Page 85 - Drumul_socialismului_1970_01

Anul XXII PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VĂ! Redacţia

Nr 4686 şi administraţia

ziarului
Joi

DEVA, Sir Dr. Petru Grozn nr 15
29 ianuarie
telefoane : redactor şei - 11588 ; re*
doctor şef adjunct, secretar de redacţie
1970 şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie si
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585

In perioada ianuarie 1970— Nu s-a înţeles exact câ fes­ din lipsă de posibilităţi. Chiar rectorilor de cămine cultura­
Adunările generale ale salariaţilor mai 1971 se desfăşoară cea amatori au ca scop stimularea şi dintre formaţiile existente le şi ai caselor de cultură,
tivalurile bienale de teatru de
nu­
ale căminelor culturale,
pentru câ trebuie recunoscut
de-a VI-a ediţie a tradiţiona­
lului Festival de teatru de a­ activităţii formaţiilor existen­ mai 9 au prezentat spectaco- câ In această direcţie mai e-
matori „I. L. Caragiale". Sti­ te şi consolidarea lor, prezen­ i le cu public. xistâ multe lipsuri. In acelaşi
mularea activităţii formaţiilor tarea unui număr cit mai rţia- Este adevărat câ formaţia timp, alegerea pieselor tre­ DE LA
EXIGENTĂ Şl RESPONSABILI­ raşe şi sate, descoperirea de ceasta înseamnă câ formaţiile Casei de cultură din Hune­ dramaturgia naţională şi uni­
re de spectacole cu public. A ­
buie făcută riguros, din cele
de teatru de amatori de la o­
mai noi şi adecvate piese din
doara se află
intr-o fază a-
de teatru de amatori ale că­
noi interpreţi talentaţi, conso­
vansatâ cu piesa „Dezertorul",
şi caselor
minelor culturale
lidarea formaţiilor
existente,
gere de bun gust, nu din pri­
prezentarea unui număr spo­ de cultură trebuiau să-şi in­ căminul cultural din Baia de versală. Este vorba de o ale­ MINISTERUL
Criş a reunit 36 de tineri, ca­
rit de spectacole In faţa pu­ tensifice activitatea intre edi- re au pregătit şl prezentat ma broşură cu piese de teatru
blicului, popularizarea, celor care cade in mina activistului
cultural. Aşa, de exemplu, că­
TATE In analiza activităţii mai bune creaţii ale drama­ a pus in scenă „Titanic vals", ÎNVÂJÂ-
minul cultural din Orâştioara
turgiei naţionale şi universa­
le sînt cîteva din imperative­
le majore ale acestui festival. căminul cultural din Romos
Mişcarea teatrală de ama­ FESTIVALUL NATIONAL DE „Patima roşie", selecţii bune, MÎNTULUI
de valoare, asupra cărora nu
tori din judeţul Hunedoara a­
ECONOMICE, ACŢIUNI ENERGICE re o tradiţie meritorie E su­ mai este nevoie de comentarii.
Poate şi lipsa de specialişti
ficient sâ
amintim
formaţia
căminului cultural din Cimpa,
In legătură cu concursul de
rea formaţiilor de amatori es­
care a obţinut locul I cu pie­ (regizori, actori) in îndruma­ admitere in anul I. in liceele
sa ..Ochiul babei“ la cea de-a TEATRU „I. I. CARAGIALL“ te una din cauzele situaţiei de cultură generală, de artă,
prezente, însă un lucru este
lll-u ediţie a festivalului, sau
PENTRU ÎNDEPLINIREA PLA­ formaţia Casei de cultură din cert — comoditatea şi ideea cu program de educaţie fizi­
liceele
pedagogice,
că.
şi
câ pînă la concurs „mai este"-,
Brad care, cu piesa „Oanieni
cursuri de zi, în anul 1970.
care tac", a participat la faza
cei care răspund de activita­
interjudeţeană- dc la Arad.! ţiile festivalului, să-şi forme­ spectacole cu piesele „Hoţii de foarte frecventă la mulţi din Ministerul InvăţâmîntuJui co­
munic â :
tea căminelor culturale şi ca­
De la ultimul festival (1950) ze un repertoriu şi sâ prezin­ cai“, „O glumă de doi bani", selor de cultură, generează a- Concursul de admitere se
Eseu",
„Diplomaţia doamnei
te cît mai multe spectacole cu
şi pînă acum, cu mici excep­
NULUI Şl ANGAJAMENTELOR ţii. căminele culturale şi ca­ public. Raţiunea de a fi a formaţia căminului căminului ceastâ stare do lucruri, situa­ desfăşoară intre 22 iunie şi 3
cultural
iulie. Probele practice la li­
tă undeva intre paşi de melc
fără
Balşa repetă „Bărbatul
festivalului de teatru de ama­
sele de cultură au lăsat miş­
ceele de artă şl cu program
şi renunţare.
opinii",
tori este atingerea acestor o-
formaţia
carea teatrală de amatori la
voia intimplârii. Există o men­ bieetive, pentru a încununa cultural din Mada „Cuiul Jui Sâ ne grăbim... încet şi, in special dc educaţie fizică,
talitate gre.ştîtâ: trebuie să se succesele obţinute între ediţii. Pepelea", formaţia căminului prag de concurs, sâ putem precum şi probele de aptitu­
pună în scenă o piesă in Uncie cămine culturale şi cultural din Poiana „Soacra prezenta un repertoriu bogat, dini muzicale şl vizita medi­
preajma concursului şi atunci, case de cultură au înţeles mai cu trei nurori", dar, în gene­ bine pus la punct, pe măsura cală Ja liceele pedagogice au
ce nu s-a făcut de luni de greu, iar altele de loc această ral, nu putem spune câ tradiţiei bogate a mişcării tea­ loo Intre 22 şi 24 iunie.
zile trebuie făcut repede şi necesitate Aşa se explică fap­ „stăm pe roze“ şi... cu una trale de amatori pe meleagu­ La concurs se pot înscrie
In întreprinderile şl orga­ mai ales bine. Din pămînt să tul câ din 34 dc cămine cul­ sau două flori tot nu se face rile hunedorene. promovaţii clasei n VUI-a a
nizaţiile economice din jude­ răsară formaţii de teatru cu turale si 4 case de cultură. 24 primăvară
ţul nostru au început sâ se performanţe nemaiintîlnilc, de cămine culturale şi trei ca­ Posibilităţile dc interpreta­ S.V. CONSTANTINGSCU şcolii generale care împlinesc
desfăşoare adunările genera­ care să pună în scenă piese se de euliurâ nu au formate re şi dc recuzită trebuie sâ metodiste. Io Coso judeţeonă vlrsta de cel mult 17 ani In |
le ale salariaţilor. Acestea cu cel puţin 3 acte. echipe de teatru, şi asta nu stea mai mult în atenţia di­ a creaţiei populare cursul anului 1970.
vor analiza într-un spirit de Concursul de admitere In
înaltă exigenţă şi responsa­
bilitate colectivă activitatea e­ liceele dc cultură generală,
conomică desfăşurată în de artă, cu program de edu­
cursul anului trecut, vor căuta caţie fizică şi in liceele pe- •
căi, soluţii şî modalităţi teh­ 7500 tone de Să asigurăm condiţii optime dagogice constă din : — lim­
nice şi organizatorice care să ba română — scris şi oral ;
asigure înfăptuirea cu suc­
ces a prevederilor planului cărbune peste plan matematică — scris şi oral j
de stat şl angajamentelor pentru obţinerea unui — istoria României — oral ;
ce revin colectivelor de mun­ — limba maternă — scris şi
că în 1970. oral (pentru liceele cu pre­
Adunările generale ale sa­ O informaţie primită de darea în limbile naţionalită­
lariaţilor, expresie a demo­ Ia serviciul dispecer al Cen­ ţilor conlocuitoare).
cratismului profund al orîn- tralei cărbunelui Fetroşani număr sporit de miei!
duiril noastre socialiste, a par-) scoate în evidenţă un suc­ La liceele de artă şi cu
ticipării conştiente a oame­ ces de prestigiu înregistrat program de educaţie fizică,
nilor muncii la conducerea de minerii Văii Jiului. Pînă Creşterea ovinelor ocupă o monta s-a organîat mai bine, sau trifoi, 0.5-1 l<q dc grosie­ probele de cultură generală
întregii activităţi economice, ieri au fost extrase peste pondere însemnată în cadrul reuşind sâ se monteze peste re. 0.3-0.4 kg com.vritr.Ue for­ sînt precedate de vizita me­
au loc în condiţiile efortului prevederile planului lunar fermelor de animale ale co­ 42 500 oi şi mioare. mate din uruiaiă dc mazăre,
general al poporului pentru 7 500 tone de cărbune coc- operativelor agricole, numă­ Intrucît In unele unităţi târtţo dc porumb sau şroluri. dicală şi ,de probe practice,
traducerea în viaţă a vastu­ sţficabil ,.ş'l energetic Este rul. ovinelor . proprietate ob­ monta la ovine a început în In plus, sc mai adaugă sucu-. iar la liceele pedagogice de
lui program elaborat de par­ un succes remarcabil la ştească depăşind 73 000 do ca­ decada a treia a lunii sep­ lente şi grosiere formale .din vizita medicală şi de proba
tid în vederea continuării care au contribuit aproape pete. Efectivul putea fi Insă tembrie, primele fătâri se vor paie de ovăz, vreji de mază­ de aptitudini muzicale; a-
susţinute a procesului de toate unităţile miniere din mult mai mare dacă în anul obţine chiar în această lună, re, de trifoi şi sărurile mine­
industrializare socialistă, de bazin, la loc de frunte si- trecut se luau măsuri de În­ ceea ce implică luarea fără rale. După terminarea perioa­ ccslc probe sînt eliminalnrii.
ridicare a economiei româ­ tuîndu-se colectivele mine­ lăturare a pierderilor prin întirziere a o serie de măsuri. dei de iâlâri, pe măsură ce sc Lucrările scrise se desfă­
neşti pe noi trepte ale mo­ lor Lupeni cu i 408 tone şi mortalităţi. In această privin­ Se ştie câ în ultimele două face trecerea la pâşunatul de şoară în aceeaşi zi, la ora y,
ţă este suficient sâ arătăm câ,
dernizării şi eficienţei. In a­ Aninoasa cu 1 564 tone de numai la miei, s-a înregistrat luni de gestaţie metabolismul primăvară, se reduc treptat In întreaga ţară, după cum
oilor creşte eu pinâ la 20 la
din raţie grosierele, iar sucu­
cest context capătă o însem­ cărbune date peste sarcini­ o pierdere de 2 159 capete, sută, iar greutatea lor corpo­ lentele — cile 200 gr zilnic urmează : — limba română
nătate esenţială sarcinile tra­ le de plan la zi. ceea ce reprezintă aproape 7 rală se măreşte cu 10-12 kg. pe cap de oaie — se menţin
sate de plenara C.C. al P.C.R. Demn de remarcat este şî la sută din numărul total de O creştere însemnată înregis­ — 20 iunie; — matematica —
din decembrie 1969, Indica­ faptul că întregul spor de miei obţinuţi. Este evidentă trează şi schimbul de sub­ pe toată perioada alăptării. 27 iunie; — limba maternă
ţiile cuprinse în cuvîntarea producţie înregistrat pînă deci necesitatea luării unor stanţe proteice şi al sărurilor Aplicarea cu strictele a mă­ — 28 iunie
rostită cu acest prilej de to­ in prezent s-a obţinut pe măsuri urgente şi hotârite in minerale. Din proteina totală surilor amintite constituie o Programele concursului de
varăşul Nicolae Ceauşescu, seama creşterii productivi­ vederea înlăturării unor ast­ depusă in fetus, 75-00 la sută garanţie sigură a obţinerii u­ admitere pentru obiectele de
care vizează în cel mai înalt fel de neajunsuri. are loc în ultimele două luni nui procent ridicat dc natali­
grad problematica majoră a tăţii muncii în abataje, ca Realizarea unui procent cit de gestaţie, iar depunerile zil­ tate şi a reducerii pierderilor cultură generală au fost pu­
economiei noastre naţionale, urmare a extinderii unor mai ridicat de natalitate şi nice de calciu şi fosfor se mă­ prin mortalităţi la miei. Intâ blicate în Gazeta învâţămin-
polarizind atenţia colective­ noi metode de exploatare reducerea mortalitâţilor de­ resc de peste 20 de ori. dc ce este de datoria condu­ tului (supliment), In luna de­
lor de oomeni ai muncii asu- în atelierul de sculăne al F.C. Orâştie lucrează şi frezo­ şî mecanizarea principale­ pind nemijlocit de felul cum Iată cîteva motive care re­ cerilor cooperativelor agrico­ cembrie 1909. Programele dis­
le. a cadrelor tehnice din u-
pro obiectivelor economice rul Oproiu Adam, care deşi tinâr, dovedeşte o bună pregătire lor operaţiuni din aceste este asigurată întreţinerea şi liefează necesitatea întreţine­ nitâţi şi de Ja circumscripţi­
ce le avem de înfăptuit în profesională. Foto : O. VIRGIl îngrijirea oilor gestante, în­ rii corespunzătoare a oilor, ile veterinare, a lucrătorilor ciplinelor de specialitate pen­
1970, onul de legătură o două locuri de muncă. deosebi In a doua jumătate a lntrueit numai pe baza unei din reţeaua de reproducţie, bri­ tru concursul de admitere în
mari cincinale. Dezbaterile perioadei de gestaţie. Acesta hrăniri raţionale se poate asi­ gadierilor zootehnici şi îngri­ liceele de artă şi cu program
dîn adunările generale tre­ este un adevăr cunoscut, dar... gura dezvoltarea fătului, pre­ jitorilor de oi sâ urmărească de educaţie fizică au fost pu­
buie să fie orientate cu prio­ uitat adesea de către cadrele gătirea glandei mamare şi zilnic desfăşurarea acţiunii de blicate în Gazeta Invâţămfn-
ritate spre sarcinile ce incum­ tehnice şi conducerile multor creşterea linii. pregătire a oilor în vederea
bă fiecărui colectiv în lu­ Lucrări cooperative agricole. Se poate Normele de hrânire raţio­ fâtârii, şâ asigure condiţii op­ tului nr. 996 din 23 mai 1969.
mina documentelor plenarei, Eforturi stăruitoare pentru aprecia câ, faţă de anii pre­ nală prevăd ca pe cap de oaie time pentru furajarea, adâ- La toate liceele de cultură
spre identîficareo şî valorifi­ cedenţi, In toamna anului gestantâ să se folosească 1,1 generală, de artă, cu pro­
carea tuturor rezervelor şl gospodăreşti 1969 oile au fost întreţinute unităţi nutritive, 105-110 gr postirea şi îngrijirea lor. Ast­ gram de educaţie fizică şi li­
posibilităţilor capabile sâ o- suplimentarea producţiei de cocs mai bine, dat fiind faptul câ proteină digestibilâ. 8 gr fos­ fel se vor evita pierderile şi ceele pedagogice sc pun In
sigure îndeplinirea sarcinilor au existat condiţii mai bune for, 15 gr caroten şi 10 gr se va influenţa pozitiv înde­
în condiţii optime. Cocsarii hunedoreni sînt angajaţi într-o însufleţitoare în­ de furajare. De asemenea, a­ sare. Pentru a realiza această plinirea sarcinilor ee stau in concurs toate locurile plani­
D e|f • lom â, flo ip o d o rll oroju-
Direcţiile în care colective­ trecere pentru a realiza în nccst nn o producţie suplimentară lul Brad ou •« m ul{um «ic tâ «teo sigurarea cu reproducătorii raţie, în hrânirea oilor tre­ faţa cooperativelor agricole, ficate pentru anul I.
le de muncă din întreprin­ de 5 000 tone cocs şi pentru a contribui la reducerea consu­ in o p e p la ra a prim ăverii. Filodu-la necesari s-a făcut la timp, iar buie sâ intre 1 kg de lucernâ La liceele Ia care nu se vor
derile hunedorene sint che­ mului specific la furnale, furnizind cocs cu rezistenţă cores­ cunoscuta o o iib llltfiţlla financiara privind creşterea indicelui de ocupa toate locurile se va
prin cară ia vor re allro onul o-
mate să-şi îndrepte cu pre­ punzătoare ca nivel şi constanţă. ce ito lucrări da uz e d ilita r aoip o - natalitate la ovine şi a pro­ organiza un nou concurs In­
cădere atenţia sînt date de In acest .scop au fost preconizate o seamă de măsuri care d oreic, el au trecui deja fa ac­ ducţiei de lină şi carne.
amploareo sarcinilor cantita­ vi/ează îmbunătăţirea parametrilor tehnologici şi ai regimu­ ţiune. tre 28 august şi 10 septem­
i-o reparai
A u le i,
macadam ul
tive şi calitative trasate prin lui de exploatare a bateriilor, evitarea întreruperilor acci­ pa itr& rllo Horla şl M orii, ie ( „S ă n iu ţa de a rg in t11 Ing. PETRU RADU brie.
planul de stat. Cu acesteo se dentale n)e agregatelor printr-o întreţinere şi supraveghere co­ tro n ip o rla deţeurJ da piatră da director al Centrului judeţean
împletesc organic angaja­ respunzătoare. Pe această cale, cocsarii au înregistrat pînă c o rie ri pe itrâ z lle flo rilo r, Tu- In decorul de lamă atit Brad, după cum ne infor­ de reproducţie şi selecţie
mentele însufleţitoare cuprin­ acum o depăşire a planului de 225 tone de cocs. doronejtf. Funleulorulul. CA 16m4-
p lo ţo da alim enta ia
Lo
r e ţii.
se în răspunsul organizaţiei Concomitent cu activitatea productiva, o atenţie deose­ m onteorâ o cop e rlju l p eife meie. de ‘ plăcut şi aşteptat, sîm- mează corespondenţii noştri
judeţene de porlîd Hunedoo- bită se acordă bateriei de cocsificare nr. 1. Aici ne urmă­ a itfe l câ cel ce-|l desfac aici pro­ bâtâ şi duminică au avut Corneliu Câlâraşu şi Amos
toc In cadrul Judeţului nos­
Stoica au luat parte peste
dusele. vor fl fe riţi de Intem perii,
ro Io chemările Ia întrecere reşte îndeaproape respoelaren strictă a graficului de uscare Volumul lo ia l ol lucrărilor gas- tru întrecerile la săniuţe şi 500 de elevi şi pionieri. În­
ale organizaţiilor judeţene de şi încălzire. S-ou preconizat, de asemenea, măsuri pentru pod â re fti |l e dilita re ce se vor e- schi — fete şi băieţi — din
trecerile viu disputate, ne­
partid Braşov şi Timiş. crearea condiţiilor optime de punere în funcţiune a bateriei xeeuta anul acesta de la buget cadrul ediţiei I a Olimpia­ lipsitele surprize, uncie şi
şi se ore în vedere reglarea regimului termohidraulic şi de este de posta 700 000 lei, dar gos­ dei de iarnă a elevilor. Con­ eu căzături, au imprimat con­
p odarii Bradului conleoxA pe spri­
exploatare in aşa fel incit să fie posibila trecerea hatericl jin u l cetăţenilor cară s-ou dovedit | cursurile s-au bucurat de cursului miza marilor între­
întotdeauna Inventivi fl cu Iroga/e
la capacitatea maximă prevăzută în proiect în numai 55—60
| de Inimă etnd e vorbo de Infru- un deosebit succes. Numai ceri ce se cer şi in viitor re­
3E3 de zile. ■ m uieţaraa o rafu lu l lor. In municipiul Deva şi oraşul luate.
î
ceasta 7 Slaba eficacitate a
Persistenţa neregulilor demonstrează superficiali­ unor acţiuni, neseriozitatea cu
care au fost privite.
— In viitor — ne-a asigurat
tovarăşul Pripoanâ — se va
acorda o mai mare atenţie a­
tatea muncii de educare a lucrătorilor din comerţ cestei probleme. Cazurile de
abateri vor fi prelucrate şi se
vor lua măsuri corespunzătoa­
re, absolvenţii şcolilor profe­
sionale vor fi urmăriţi în­
deaproape şi repartizaţi pe
Intri Intr-un local. Te aşezi Şubrezenia acţiuni­ au scăzut nemulţumirile cum­ tează studiile. La O.C.L Ali­ anul trecut. Dovada 7 24 de lingă lucrători cu experienţă,
la masă şi aştepţi. Intr-un părătorilor. Dar adevărul este mentara, cursul pentru şefii mustrări scrise şi cu avertis­ se va verifica periodic felul
tirziu un ospătar (euvînt care câ la T.A.P.L., cele două de unităţi a început cu 29, din ment. cum se face servirea In fieca­
in foarte multe cazuri nu este lor întreprinse O.C.L.-uri, C.L.F., mai este care 11 s-au retras pe par­ — Exemple negative mai re unitate comercială. Condu­
înrudit eu... ospitalitate), vi­ mult de lucrat cu oamenii pe curs. In schimb, s-au... distri­ sint — a continuat tovarăşa cerile organizaţiilor comercia­
ne şi cu aer plictisit întreabă: Discutăm cu tovarăşul Eu­ linia educaţiei, a întronării u­ buit peste 120 de sancţiuni, Titieni. La magazinul „Lan­ le vor fi îndrumate şi trase
.Ce doreşti ?". Ii spui. Plea­ gen Pripoanâ, secretarul co­ nei serviri civilizate în fieca­ .mustrare scrisă" şi „mustra­ ţul", responsabilul Nicolae la răspundere pentru a se
că şi după cum tc priveşte, mitetului de partid pe comerţ, re unitate .şi magazin re cu avertisment“. Multe Pînzaru este recalcitrant, in­ preocupa cu toată seriozitatea
aj impresia câ n-are de gînd la Hunedoara, despre acţiuni­ Sâ vedem ce s-a făcut in alte sancţiuni, bineînţeles, toa­ sultă şi chiar bruschează cum­ de această importantă proble­
sâ revină curind. Şi nici nu le iniţiate pentru educarea această direcţie, de-a lungul te .pentru abateri grave. părătorii. A fost chemat la mă a educării lucrătorilor din
vine. Alteori iţi scutură faţa lucrătorilor din unităţi. anului trecut, In cadrul or­ O.C.L. Produse industriale conducere, i s-a pus In vede­ comerţ.
de masă în poală, bagă dege­ — Sînteţi do părere câ in­ ganizaţiilor comerciale din se pare câ are rezultate mai re să-şi schimbe atitudinea,
tul in ciorbă, umflă nota de tre intensificarea muncii de Hunedoara. Astfel, au fost or­ bune în această muncă cu lu­ dar nu se prinde de el. Chiar Ce spun cifrele
plată, vorbeşte urît şi cite şi educaţie a lucrătorilor din co­ ganizate cursuri de calificare crătorii. şi cu vînzâtorii săi se poartă
mai cîte. Asta *în alimentaţia merţ şi reducerea treptată a şi ridicare a calificării pentru — In primul rlnd, ne spu­ urît. Sînt şi alte cazuri: Ale­ şi faptele
xandra Gaie şi Ana Nanu, de
publică. In celelalte unităţi, nemulţumirilor cumpărători­ şefii de unităţi, expuneri pe nea tovarăşa Aurelia Titieni, la magazinul de mobilă, Vio­ La inspecţia comercială de
secretara organizaţiei de par­
abalerile lucrătorilor de la lor există o strînsâ corelare ? teme de bună servire, respec­ tid, am reuşit sâ calificăm rica Aleman, de la auto-moto, stat a Consiliului popular mu­
— Desigur. De aceea, con­ tarea regulilor generale de
tejghea sînt tot atît de grave comerţ, a gramajelor, com­ toţi oamenii. In momentul de Eleonora Epure de la menaj nicipal Hunedoara aflăm câ
ducerile organizaţiilor comer­
numai câ de altă natură. Dc ciale au fost îndrumate să ini­ portării amabile faţă de cum­ faţă nu avem la tejghea nici şi alţii. numai in trimestrul IV al a-
aceea, după ce ieşi dintr-un ţieze acţiuni cit mai eficien­ părători şi altele. Dar numă­ un lucrător necalificat. Deci. acţiuni s-au întreprins GH. I. NEGREA
local sau dintr-un magazin. te pentru a întări şi ridica la rul celor care au frecventat şi O treabă bună, dar lipsa in pe linia educării lucrătorilor
lucrătorii din unităţi gradul absolvit aceste cursuri este gestiune, nerespectarea regu­ din comerţ, dar deficienţele,
Iţi pui firesc întrebarea : De foarte mic. Din peste 1 700 de lilor generale de comerţ, com­ neajunsurile, sesizările şi ne­
de educaţie şi conştiinţă in
oamenii aceştia, de educaţia muncă. Uncie realizări s-au salariaţi ai reţelei comerciale portarea urltă faţă de cum­ mulţumirile cumpărătorilor Spectaculosul cotidian In fluxul oţelului.
lor, nu se ocupă nimeni ? obţinut. Faţă de anii trecuţj a Hunedoarei, 122 Jşi comple­ părători etc., au existat şi In continuă. Ce demonstrează a-