Page 84 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 84
PAO í
DRUMUL SOCIALISMULUI MIERCURI 28 IANUARIE 1*70
r|n Bogardo ; 21,30 Moment poetic J
SiAOSO 21,33 Solistul serii ¡ 22,00 R adiojur
nal ; 22,20 SpoM ; 22.30 Pentru mag-
notolonul dv. ; 23,00 Muzică uşbară j
0,03-3,00 Estrodo nocturnă.
PROGRAMUL II : 6.10 Program mu
zical de d im ineaţă t 7,00 R adiojurnal|
PROGRAMUL I : 6.05-9,30 M uiicó
şi o c tu o lito ţl • 9,30 V iata c6f(ilo* , 7.10 Program muzical de dim ineaţă I
10.03 Balada şi jocuri populare : 6.10 Tot înainte ; 8.23 M ari Inter
10.30 Vreau 16 |tlu : 11.03 M uilcâ «j preţi - Edwln Fischer ; 9.00 Jocuri
bihorene ; 9,10 Curs de lim ba ger
Edifia de primăvară a tir- Veto-ul preşedintelui Nixon în d ll româneşti, interpreţi de pette ho mană : 9.M P leie corale i 9.45 M a ti
şoorâ ¡ 11,20 Recitol Ladis'ou Konyo;
11,43 Sloiul
m edicului ; 12,00 M alo
neu de operă : 11.00 Soll|<l şl far-
m oţii artistice da om alorl : 11,30 Re
Vizita tare : 12,23 S ille ta la »1 : 12.30 Me frene îndrăgite ; 12,03 Avanprem ieră
populare ;
Io d ü
13,00
Radiojurnal ;
cotidiană : 12,13 Concert de p rin r ;
13,10 Avanprem ieră cotidiană ;
13,22
gtiitai international de la tâmpină oponenţa congresmenilor Cintece de dragoste : 13.43 M elodii evoluţia m uzicii populare româneşti
13.30 U nda veselă : 14.03 Geneza şl
populare : 14.00 Caleidoscop m u iica l;
tovarăşului minute cu violonistul Nicu Slănescu ! 14.55 Ş tiinţa lo zl ; 15,00 Seene din
(1) : 14.30 Form aţii de muzică b e a i:
14.30 Zece
14,40 Radio p ub licitate ¡
operele lui Verdl ; 15.30 M e lo d ii In
Leipzig Mircea Maliţa democraţi 13,00 Radlo-şcoolo : 13.20 Din m u ti terpretate la orgă electronică ; 13,40
ca
15,30
popoarelor ;
Com pozitorul
Radio publicitate ; 16.00 R adiojurnal:
sâptăm inii ; 16.00 R adiojurnal ¡ 14.20
16,33
16,20 A ctualitoteo m uzkolă \
16.30 Consultaţie
Muzică popula<â :
la Stockholm WASHINGTON 27 (Ager sînt blocate, iar Congresul es asupra situaţiei ocrotirii sânâ jurid ică : 16.40 Potrium carmen : 17,Oî Slatuf m edicului ; 17,00 M uzică u-
soară ; 17.35 L eduri p arolele ; 18,00
Antena
Muzică
17,30
lln e retu lu l ;
tăţii, învâţâmintului public şi
BERLIN 27, — Corcsponden* lectrotehnice şl ole Industriei pres). — Preşedintele S.U.A., te obligat să reia în dezbate populară ; 10.03 Ş tiinţă , tehnică, fan V a rie tă ţi muzicale : 19,30 M eridiane
tul Agerpres. Şl. Deju, trans metalurgice, precum sl Insta Richard Nixon, s-a opus luni, re această problemă Pentru asigurărilor sociale. Preşedin tezie : 10,30 O m elodic pe adreto lirice : 19,50 Noapte bună, copil l
mite : In cadrul unei confe laţii de extracţie şi pompe. fâclnd uz de dreptul său de a infirma acţiunea preşedin tele Comitetului Camerei Re dv. ; 19.00 G a ie to rodia ; 19,30 Sap- 20.00 Muzică vocală de cameră I
lăm lno unul meloman ; 20.0S Tableta
prezentanţilor pentru proble
rinţe de presă orgonizote lo De asemenea, o serie de in- STOCKHOLM 27 M - veto, controversatului proiect telui. este necesară o majori mele educaţiei şi muncii. Cari de seară ; - 20,10 363 de cîntece : 20.15 Teatru rodlofonlc ; 22.00 Con-
Berlin, directorul general al treprînderl de comerţ exterior gerpres). — La 27 ia de lege prin care Congresul tate de două treimi de vo Pcrkins. a declarat eâ „ve 20.20 Argheziană : 20.23 Zece m elo Ionele ; 22.20 Jozz : 23.05 Discuri ra
tirgului internaţional de Io româneşti vor prezenta pro nuarie, Mircea Maliţa, a alocat un fond mai mare turi a Camerei Reprezentanţi to-ul asupra acestei legi nu va d ii preferate ; 21,00 Isteria Ideile* ; re i 24,00-1.00 Festivalul muzical In
Leipzig, Kurt Schmeîsser o duse de uz casnic şl ole in adjunct al ministrului eu 1,3 miliarde de dolari bu lor. Numai în acest caz. ve stăvili forţele inflaţiei, ci va 21.20 Compositor şl Interpret - Fio- te rn a ţion a l de muzică contem poronă.
to-ul va fi dezbătut şi In Se
prezentai ediţia din oceostâ dustriei alimentare. afacerilor axterne al getului destinat ocrotirii să nat. afecta educaţia a milioane de
nătăţii publice, invâţâmînlu-
primăvara a tirgului, care se 2 800 de firme din diferite României, care se aţhl lui şi asigurărilor sociale. La copii americani de virstâ şco
vn desfăşura între 1 si 10 mar state capitaliste industrializa intr-o vizită la Stock numai citeva ore după ee Ca Observatorii politici şi a lară". Observatorii politiei re
tie. te vor aveo lo dispoziţie o su- holm, la invitaţia guver mera Reprezentanţilor a vo genţiile de presă consideră marcă totodată faptul că in
că, in condiţiile acestui an e
10 000 de participanţi din prafoţâ de 65 000 metri pâ- nului suedez, a fost pri tat proiectul de lege, adoptat lectoral, veto-ul preşedintelui timpul dezbaterilor din Con VREMEA
65 de (ori vor expune pe o troţi. Se remarcă printre al mit de Torsten Nilsson. în decembrie şi de Senat, pre Nixon marchează dezlănţui gres reprezentanţii oficiali ai
suprafaţă de 350 000 metri pă tele, porticiporeo considerabilă ministrul afacerilor ex şedintele Nixon a rostit o rea unei puternice confruntări instituţiilor de invâţâmînt şi Mica
traţi. 2 000 de firme din 11 o unor firme din Joponia. Din terne. In aceeaşi zi, oas scurtă cuvîntare radiotelevi între puterea executivă repu şcolilor au avertizat Congre PENTRU 24 ORE
ţâri socialiste îţi vor prezenta R F. o Germoniei şi-ou anun petele român a avut zată, expunînd motivele hotâ- blicană şi forul legislativ, sul că, în cazul adoptării fon
V.eme
răcoroasă.
cerul
cu
produsele pe o suprafaţă de ţat participarea 900 de firme, convorbiri cu Ojodahl, rlrii sale. El a caracterizat a- controlat de democraţi. Lide dului bugetar propus de Ad schim bător. V iolul vo suMo tlo b
38 500 metri pătraţi. printre care 30 de mori con secretar general şi cu ceastâ lege ca fiind „contra rii democraţi califică politica ministraţie, o mare parte din din sud-oit. Temperatura va II cu
Firmele româneşti vor expu cerne. La oceostâ ediţie o tir alţi funcţionari superiori ră politicii Administraţiei de nntiinflaţionistă a Adminis şcoli va trebui să fie închise prinsă rluo intre minus S şl 1
grod, lor noapteo între minus 12
ne pe o suprafaţă mal mare gului vor porticîpo şî 25 de din M.A.E. suedez. combatere a inflaţiei", susţi- traţiei ea neeficientă, din cau sau vor fi nevoite să recurgă şi m inut 7 grade. D im in coţo. ceo-
decît în anul trecut şî vor or ţâri în curs de dezvoltare C u acest p r ile j au fo s t nînd necesitatea reducerii za menţinerii nivelului ridi la reducerea duratei anului ţa locală.
tre c u te in re v is tă r e la
ganiza un stand central de Tara gazdă va fi prezentă ţ iile b ila te ra le dintre. cheltuielilor guvernului fede cat al cheltuielilor militare, şcolar. PENTRU URMĂTOARELE
lo
cu oportul a 4 300 firme
ral.
informare. Printre exponatele toate cele 50 de secţii exis R o m â n ia şi S u e d ia şi şl cer o reformulare urgentă 2 ZILE
Nixon a recunoscut că ho-
lor vor figura produse tehni tente pentru tehnică $1 bunuri s-a p ro ce d a t la un târîrea sa ar putea fi nepopu- a priorităţilor naţionale pen VIND CASA cu grădină Vreme schim bătoare, cu cerul
tru ca accentul să cadă asu
ce s> maşini unelte, produse e- de consum, s c h im b de v e d e ri fn le larâ. mai ales Intr-un an e pra programelor de soluţio SENATORUL WALTER M ON şi loc de casă, sfr. floria nr vo ria b ll Trolol vor cădea p recipi
ta ţii slabe
Temperatura in creş
g ă tu ră c u u n e le p r o b le lectoral, dar a argumentat că nare a problemelor interne. DALE SE PRONUNJA PEN 170 Deva. tere uşoară.
m e in te rn a ţio n a le a ctu a aceasta a fost luată pentru a Primele reacţii în Congres TRU EXTINDEREA RELAJIILOR
Accentuarea atmosferei le. opri creşterea costului vieţii xon reflectă atitudinea adop COMERCIALE DINTRE S.U.A.
la veto-ul preşedintelui Ni
la noi
şi a evita recurgerea
Şl TARILE SOCIALISTE.
L a p r im ir e şi c o n v o r
impozite tată de cele două partide faţă
b ir i a fo s t p re z e n t E
Veto-ul prezidenţial este de acest proiect de lege. Mem NEW YORK 27 (Agerpres).
de nelinişte şi încordare în b a sa d oru l R e p u b lic ii S o care puterea executivă ame brii republicani ai Congresu - Luînd cuvîntul in codrul
d u a rd M e z in ce s cu , a m
prima măsură de acest gen la
lui şi-au declarat sprijinul fa
unei conferinţe ce a avut loc
ricană a recurs din perioada tă de acţiunea preşedintelui, Io New York, privind proble CINEMA
c ia lis te R o m â n ia la
Administraţiei Eisenhower. în timp ce democraţii au acu mele comerciole, senotorul de
Irlanda de nord S to c k h o lm . Din punct de vedere al con zat Administraţia, punînd ac mocrat Walter Mondole s-a
fondurile
secinţelor juridice,
centul pe consecinţele negati
pronunţot pentru extinderea
DEVA : Iu b ire a strict o prită (Ci
alocate prin proiectul de lege ve ale veto-uluî prezidenţial relaţiilor comerciale intre Sta nem atograful „P a tria ") j Pe urme
BELFAST 27 (Agerpres). — Explielnd motivele acestei tele Unite şi ţările socioliste. le Şoim ului („A rta ") ; SiMERlA :
Atmosfera de nelinişte şi în acţiuni, protestantul John Menţionînd că S.U.A. pierd Tigrul („M u re ş u l") ; H UN ED O A
cordare, creată 3a sfirşiţul McQuadc, membru al Parla anual „sute de milioane de RA : Război şi pace - seriile I-II
(„C o n s tru cto ru l"); Un glonte pen
8âptâmlnii trecute In Irlanda derului unionist Jan Paisley, Mişcarea revendicativă din Spania dolari" ca urmare a relaţiilor tru general („F lo câ ro ") ; Jocul ca
mentului şi simpatizant al li
de nord, după mai multe luni comerciale limitate cu oceste te ucide („S ld e tu rg iitu l") ; CA
de calm, s-a accentuat in a declarat că, după opinia sa. LAM ! N oaptea gen e ro lilor - se
cursul zilei de marţi. Circa nu va putea fi restabilit cal state. Mondole o chemot gu riile M l ( „ I I Iunie") ; TELIUC :
Zos.a („M in e ru l") • GHELAR : Pe
400 de protestanţi au pătruns se intensifică tot mai mult vernul american să ia măsuri teren propriu („M tp e tu l” ) ; PE
în cartierul comunităţii cato mul in capitala Ulstcrului pî- pentru intensificarea schimbu TROŞANI : Beru şi com isarul Son 18.00 Deschiderea em isiunii.
rilor cu ţările din Europa ră
Antonio (,,7 N oiem brie") ; U rletul
lice. distrugînd baricadele si nâ clnd cei 600 de catolici nu lu p ilo r („R e p u b lic a "); LUPENI : Er-Tetra *70.
alte instalaţii de protecţie şi vor elibera apartamentele re MADRID 27 (Agerpres). — mare parte a clerului din lele oficiale de incapacitate în săriteană. Senatorul o cerut C olivie pentru doi („M u n c ito Emisiune-concurs pentru p io
resc") ; Vă ploce Brahm i t („C u i-
atncînd cu pietre locuinţele. le-au fost repartizate în ca Deşi la sfîrşitul sâptăminii Asturia a hotârît si sprijine rezolvarea justă a conflicte anularea legii privind „con tu ro l") ; LONEA : Erpresul colone nieri şi şcolari ;
Ei au fost împrăştiaţi în ur trecute intensitatea conflicte revendicările minerilor. In lor sociale. In document se a- trolul osupro exportului", sub lulu i von Ryon („M in e ru l") ; 10.30 N unta la tom âni (III).
ma intervenţiei poliţiei, care drul „Complexului Uniunii", lor sociale din Spania părea tr-o scrisoare pastorală, publi firmâ eă .,nc aflăm in faţa u liniind că dezvoltarea relaţi ANINOASA • Străin în casă O b ice iu ri de nuntă din V a
a evacuat cartierul şi a re pentru a se stabili în „birouri să scadă, mişcarea revendica cată in buletinul oficial al c- nor conflicte sociale motivate ilor comerciale între Est şi (..M uncitoresc") ; PAROŞENi : O lea B irgăului ;
construit baricadele. sau barăci militare". tivă spaniolă s-a intensificat piscopiei din Oviedo, preoţii prin revendicările Juste care Vest vo contribui lo îmbună- chestiune de onoare („E n erg ia ") ; 19.00 Telejurnalul de seoră ;
U ltim a
tură
PETR11A :
(„M u n c i
din nou incepînd de luni du- din valea minieră a Asturiri sînt prezentate de mai multă 1ă|ireo atmosferei internoţîo- toresc") ; VU IC AN : Beeket - se 19.20 A ctualitatea in economie ;
riile l-ll („M u ncito re sc") ;
pă-amiazâ. In ' ciuda faptului acuză autorităţile şi sindica- vreme". nale. CANI : Singurătate In doi U RI- 19.30 Tensiune in Bucegi ;
(„7
că direcţia Societăţii miniere
Vietnam „Hunosa" din Asturia a anun N oiem brie") : ORAŞTIE : Căsăto 19,55 Muzică uşoară pe teme fo l
(„P a tria ") ; D in
rie din interes
clorice *
ţat adoptarea unor măsuri şi
p lictiseolâ („F la c ă ra ")* G EO AG IU -
mai severe (Închiderea defini BAI : Memento ; HAŢEG t Drumul 20.ÎS Tele-cinemaleco : „E le k tra ";
22,10 Telejurnalul de noapte ;
jp re Saturn
- seria I ; Sfîrşitul
tivă a unor mine şi concedieri Saturnului - seria o It-a („Popu- 22.20 Salonul litern r al to le viriu n il.
masive) în cazul in care acti lor") ; BRAD • Casa mamei noas
0 NOUA POZIŢII FORTIFICATE ALE TRUPELOR A 8 o i V • • tre („S te o u o roşie” ) ; GURA- Succese ale anului lile ror
vitatea nu va fi reluată, peste
1969 (I) ;
AMERICANO-SAIGONEZE ATACATE DE FORŢELE 5 000 de mineri nu s-au pre împotriva poluării BARZA: Intoarce-tc I („M in e ru l"); 23.00 Includerea em isiunii.
ILIA : Angelico şi sultanul („L u
PATRIOTICE zentat luni la lucru, hotărlţi m ina") .
0 AMBUSCADA ÎMPOTRIVA UNUI CONVOI MI fiind să-şi continue mişcarea
revendicativă Pe de altă par
LITAR AMERICAN
te, agenţiile de presă trans „Ne vom preda mediului observotorii din Washington, rotă Guvernul federal este ho
mit că la Madrid peste 2 500
SAIGON 27 (Agerpres). — focul asupra convoiului pro- de muncitori de la „Standard înconjurător oh vom realizo va deveni o temă de dispută lorîi să restringâ şi să contro
In cursul nopţii dc luni spre voeindu-i pierderi materiale. Electrica'* au declarat grevă pacea cu natura şi vom plăti în campania electorală pentru leze utilizarea produselor no
marţi, forţele patriotice din Atacul patrioţilor asupra con în semn de protest împotriva reparaţiile cuvenite pentru alegerile legislative parţiale cive. Companiile de outomo-
Vietnamul de sud au atacat voiului a fost confirmat in di concedierilor şi sancţiunilor daunele ce le-am făcut oeru- ce vor avea loc in luna no bile sînt obligote să invente
nouă poziţii fortificate ale mineaţa zilei de marţi de un administrative hotârîte de lui, pâmîntului şi apei ?“, de iembrie, anul acesta. Atît re ze dispozitive împotriva poluă
trupelor americano-saigoneze. purtător de cuvlnt militar a conducere. De asemenea, o claro preşedintele Nixon în re publicanii, cit şl democraţii au rii ; compdnlile aeriene trebuie Iubitori ai filmelor istorice
Tot în ultimele 24 de ore au merican. parte din salariaţii întreprin centul mesaj cu privire lo început deja să utilizeze potuo- să realizeze mijloace de „sur
fost semnalate noi ciocniri în Tn cursul aceleiaşi nopţi, ar derii „Industrios Esteban" au Starea Uniunii, prezentat in rea şî mediul înconjurător ca dină" pentru superreoctoorefe
tre detaşamentele patrioţilor tilerii! forţelor armate ale intrat in grevă, eerînd majo faţa celor două Camere ale un argument electoral, alături lor ; uzinele industriale sînt
şi unităţi ale forţelor inami Guvernului Revoluţionar Pro rarea salariilor, motiv pentru Congresului omericon. de problema Inflaţiei şi a cri puse în gardă să nu otrăveas
ce jn apropierea capitalei vizoriu a bombardat nouă po care conducerea a concediat Dintr-o preocupare lăsată minalităţii. Anunţînd un pro- că apa. şi mediul înconjură
sud-vietnameze. La numai 11 ziţii americano-saigoneze. Co 180 de muncitori. doar pe seoma cercurilor ştiin grom ambiţios pentru „osono- tor. $i de aventuri!
kilometri nord-est de Saigon, ţifice, problema poluării me reo“ vieţii cotidiene a cetă Este greu să fie întrevăzute
un convoi militar american, mandamentul american a ca Larga acţiune grevistă spa diului înconjurător a devenit ţeanului american, preşedintele limite, deoarece cantitatea de
care se Îndrepta spre impor lificat trei dintre acestea ca niolă se bucură de sprijinul astfel pentru guvernul de la Nixon încearcă să mol reducă deşeuri a unei societăţi tot Filmul :
tanta bază a forţelor S.U.A. „fiind importante". şi altor cercuri din ţară. O Washington o problemă de din elanul opoziţiei. Comen mai industrializate devine dîn
dc la I>ong Binli, a căzut in stat. Poluoreo şi mediul în tatorii agenţiilor de presă nu ce în ce mai mare. Adjunctul
tr-o ambuscadă organizată de conjurător sînt in prezent două exclud posibilitotea ca. în ale ministrului de interne ol S.U.A.,
patrioţi. cuvinte tot mai frecvent citate gerile prezidenţiale dîn 1972. Fred Singer, a declarat că. în „B Ă T Ă LIE
Noi lupte intre forţele pa în viaţa politică şi economică poluarea să devină, de ase- fiecare an. cei 200 de milioa
triotice şi trupele americano- o Statelor Unite. A sosit - se meneo, o problemă electora ne de americani, outomobilele
saigoneze au avut loc. dc a- pare - vremea so fie declan lă şî uzinele lor „produc 360 mi-
ncmcnca. în junglele din pro şat războiul împotriva oerului Locul pe core îl ocupă pro lioone tone de deşeuri, 142 PEN TR U R O M A "
vincia Dinh Tuy, precum şi viciot, o apei otrăvite, o zgo blema mediului înconjurător milioane tone de substonţe ce
in delta Mckongului. motului. o epavelor de auto în Statele Unite poate fî 'o- poluează atmosfero şi infec
In ultimele 24 dc orc. „for mobile care îngustează tot precîot şl prin fondurile ce vor tează 200 miliarde litri de a - seriile l-ll —
tăreţele zburătoare** america mai mult libertoteo traficului. fi olocote in oceostâ direcţie. pă". El constata că, prin cu producţie G C C - Film Kunst — Berlin în colaborare cu
ne ..13-52“ au efectuai raiduri Docă în trecut s-ou depus Preşedintele Nixon a propus ceririle civilizaţiei moderne, studioul cinematografic ,.Bucureşti", IL PUTETI VIZIONA
in valea A Shnu şi la apro multe eforturi şi s-o cheltuit să fie ocordate cîte două mi- natura a fost otrăvită LA CINEMATOGRAFUL „PATRIA“ DIN DEVA în zilele de
ximativ 040 kilometri nord de energie pentru realizarea unor liorde‘ de dolorl în fiecare din Pentru o învinge in ocesl
Saigon. noi aglomerări urbane. în pre tre următorii cinci ani pentru „război împotriva poluării" tre 29, 30, 31 ianuarie şî 1 februarie a.c., de la orele : 10,
★ zent se tinde spre reolizoreo a se dota oraşele americane buie ca apa şi aerul să nu 14, 17 şî 20.
SAIGON 27 (Agerpres). — unor zone locuite care să nu cu uzine moderne de purifi mai poată fl considerate ele
In cursul nopţii de luni spre fie sufocote de circulaţie, de care a apel şi a depoluării mente de care sâ abuzeze ori
marţi, relatează agenţiile de ceaţă, otrăvite de apă. asur aerului. O comparaţie este e- cine, fără îngrădiri, indiferent
presă, forţele armate ale Gu zite de zgomot şi terorizate de dificotoore : daco Ministerul de consecinţe. Aceste două e
vernului Revoluţionar Provi crimă. Aerul curat, apa pură, de Interne dispune doar de lemente ole noturii vor trebui
zoriu al Vietnamului dc Sud spoţiile verzi deschise sînt 1,5 miliarde de dolari anual trotote în viitor ca resurse so-
au organizat pc şoseaua Sal- IRAN. - Construcţia conductei de petrol transiramene se doar cîtevo din prerogotivele pentru conservarea resurselor cre, pe care nu ore voie ni
gon-Long IJinh. la circa 11 află in toi. Conducta este lungă de 487 km. Au mai rămas nu ce trebuie să le aibă. de la noturole, cele 10 miliarde pe meni să le contomineze.
kilometri nord-est de capitala mai 87 de km de conductă ne montată. , noştere, liecare om. timp de cinci oni nu reprezin
sud-vietnamezâ, o ambuscadă In foto : Operaţia de suda re# cu mijloace moderne a con Problemo poluării, apreciază tă o sumă ce poate fl igno- N. CRETU
Împotriva unui convoi militar ductei de petrol de-a lungul ma luliti Mării Caspice.
american. Patrioţii au deschis
femeilor Însărcinate. Se ştie
reia. cu un plus de preci
^ C U R I E R neralul Hardan Takriti, de zări. afirmaţia recentă a ge câ thalidomida — vîndută
a trimite in Liban 7 000 de
in R.F.G. sub numele
de
neralului
Yakubu Gowon,
militari irakieni care sâ fie
«taţionaţi in regiunile sudi şeful statului nigerian. ce contergan — a provocat gra I
ce, la frontiera eu Israelul sublinia câ .armata nu va ve malformaţii 3a aproxima Dr. Petei* Winters.
Ministrul libanez a pre transmite puterea in situaţia tiv 6 500 de copii din 20 de profesor de anesteziolo-
cizat eâ Hardan Takriti a de haos In care se află ţara, târî. Numai in R.F.G., nu glc. a declarat la o con
ferinţă medicală, desfă
După o pauză dc aproape «pus doar câ „Irakul este ci numai atunci clnd sarci mărul victimelor thalidomi- şurată la Los Angeles.
o Jumătate dc an. miniştrii gata să-şi pună potenţialul na sa va fi îndeplinită". dei este de circa 2 000. că unele dintre simplo-
La Institutul de fizt- transporturilor din cele şase militar in slujba Libanului* • O * înaintea începerii celei
j că al Academici de ţări membre ale Pieţei co Nassim Majdalant a subli In pofida interdicţiilor de de-a 200-a şedinţe a proce mele senilităţii, ca uita
* Ştiinţe n K.S.S. Gruzine mune s-au infîlnit din nou niat câ nu s-a pus problema cretate de către guvern, in sului. laboratoarele „Chemie rea sau confuzia, consi
; a fost construită o in- la Bruxelles pentru a ineer- acceptării sau respingerii u capitala indonezianâ au re Gruenenthal" au propus fa derate altădată drept
î stalaţie cu ajutorul că- ra să rezolve problema coor net asemenea propuneri. început manifestaţiile orga- miliilor ai căror copii au incurabile, pot fi tra
j reia pot fi iradiate, cu donării tarifelor şi -subven fost victimele thalidomidei tate folosindu-se oxige
! doze ajungînd la zeci ţiilor in domeniul transpor sâ accepte o compensaţie nul intr-o cameră sub
: dc mogarazi pc oră. o- turilor. Intelectualii din R.D. Vietnam au dat publicităţii j globală de 100 milioane Snaltă presiune.
| bicele cu un volum de Pe ordinea de zi a reu mărci, eu condiţia suspen El a precizat eâ o se
j 10— 12 litri. niunii se află un proiect de ; i o declaraţie în care cheamă intelectualii lumii, inclu- ; dării procesului. Procesul rie de bolnavi, asupra
siv pe cei americani, .sâ condamne masacrele sâ-
| Instalaţia permite, toi- regulament privind armoni I vîrşite de agresorii americani in Vietnamul de sud", j thalidomidei, deschis In a cărora a efectuat aces 0. C. I.
j odată, studierea proprie nul 1908. este considerat a te experienţe, supunîn-
zarea subvenţionării trans j In declaraţie se arată câ In ultimele mărturii „de- [ du-i la presiuni intermi
tăţilor substanţelor a porturilor feroviare, rutiere fi unul dintre cele mai lungi
j flute in câmpurile su şi fluviale, un proiect pri j mască afirmaţia propagandei americane câ masacrul î procese desfăşurate in R.F.G. tente cu oxigen In ca
I puse iradierii, Sn con- vind reglementarea capaci | de la Song My a fost doar „un incident izolat". j mere hiperbarlee, au
j diţiile unui frig puter- ♦ © ♦ prezentat o îmbunătă
tăţilor pentru navigaţia flu Gcrald Kenneth Rector, ţire a funcţiilor mintale
1 nie. Pentru aceasta, re- vială. precum şi altul pri pacientul căruia în urmă eu COMERŢ— MIXT
i actorul institutului a vind o politică fiscală co nizate de studenţi şi liceeni două sâptâmini i-a fost gre Winters a subliniat câ
j fost înzestrat eu canale mună faţă de transporturile împotriva creşterii preţuri fată pentru a doua oară ini tratamentul poate fi re
| speciale de temperaturi rutiere. Pînă în prezent. în „Sfîrşitul războiului civil lor la unele produse. Unităţi ma. a încetat din viaţă. Un petat fără nici un ceri
col la anumite interva
joase, care fac posibhâ aceste domenii nu au fost nu presupune desfiinţarea armate, sosite la faţa locului, purtător de euvînt de la cli le.
iradierea diferitelor sub realizate progrese aprecia regimului militar" — a de au intrat in «acţiune împo nica universităţii din Mi BRAD
stanţe răcite pină la mi bile. clarat generalul Adevinka triva demonstranţilor. In ur chigan. unde i-a fost efec Camerele hiperbarice
nus 150—200 grade Adebavo. guvernatorul sta ma intensificării «agitaţiei ti tuată noua grefă, a declarat care au fost folosite la
Răcirea şi congelarea ♦ O * tului nigerian de vest. cu neretului, ministrul informa câ decesul se daloreste unor acest tratament sînt
similare cu acelea utili
substanţelor supuse cer prilejul unei reuniuni a re ţiilor a primit o delegaţie infecţii apărute la*plâmini, zate pentru scufundăto
cetării permit studierea Ministrul libanez dc ex gilor locali şi şefilor de tri do 150 de studenţi rinichi şi ficat. rii submarini afectaţi de Str. Miner lor nr. 6, telefon 1563
efectelor mecanice care terne, Nassim Majdalant. a buri Armata nigerianâ nu ♦ O * Inima grefată, a spus el, şederea sub apă.
La tribunalul din locali
declarat marţi câ Irakul no va ceda locul unui regim „a continuat sâ bată normal
apar In urma iradierii a propus trimiterea unor civil înainte de a-şi atinge tatea vest-germană Alsdorf Angajează imediat bucătari.
corpurilor rigide. Tot trupe în Liban, relatează a- obiectivele propuse, a subli a avut loc marţi cca de-a pină în ultimul moment*.
odată pot fi cerce gcnţîa Reuter Această de niat el. rclevind totodată ca 200-a şedinţă a procesului Salariul Intre 785—1 020 lei.
tate efectele- iradierii intentat de aproximativ 2 000
claraţie dezminte ştirile sarcina cea mai important«:,
asupra proprietăţilor transmise anterior de agen ce revine in prezent milita de familii laboratoarelor Informaţii se pot primi la biroul personal, zilnic între
chimice şi fizice ale ţiile de presă, eitînd surse rilor. este „reconstrucţia si „Chemic GruenentliaP. care C U R I E R .
au produs şi au pus in vîn-
cristalelor. oficiale din Beirut. în legă reconcilierea". zarc thalidomida — medica orele 7-15,30.
tură cu propunerea minis Declaraţia guvernatorului
trului irakian al apărării, ge militar al statului de vest ment oferit ea tranchilizant
T1PABUL: Întreprinderea poligrafică Deva 44065