a constituit pentru urmate de evoluţiile „caprei" ţine rezultatele pe care le do­ mă iubeai". ..Zis-a mîndra că­ „Căutătorii de comori**. în
tiv. uim ind ca la fo ia judeţeană raneitatea preocupărilor şi o- publicul local o autentică „re­ şi ale căluşarilor. Din acelaşi reşte. tre mine"), Salvina ,lula si care s-au întilnil forinadle
so porticipe cele moi bune foi- biceiurllor din comuna Sălaş, clnd cîntâ cucu“ în interpre­ velaţie" sau, sâ-i zicem mai grup de artişti amatori s-au Munca culturală nu se poa­ căminelor culturale din lliă si
m oţii de acost fel. tarea soliştilor Ana Tudoran. pe nume, o constatare cu un desprins apoi grupul vocal, te desfăşura de unul singur. Roma îndrieş („Un rintee din
Vo ovea loc, do asemenea, un oaspeţii l-au adăugat şi un a- Loga Tirea. Voichiţa Voicu şi bătrîni'’ ). Virgil Moga („Frun­ LApugjii de Jos. Spectacolul
Interesant concurs al lo rm a ţillo r deevat spectacol susţinut dc gust destul de amar — cei formaţia de dansuri (de 12 Este de acord cu această a­ ză verde doi bujori“. „Mîndru- s-a datorat în primul rînd
de muzică ufoorâ denum it „C o n ­ artiştii selecţionaţi din satele Gheorghe Râzâilâ s-au bucu­ care au susţinut greul specta­ persoane), soliştii vocali şi so­ preciere şi secretara comite­ formaţiilor căminului cultural
certul p rim ă ve iii", Io caro vor par­ rat de succes si apreciere. colului nu au fost, nicidecum, liştii dansatori. Cu un mă­ tului comunal U.T.C., dar la ţâ din al meu sat") au stir-
ticip a . pe (ore, toato to rm o ţille Coroeşti. Paroş. Nucşoara, ..Bucium, Sînpetru, Săcel, nit ropote de aplauze, dove­ din IIia. care, cu obiceiurile
de muzică uşoară ale cluburilor Sălaş. Gazdele ie ofereau ca gazdele, ci oaspeţii — artiştii nunchi nu prea numeros de Întrebarea de ce nu există dind încă o dată frumuseţea dc iarnă de la Sâcâmaş, cînte-
din jude(. început de cadru o încăpere Subcetate şi Ciopeia slnt sa­ amatori din Geoagiu. tineri — dar care pot sâ facă mai mulţi tineri în formaţi­ cînfului popular. ecle măiestrit interpretate do
a căminului cultural în care tele care au răspuns uzanţelor Ne-am aşteptat ca a- parte din mai multe formaţii, ile artistice, primim un răs­ Foarte bine au evoluat si snli'-tu; Angelica Stoenescu.
Cinecluburile întrebarea .e sală de specta­ de gazde ale comunei Sîntâ ceastâ întîlnire sâ confirme pentru că ştiu sâ cînte, să puns stereotip : „N-avem ti­ formaţiile de d.lnsuri popu­ Ana Pcircseu. Sldor Furca,
mâria-Orlea De la Bucium au
cole sau o adevărată expoziţie venit zece fluieraşi, reprezen- ambiţia constructivă, competi­ danseze şi sâ susţină evoluţii neri în comună" întrebăm şi lare ale căminului din Ribiţa grupul vocal, suita de dansuri
conducerea şcolii generale de
solistice — căminul cultural
tivă, menită să verifice încă
| în acţiune de artă populară ?" te punea tlnd toate generaţiile satului. din Geoagiu a susţinut un ce nu am văzut pe scenă nici centru. în care am remarcat populare au stîrnit aplauzele
In dilemă. o dată renumele celor două publicului generos cu aceşti
Uniformi în îmbrăcăminte, a- cămine culturale. Singurii ca­ spectacol amplu, destul de o formaţie de elevi, mai «ales perechile Voichiţa d e j — Vio
Veniţi din Sălaş, comună cu reaHzatori ai frumosului. La
devârate întruchipări ale stra­ re au răspuns acestei cerinţe bun sub raport calitativ, a­ nici. unde tradiţiile sint bo­ rel Iepure şi Viorica Tnrlrîcs
Cele 3 «Inecluburl do om otorl vechi rezonanţe folclorice, oas­ ielor dacice, desprinse parcă au fost reprezentanţii Geoa- plaudat de public. gate şi ar putea exista forma­ — Viorel Dilşah. şi ale 'ărrr rous;ui programului artiştilor
existente în ju d e ţu l nostru - Pe­ peţii au prezentat o izbutită amatori din Mia un aport deo-
troşani, H uncdoaro jt Devo - vor din filele cărţilor de istorie, giului. în evoluţia cărora s-aO Care a fost replica Romo- ţii ale mai multor generaţii. nulul cnlturai din Dumbrava *rbu I a avut taraful, bine pus
p a ilic ip o anul acesta la acţiun ile „oraţie de nuntă" în origina­ buciumenii au doinit din fluier, materializat. în egală măsură, sului ? ..Am vrut să facem, dar...". de Jos. Meritorie ni s a păru:
educative pe core com itetele sin­ la Interpretare a virstnicilor au colindat, au jucat. condiţiile bune de care dis­ Doream sâ adresăm întrebări la * “¡cl, prezent în această e­
dicatelor le întreprind. In acest Ştefan Bora şl Petru Antal, Pentru a o aprecia la justa similare si secretarului comi­ si punerea în scenă a nunţii tapă
scop a fost a lcă tu it un plan, ca­ Prin talent şi ţinută, soliştii pun, dorinţa evidentă de eta­ ci valoare, nu putem spune din Crişani. Reprezentanţii comunei
re, unind torţele creotoore ale ce­ cărora li s-a alăturat şi Paulin lare a posibilităţilor lor artis­ tetului comunal de partid, pri­
lor 3 etneduburi, vizează turna­ Avrâmescu cu măiestrite stri­ ofereau şi ei un „prolog" al mai mult: decît că s-a situat marului comunei, dar lipseau Artislii amatori din Blă- Lăpncîo dc Jos au ţinut sâ la
rea unui film ce va conţine sec­ gături. nivelului la care se ‘vor pre­ tice şi adoptarea unor for­ la nivelul bunelor intenţii de la această manifestare. jenî au adus în faţa puberu­ parte doar cu soliştii vocali şi
venţe din vîoţa colectivelor între­ zenta în 8 februarie, cînd pe Este adevărat, există aici o dansurile pâdureneşti de la
p rinderilor jud e ţu lui H unedoara. A urmat apoi un sincroni­ mule noi de îmbinare a for­ formaţie de căluşari de înaltă Renlru răspunsuri mai corn lui local brigada artistică a!
O porte însemnată a film u lu i va zat grup vocal în care şapte scena din fosta cetate de maţiilor, pentru a obţine e- plete, promitem, cit de cu- cărei text. aparţininc! învăţă Lăpugiu de Sus. Sperăm că
fi dedicată aspectelor legate de scaun a Daciei romane — ţinută artistică, dar numai ea rînd. o vizită la Romos. duminica viitoare ia Do­
diseiplino socialistă a m uncii. F il­ interpreţi ofereau, cu cîntecul Sarmizcgetusa — vor transmi­ fcctele dorite nu poate reprezenta întreaga torului Sîmîon Vîrtej din bra vor avea o apariţie mal
mul va ti prezentot In să lile de Astfel, obiceiul de iarnă a viaţă spirituală a comunei. T. ISTRATE
cinem atograf ale club u rilo r sindi­ „Pe valea Sălaşului“, imaginea te mai departe ştafeta căută Plai, a cuprins aspecte din consistentă.
catelor.