Page 86 - Drumul_socialismului_1970_01

PAO. 2 w m iM inm ijM DRUMUl SOCIALISMULUI - JO! 29 IANUARIE 1970

R MAI MARE ¡N REZOLVAR

In cadrul dezbaterilor pur­
PROBLEMELOR MAJORE ALE tate în conferinţă au fost n-
bordate şi alte probleme. S-a
avem
spus, de pildă, că deşi
munţi de calcar in judeţ, ca­ Sînt lucruri care fn ciuda
riera Bănită nu asigură rit­ seriozităţii lor stimcsc ru­
moare. Mediul În care /n;»-
mic U.V. Câlan calcarul si­
tul se pune acut in eviden­
derurgic necesar, câ normati­
vele la echipamentul de pro­ ţă este şedinţa. Unii oameni
tecţie nu corespund întru totul au darul de a reda realităţi
(se prevăd cizme de cauciuc crude, încărcate de adevăr,
dar care stînjencsc prin pre­
Delegaţii la conferinţa sin­ condiţii grele — arăta mais­ tă — şl eu folos — a lucrări­ pentru muncitorii care lucrea­ zenţa lor, intr-o formă colo­
dicalului dc la Uzina „Victo­ trul Aurel Pâdurean. Este vor­ lor conferinţei sindicale a fost ză la curăţirea cazanelor). sau rată, vie, plastică, uneori
ria* Călan au apreciat activi­ ba de silozul de zi de la fur­ consacrată acestor probleme câ la bateria a IlI-a de la se- chiar pe ton hazliu Aşa le
tatea comitetului sindicatului nale Comitetul sindicatului a — Sînt în uzină — arăta micocs s-au tot trimis brigăzi este firea Oamenii aceştia
ca bună, ca fiind axată pe cunoscut situaţia, că nu este Gheorghe Durlescu. directo­ (de organele superioare) care au o gindire robusta, dove­
problematica majoră a activi­ dc ieri — alaltăieri. A eunos- rul şcolii profesionale — cir­ au analizat ,.la fata locului" desc tăria de a trata ironic
tăţii economice, ca un factor cut-o dar nu a intervenit ener­ ca 200 de muncitori necalifi­ dar ..fata locului* nu s-a unele greutăţi, neajunsuri,
mobilizator in munca colec­ gic pe lingă comitetul de di­ caţi care ocupă posturi de schimbat cu nimic care altora le stirnesc necaz,
tivului. recţie. muncitori câlificaţi. Aproape Conferinţa sindieotului de mlnie. II auzi pe cite unul
Intr-adevăr, comitetul sin­ De fapt şi din darea de sea­ 60 sînt numai la cocseric. Co­ la U V, Câlan a adoptat o ho- zicînd :
dicatului de aici. îndrumat dc mă prezentată in conferinţă a mitetul sindicatului, comitetul târire rare — prin obiectivele — La noi întrecerea socia­
organizaţia de partid, a desfă­ reieşit o anumită stare de rc- de direcţie trebuie sâ-i deter- concrete ce şi le propune — listă mai mult sta decit mer­
şurat o activitate stăruitoare vizează îmbunătăţirea calita­ ge. Toţi ne intrecem, dar
pentru^ a crea a^ea unitate tivă a activităţii colectivului. planul nu se realizează
indisolubilă dintre interesele Alegeri în organizaţiile de sindicat Reţin. îndeosebi. atenţia an­ E ceea ce zicem că se face
generale ale întreprinderii si gajamentele dc a reduce eu 3 haz de necaz.
cele ale fiecărui salariat în la sută ponderea calităţii a Altul, care constată că din
parte. La rezultatele obţinute II-a la lingotiere. micşorarea Prin aceasta imagine, noul atelier electromecanic al E.M. Uricanî so recomanda de la coofterativa agricolă au dispă­
in anul trecut — depăşirea tinere de a critica comitetul mine să urmeze cursurile se­ pierderilor eu 10 leg/tonă la sine ca o unitate modernă, dotată cu tot ce este necesar pentru deservirea exemplară o ac­ rut o parte din oi, conchi­
producţiei globale cu peste 9 de direcţie. Comitetul sindica­ rale ale şcolii profesionale. cocsul de fluidizare, cele pri­ tivităţii productive a minei. Foto : V, ONOIU de ;
milioane lei, a productivităţii tului a preferat să-şi asume — Participarea specialişti­ vitoare la orientarea activi­ — Au învăţat oile să zboa­
planificate cu 2 62G lei 'salariat, responsabilitatea pentru toate lor din uzină la sesiunile de tăţii de cercetare a comisiei re.
peste 23 milioane lei beneficii lipsurile. comunicări ştiinţifice a fost inginerilor şi tehnicienilor Astfel de modalităţi de
suplimentare — activul sin­ — S-a acţionat, e drept, rodnică — sublinia în cuvîn- spre reducerea consumului <V exprimare sînt savurate de
dical a adus o contribuţie în­ pentru reducerea absenţelor tul său inginerul losif lacob. metal şi cocs. precum şi a participanţii la şedinţe ca un
semnată. Aceasta prin atentia nemotiv'ato şi a învoirilor — De asemenea, este pozitiv fap­ ponderii muncii necalificate adevărat deliciu. Acestea in­
pe caic h acordat-o întăririi spunea Dionisic Munteanu. de tul că rele 13 teme de cerce­ în toate procesele de fabrica­ Prin f@ rfe proprii TINERET BOVIN să au in ele un simbure pe­
rolului adunărilor sindicale la secţia I de turnătorie. Dar tare ştiinţifică au fost abor ţia riculos : anume, fac să trea­
de la locurile de muncă pl in principala rezervă a fondului date de cadrele din secţiile Angajamentul luat în între­ Meseriaşii atelierului me­ se mai făcuse Printr-un e­ LA EXPORT | că neobservat conţinutul ob­
care s-a dat posibilitatea sala­ de timp trebuie căutată in productive. Consider însă ea cere de colectivul Uzinei „Vie canic dc la Fabrica „Vîsco- fort susţinut depus de toţi servaţiei Par, la prima ve­
riaţilor de a-şi spune păre­ modul cum sînt folosite cele foarte util să se înfiinţeze in toria" Călan obligă comitetul za" din Lupeni au fost zi­ meseriaşii de la atelierul Ca urmare a organizării j dere, o glumă Adică, una
rea. dc a dezbate problemele n ore ale programului de Iu întreprindere sau la centrală sindicatului la afirmarea tot lele trecute in atenţia tutu­ mecanic. gazometrul cu şi conducerii judicioase a j este să rîdem toţi cind cine­
producţiei şi a veni cu sute cru. Aici trebuie îndreptată un curs dc specializare a ca­ mai plenară în problemele de ror salariaţilor. Ei au con­ diametrul dc 6 metri a fost activităţii in cadrul îngrâ- j va găseşte reuşită o formă
de propuneri, prin grija pen­ opinia de masă şi luate mă drelor cu pregătire superioară, conţinut ale activităţii eeono cnnfc&ţionat conform pro­ şâtoriilor dc animale, coo- | de a lua fn derîdere o stare
tru promovarea noului şi preo­ suri de asigurare a condiţiilor unde să fie invitaţi să facă mice şi — de ce nu am spu­ fecţionat un gazomclm sfe­ iectului. Dc reţinut este că lucrativele agricole din ju- î de lucruri neconformă cu
cuparea fată de stabilirea pe de muncă expuneri şi specialişti din in­ ne-o — de a avea o poziţie ric cu un diametru de G preţul de cost a fost redus dcţul nostru îşi sporesc an ’ cerinţele, şi altceva este ea
parcursul întrecerii a unor Dezbâtînd principalele laturi stitute Mai este necesară şi or­ proprie faţă de conducerea m necesar pentru elimina­ cu 50 la sută faţă de devi­ dc an posibilităţile dc li­ cei vizaţi, chiar nenumiţl,
angajamente mobilizatoare ale muncii sindicatului, dele­ ganizarea unor cursuri de tehnie--a-imin>s‘.rativâ rea surplusului dc gaze din zul stabilit iniţial cu între­ vrare Ia export a tineretu­ să găsească soluţiile de re­
Comitetul sindicatului a or­ gaţii la conferinţă s-au ocupat limbi de largă circulaţie in do lui bovin îngrăşat. j zolvare Ipostazele nu trebuie
ganizat simpozioane, mese ro­ pe larg de sarcinile calitative meniul tehnicii. I. MIRZA secţia sulfura de carbon prinderea dc industrie loca­ Zilele acestea, au fost ex- I să se confunde.
tunde. schimburi de experien­ re stau în faţa colectivului In Aici. o astfel de lucrare nu lă din Petroşani. pediate primele loturi din j Alţi participanţi la şedinţe
ţă ale uzinei în perspectiva me­ ultimul an al cincinalului In acest an. loializlnd peste j sînt „ghiciţi", chiar de cind
todelor noi de formare în tur­ 1970. cînd colectivul U.V. Că- 210 capete tineret bovin. | se înscriu la cuvint, cc anu­
nătorii. reducerii consumului lan va aniversa împlinirea u­ cesloro. să se stabilească cele Numărul cel mai mare de ! me i'or sd spună. Am parti­
de metal, a sprijinit comite­ nui secol de existentă a uzi­ mai corespunzătoare măsuri in animale a fost livrat de Ia j cipat deunăzi la o şedinţă in
tul de direcţie în finalizarea nei. productivitatea muncii LE GENERALE stare să conducă Io folosirea cu îngrâşâtoriile cooperativelor ! care am auzit spunlndu-se
unor măsuri prevăzute în ac­ creşte eu 13 000 lei 'salariat, iar maximă eficienţă a întregului agricole din Simcria. Deva, j de undeva din Spate ;
ţiunea dc organizare ştiinţifi­ cheltuielile de producţie se potenţîol existent în unităţile e­ Boz, Lâpuşnic, Dobra, Ra- — llobilcă are ce are cu
că a producţiei şi a muncii, in reduc eu 12.23 lei la 1 000 le! conomice din judeţ. poll. Romos şi altele vineiurîle. Mereu le „ridi­
organizarea suprafeţelor de producţie marfă in compara­ Prilej de analiză competentă că".
formare şi turnare, s-a preo­ ţie eu realizările din 1969 $i. ALE o problemelor majore cu core Şeful unei echipe de lăcă­
cupat de crearea unei opinii ..startul" luat în* prima Jumă­ se confruntă întreprinderile, de tuşi dc la Uzina de prepara­
de masă pentru întărirea dis­ tate a lunii ianuarie nu a fost soluţionare o acestora in con­ La „Amafilm“ re Teliuc vorbea, intre alte­
ciplinei în producţie Anul pe măsura tradiţiei , acestui sensul intereselor generale ale le, de lipsa unor scule şi u­
trecut peste 200 cazuri dc in harnic colectiv. Din cauza u­ economiei, în spiritul sarcinilor Lupeni tilaje. nominalizfnd şi vinciu-
disciplină au fost discutate în nor defecţiuni de aprovizio­ nizeze măsuri care să asigure decembrie anul trecut şi în bazo trosote de portid. adunările ge­ rile. Cînd a făcut asta, in sa­
toate condiţiile tehnico-materia-
adunările grupelor sindicale, nare calitatea a doua la lin- răspunsului organizaţiei judeţe­ nerale ole saloriaţilor vor mar­ In ocoste iile , m em bill clne- lă s-a auzit rumoare.
iar în urma eonlroalelor efec­ gotierc s-a ridicat la aproape le şi organizatorice in acest ne de partid Io chemă'ile la în­ ca. neîndoielnic, perfecţionarea clubulul „A m o lllm " din lu p e n i
scop.
tuate de comisia pentru pre­ 30 la sută din producţia to­ trecere ole organizaţiilor jude­ activităţii economice de ansam­ lum e a râ o nouă peliculă cinema-
vederi sociale a fost refuzată tală Trăsătura domioontâ a aces­ Prin planul de stat se cere în ţene de partid Broşov şi Timiş, blu a judeţului şi o fiecărei în­ lo p /a lico Ea se In tliu le o iâ „O -
p re jle bondc. C osticâ' |l oslo In-
plata de 00 certificate medi ‘ Sarcinile calitativ superioa­ tui onsomblu de obligaţii şi răs­ ocest an o mai IdCfgo fructifica­ colectivele din industria judeţu­ treprinderi in parte, vor declan­ »piiotă din o cllvlio le n lo la rla p lo r însemnări
cale acordate unor simulanţi re care stau in fata siderur- punderi este ridîcoreo eficien­ re a rezervelor de creştere a lui sini chemate să dezbată in minei din lo c o llla le Pollculo va
Apreciind pozitiv activita­ giştilor din Călan în anul ju­ tei întregii activităţi economice productivităţii muncii, cerinţă profunzime şi să găsească solu­ şa tooto resorturile colectivelor „d e ru la * o ia d e de a b o te il In-
precum jl
tonţlonolo de Io N T S
tea comitetului sindicatului, biliar pun probleme deosebi­ o judeţului Pentru înfăptuirea reflecloto, de altfel, şi în anga­ ţii optime în vederea reducerii în vederea înfăptuirii exempla­ urm ările lor netosle o tupra Inie
delegaţii la conferinţă nu au acestui deziderat fundomeotal, jamentul pe judeţ. Adunările ge­ consumurilor specifice, a preţu­ re o prevederilor planului de g rllâ til corporole ji m orole a oo- Da Pesemne, Constantin
te în ce priveşte ralîficarea menllor Robilcă a mat spus de clte-
trerul cu vederea carenţele. odunările generale sînt chema­ nerale ale solarîaţilor, în spe­ lui de cost şi sporirea volumului stat şl ongojomenielor asumate
— In uzina noastră mai a­ şi perfecţionarea profesională te să exo mineze în spirit critic cial cele din romura miniera, din de beneficii. Acest domeniu de în întrecere. va ori că echipa sa are ne­
vem unele locuri de muncă cu a cadrelor. O parte însemna- reoUzările obţinute in anul tre sectorul forestier, şantiere de mare impoitanţă şi octuolifafe voie dc un vinci sau de mal
cut, neajunsurile manifestate şi construcţii şi industrlo locală, constituie o vastă arie de mani­ multe. Nu I s-a dat. dar o­
să stobileoscă măsuri complexe sînt datoare să evolueze exi­ festare a iniţiativei şi spiritului mul mai are încă speranţe
in vedereo ridicării eficienţei la gent rezervele din acest dome­ creotor, pentru gospodărirea şi şi de aceea perseverează. Dar
nivelul cerinţelor şi posibilităţi­ niu şi să-şi spună mai răspicat cu- folosirea moi judicioosă a ma­ RĂSPUNSURI CARE CER de aici pîttă la rumoarea cu
DE CE PERSISTA lor reole de care dispun între­ vîntul pentru o determino spo­ teriilor prime şi moterialelor, care este tratat, drumul trece
prin iresponsabilitatea alto­
preîntimpinării pierderilor şi re­
prinderile judeţului.
ruri de productivitate pe măsu-
Colectivele din industria hune- ro potenţialului reol. In acest buturilor. De maximă însemnă­ ALTE RĂSPUNSURI ra. Cum. adică, rfdem de ci- >
ncva care cere să i se dea a­
sens. vo trebui investigată
tate este găsirea de căi si mo­
cu
NEREGULILE doreonâ au luat cunoştinţă de seriozitate sfera utilizării forţei dalităţi pentru reducerea consu­ jutor pentru a-şi îndeplini
neeesitoleo exprimata prin plan
de a se obţine în judeţul nostru de munco şî o timpului de lucru, murilor specifice de cocs, me­ sarcinile ? O facem insă fă­
ră să ne dăm scama câ pen­
un volum sporit de Droduse de în care pe porcursul onului tre­ tal, lemn de mină. combustibili „Se depun eforturi Cum va fi reglementată a- tru fluviul rlsului trebuie să­
Coslache Chira. de la alimen­ mare însemnătate economico - cut s-au monîfestot o seomă de şi energie Aceste acţiuni tre­ ceastâ problemă şi cînd ? In pată o altă albie, ca de fapt
buie să se reflecte pe de-o-ntre-
neajunsuri.
ce constau eforturile susţinute
tara nr 6. Cornelia Onciu a­ cărbune, minereuri şi eoncenlro* deosebite" ar trebui ironizaţi, luaţi In
limentara 22. Mie Radu. unita­ te feroose şi neferoose. cocs. In strînsă legătură cu sarcinile gul în angajamente ferme pen­ şi in ce direcţie sînt ele ori­ derîdere cei care, de fiecare
tea Icgumc-fructe nr 35. Voi- fontă, oţel, laminate ele Anga­ creşterii producţiei şi productivi­ tru obţinerea de economii la entate ? In răspuns, după cum dată, cind se semnalează lip­
chiţa Gorchi. unitatea legume- jamentul orgonizaţiel judeţene tăţii muncii, ale organizării şti- preţul de cost şî beneficii supli­ Am primit dc la cetăţenii s-a văzut, nu se spune nimic suri ce-i vizează, se apleacă,
nului trecut, au fost consta­ fruete nr. 34 şi mulţi alţii de partid ore la acest capitol intif'ce o producţiei şi ole nece­ mentare. municipiului Deva numeroase concret. Asemenea răspuns in
tate şi amendate peste 330 de La unele unităţi de produse prevederi mobilizotoore Adu­ sităţilor de perfecţionare o oc- Moterializareo în ocest on în reclamaţii cu privire la apa care toate „noutăţile" sînt cu sprlncencle ridicate a in­
contravenţii, a căror valoare industriale, ea : magazinul nr. nările generale ole saloriaţilor, tîvităţii de onsomblu o întreprin­ judeţul nostru a unui volum de caldă şi cca rccc Am solicitat vechi, tc lasă rece. Şi fără teres, asupra caietului volu­
se ridică la peste 11 000 lei I. textile, (responsabil Tibe- cu deosebire din unităţile apor- derilor. adunările generale ale investiţii de 2,5 miliarde le», consiliului popular să ne răs­ apă minos cu care se prezintă ta
toate şedinţele şi
notează
— Marea majoritate a uni­ riu Low). unitatea nr. 3. (res­ tinînd Centrolei cărbunelui Pe- solarîotilor sînt dotoare sa obor- punerea în funcţiune o noi o- pundă ce măsuri va între­ Amintim consiliului popu­
tăţilor comerciale ne dau mult ponsabil Dumitru Şcrban) şi trosoni, Centralei minereurilor de*e frontof problemele întăririi bieclive industrióle şî socîal- prinde. cind şi cum va solu­ lar. dacă cumva a uitat, că „conştiincios" ceea ce se spu­
de lucru — spunea tovarăşa altele se fac dosiri şi rezer­ nîîeroose Deva, I M. Hunedoara ordinii, disciplinei şi răspunderii culturolc foc necesor ca adu­ ţiona problema apei in muni­ pentru îmbunătăţirea alimen­ ne. Ha, ca să fie mal con­
Victoria Voinea. inspector co­ vări de marfâ. vînzâri pe si Centralei industriale Hune în munco o tuturor satoriatilo'. nările colectivelor de construc­ cipiul Deva tării eu apă a Devei s-au vingători că înţeleg cu în­
mercial de stat Datorită lipsei sprinceană, pacheţele pe sub doaro, sînt chemate sa analize­ indiferent de locuf si rofuf ce il tori din judeţul nostru să-şi o»e- Dar în loc de un răspuns cheltui! din banii statului pe­ treaga fiinţă păsul omului,
de control din partea condu­ tejghele cic De multe ori ze cu răspundere toate posibi­ deţin în angrenajul colectivelor. ze dezbaterile pe problemele e- din caro să se des|>rindâ gri­ ste 16 milioane de lei. Banii se opresc o clipă din opera­
cerilor. a lipsei de responsa­ chiar sub ochii şefilor. Reolizorea producţiei fizice şi sentiefe Ole execulă'ii exempla­ ja. preocuparea şi măsurile s- m ii cheltuit. Dar unde-î apa? ţia de trecere ve hîrtie şi a­
bilitate a şefilor de unităţi, — Ce credeţi câ ar trebui lităţile de reolizore a acesta- o productivităţii trebuie să fie re si sporirii eficientei investi­ luate pcihni soluţionarea a- Cetăţenii vor să ştie cînd şi probă printr-un arhicunos­
persistă foarte multe deficien­ făcut pentru a elimina aceste prevederi, să foca propuneri ţiilor. ec.slei |iroblcnve care |jrovoa- cum va fi rezolvată această cut gest făcut de acelaşi cap
ţe După părerea mea cred câ deficienţe ? concrete de mojorore a angaja­ strîns conjugolă cu preocuparea câ mari necazuri celâţenilor problemă, iar consiliul popu­ obişnuit să audă astfel de
este vorba şi de o lipsă de — întărirea disciplinei în mentelor pe formalii de lucru, pentru perfecţionarea colitolivâ Dată fiind imporlonţa deose­ oraşului, am primit un răs­ lar este dator să spună clar lucruri. La acest tip de oa­
autoritate a celor care con­ munrâ a tuturor lucrătorilor secţii, sectoare, exploatări. Too- o octivitotiî productive, econo­ bită a odunări!or generale, co­ puns formal care nu angajea­ şi deschis cc va face in acest meni ascultarea şi notarea a
trolează. din motive pc care reţelei comerciale, găsirea u­ te acestea trebuie ».ă se oglin­ mice si finonciore. Adunrînle ge­ mitetele de direcţie, organizaţi­ ză cu nimic consiliul popu­ scop. Un asemenea răspuns tot felul de cerinţe s-a trans­
vj le imaginaţi. nor forme variate, atractive dească în depăşirea planului nerale sînt capabile să determi­ ile de portîd şi sind'cofc ou da­ lar Pentru exemplificare vom aşteptăm Clnd il vom primi? format intr-un ritual îm­
— Eu aş vrea să spun încă şi eficiente de educare şi ri­ producţiei marfa cu cel puţin ne luarea de măsuri oentru îm­ toria să asigure toote condiţi­ cita din răspuns ..Apa caldă bălsămat intr-o haină pioa­
bunătăţirea calităţii şi diversifi­
ile pentru ca ocesleo să se des­
ceva — a intervenit tovarăşa dicare a calificării profesio­ 70 milioone lei Io nivelul jude­ carea sortimentală, pentru spo­ făşoare intr-un veritabil spirit şi rece nu urcă la etajele su­ „Numai dacă să $i de falsă seriozitate,
Angela Radu, inspector co­ nale. controlul sistematic din ţului, în onorarea integrală o o­ rirea parametrilor colitativi şi de lucru, constructiv. într-o ţi­ perioare ale blocurilor datori­ mereu „inedită". De fiecare
mercial de stat Noi dăm zil­ partea conducerilor organiza­ bligaţiilor controctuale şi su­ tă slabei presiuni pe conducta dală vrea să trădeze aceeaşi
nic înclinaţii eu caracter obli­ ţiilor comerciale, tratarea eu plimentarea Iivro“ilor Io export. competitivităţii produselor la nută de înaltă exigentă şi răs­ oraşului... Acest lucru se da- cumpăraţi şi praz" maximă atenţie pe care o
gatoriu pentru eliminarea de seriozitatea cuvenită a aces­ De deosebită importontă export. In oceostă direcţie se pundere. Aşa cum s-a subliniat toreşte şi lipsei debilului de ore omul cînd aude lucruri
ficienţelor Dar nu se face tor probleme, şi. aş mai adău­ pentru îndeplinirea sarcinilor fi­ cere sa fie oxole dezboterile din în cadrul recentei plenare o apă de Ia staţia Baliz—Strei, Mai mulţi eelâţeni dîn co­ cu totul noi.
nimic Constatăm mereu ace­ ga. valorificarea şi aplicarea zice de plan este folosirea ra­ codrul morilor secţii ole Combi Comitetului judeţean de partid, pentru care în anul 1968 s-au muna suburbană Aninoasa Viaţa îşi continuă nestin­
leaşi deficiente, la .tccleaşi u- indicaţiilor noastre zilnice — ţională. intensiva o capacităţi­ natului siderurgic Hunedoaro, de ( trebuie manifestată cea moi executat lucrări de extindere ne-nu sesizat câ în magazine­ gherită cursul, iar in caiet
nitâti. ceea ce demonstrează a încheiat tovarăşa Voinea lor de producţie, o maşinilor, u- Ic fobrîco chimică şi „Vidra" O- mare grijă ca aceste odunări la noua sursă dc apă Pc de le de legume şi fructe se eon­ mai sine file. Vizatul ar pu­
persistenţa şi lipsa dc interes Păreri eu care sintnn d*' a­ tilojelor şi instalaţiilor. Dezbate­ răştie, din unităţile de exploa­ să nu olunece spre formalism. altă parte, consumul de apă , ditioneazâ vtnzarea unor pro­ tea foarte bine să noteze
a şefilor de unităţi, a lucră­ cord şî considerăm câ infâp- rile din odunări trebuie sa in­ Comitetele de direcţie, core se caldă şi rece creşte, ca urma­ duse de cumpărarea altora mult mai scurt: „vezi pagina
torilor. Exemplele sini la in- luirea lor ar duce la elimi­ tare şi ¡ndustriolîzore o lemnu­ prezintă la un riguros examen re a dării în folosinţă a noi Dialogul dintre cumpărător şi x ‘\ in care a mai notat aşa
demînâ : loan Vidican. de la narea nemulţumirilor cumpă­ siste asupra ospects'or legote lui, „Mormuro" Sîmeria şi in­ în laţo salariaţilor, organizaţiile blocuri de locuit cu un număr vinzâtor se desfăşoară astfei: ceva Ar putea, dar n-o face.
.Cramă". Dumitru Marc u. de rătorilor Ar avea de cîşti- de buna funcţionare şi utilizore dustria locală. de portid şi sindicale trebuie să apreciabil de apartamente.. — Vă rog un kilogram dc pentru că de la o şedinţă la
la „CorvinnrV Dumitru Ur.gu- gat comerţul şi locuitorii Hu­ o capacităţilor, să ceară comi­ Acţionind în spiritul documen­ creeze un climat propice dezba­ Pentru reglementarea acestei fasole uscată dacă alta are nevoie să-şi împros­
— Vă servim numai
lipse de apă potabilă in oraş,
reanu. de la alimentara nr. 9. nedoarei. tetelor de direcţie şi sa preco­ telor plenarei C C. ol PC R din terilor fructuoase şi. pe bazo a- se depun eforturi susţinute" cumpăraţi şi un kilogram de păteze falsul interes pentru
praz cuvin tul, părerile, cerinţele
oamenilor cărora trebuie să
Am trimis spre cercetare şî le răspundă intr-un fel. Şt,
soluţionare această comunal le răspunde in felul său bi­
sesizare
consiliului popular
rocratic, formal, dar oricum
0NICÍ Ctllllinu în Momentul poetic, mult gus­ o ţitâ de numeroase proiecţii de şedinte. şi Gheorghe Petri- „original". Data viitoare va
jurul
„convorbirilor"
In răspunsul primit — semnat
diapozitive.
profundă ambianţă spirituală.
de tovarăşii Teofil Blag. pre­
găsi cl o nuanţă mai „plau­
Un mănunchi de tablouri a­
zibilă" pentru a-şl dezvălui
tat de public, a fost susţinut
Ican. secretar — se confirmă
le pictorului Horea Bordeanu,
aparentul interes. Eventual
dc membri ai cenaclului lite­
rar „Ritmuri" din Deva şi de avind ca subiect pitoreasca câ sesizorea este întemeiată, subliniază cu roşu sau cu
dar câ gestionarii şi vinzâtorii
vafe a Geoagiului, a împodo­
cercul literar din Orâştie. La bit interiorul sălii în care s-au procedează aşa ca să nu li se alte culori ceea cc a notat,
euforia şi candoarea versuri­ strice marfa Aşa s-au justi­ ort poate fşi va manifesta,
loan Cîndrol. vătaful căluşa­ Iniţierea unor astfel de ma­ lor lui Traian Filimon s-a a- desfăşurat „convorbirile". ficat gestionarii în faţa tova­ printr-o încruntare a frun­
R i t m u ntit mai merituoasă şi aplau­ ..Festival al căluşarilor", acest dâugat calda evocare a stră­ muzical a prilejuit o plăcută răşilor de la consiliul popu­ ţii indignarea că problema
momentul
rilor din Dîncu Marc — cu
Mai consistent,
nifestări, cum este
ridicată şi altă dată n-a fost
nu
dată a fost prezenţa pe scena face decît să confirme încă o bunilor, măiestrit alcătuită de întilnirc cu muzicologul bu- lar rezolvată nici ptnă acum
Ion Popa Stânileşti. Cu totul
Se ştie, şi acest lucru tre­
acestui festiva! a talentaţilor dată resursele bogate şi ine­ de altă factură au fost poezi­ eureştean Silvian Georgescu, buie sâ-1 cunoască şi consi­ pentru care Insă el n-a miş­
aIusari or tenie Homorodean din Boiu. tice dc amatori Sub acest as­ ile lui Eugen Ev'u şi Gheor­ torilor EI a vorbit publicului liul popular comunal, câ con­ cat nici un deget şi nici n-n
loan Lup din Musariu şi Ar-
membru al (Uniunii Compozi­
puizabile ale activităţii artis­
visat urit in vreo noapte
ghe Constantin Naidin.
A ­
diţionarea vînzârii unor pro­
despre unele aspecte şi preo­
pect. reconsiderarea pe plan
ani,
trecuţi de patruzeci de
plauzele au subliniat de ne­
loa-
In aceeaşi şedinţă,
care au jucat ca la...*optspre­ judeţean a unui străvechi o­ numărate ori fiecare vers, fie­ cupări ale muzicologiei româ­ duse de cumpărarea altora chim Vaida a luat cuvîntul
bicei folcloric, dc către Casa care poezie neşti contemporane, despre este interzisă şi se sancţionea­
zece ! Fără să cunoaştem încă festivalurile dedicate lui Bc- ză ca atare. Atunci cu ce după Robtlcă. Pentru a pa>a
judeţeană a creaţiei populare, Sculptorul Nicolae Adnm, dc la început valul dc ru­
A ilenta il.;loa in mişcări şi clopoţei In picioare, dansul se „sentinţa" juriului consem­ merită toată consideraţia în cadrul medalionului plastic, ethoven şi Eneseu. drept se bagă pe glt cumpă­ moare, a făcut remarca :
rătorilor produse pe care ei
costumaţi«', spccifirâ dansului joacă cu sărituri, bătăi. Înge­ năm ca excelentă evoluţia că­ a vorbit despre „Locul pictu­ in finalul „convorbirilor", nu le solicită şi nu vor să le — Cind ia cuvîntul Robil-
nusîni popular, şi îndeosebi nuncheri ctr., pc ritmul unei luşarilor din Musariu şi Brad C. DROZD rii şî sculpturii româneşti în profesorul Toan Popa. diri­ cumpere? In răspunsul res­ că toţi ştim că vorbeşte dc
m dansul căluşarilor, a fost melodii sincopate, adaptată la plastica universală" Pornind jorul corului din Orâştie, a pectiv nu se spune nimic de­ vinciuri, după cum despre
prilej dc încintarc pentru cei figurile jocului Poate de a- de la arta comunei primitive împărtăşit publicului uncie mine se ştie că mă leg dc a-
.■o au urmărit duminică un ccca „căluşarul" este impre­ la arta dacică şi apoi la cea momente din activitatea de spre aceasta şi nici ce măsuri numite piese de schimb. Dar
au fost luate pentru a se pu­
nou rpr.od al festivalului că­ sionant întreg dansul e spec­ compozitor şi animator al ar­ ne capăt unor asemenea prac­ o fac in aceeaşi speranţă că
luşarilor. dc 'dala aceasta pe taculos tocmai prîr\ această C o n v o r b i r i l e romană şi bizantină, Nicolae tei corale româneşti din ţinu­ tici. cit şi pentru sancţionarea s-o rezolva o dată şi o dată.
scena căminului cultural din demonstraţie de trăinicie şi ) } Adam s-a ocupat în continua­ tul Hunedoarei Din creaţia celor vinovaţi Dacă Vaida ar fi făcut o
.foimiiş. Aici şi-au dat întîlnî- forţă re de influenţele diferitelor sa. compozitorul a interpre­ pauză înainte de a spune
ro uns|iiczcce formaţii de In faţa a peste patru sute şcoli şi curente europene asu­ tat un „Capriciu" pentru vioa­ Consiliul popular comunal despre ce vrea să vorbeas­
dansatori din Ţara Zarandu- de spectatori, pe scenă s-au ră, o romanţă. piesa „Min- — se arată în răspuns — va că, toţi cei prezenţi în sală
Ini şi Valea Mureşului, într-o perindat pe rind. demonstrîn- h u n e d o r e n e “ pra clasicilor picturii româ­ druliţâ, mîndra mea" în inter­ trimite o adresă C.LF Petro­ ar fi putut Spune în cor :
in vlilâ şi pură paradă a por­ du-şi virtuozitatea, căluşarii neşti — Aman, Grigorescu, pretarea corului casei de cul­ şani. Asta-i unica „măsură"
tului şi dansului. „Căluşarul", din Buceş. Brad. Musariu, Be- Andreescu, Luchian — prcci tură. Grupul vocal al liceu­ pe care a găsit de cuviinţă să „piese de schimb". Păsul lui
dans românesc prin excelen­ riu, Vânnaga. Dîncu Mare, zind elementul coloristic spe­ lui „Aurel Vlaieu" a interpre­ o ia consiliul popular Oare a fost notat şi dţ astădatâ
tă viguros pinâ la duritate, Dineu Mic, Nojag. Boiu. Ra- tat „CIntccul absolvenţilor“, cine, dacă nu consiliul popu­ ca şi de multe alte ort. Pie­
apărut din vechimea veacu­ poltu Mare şi Rapolţc) Dova­ la O r ă ş t i e cific artei populare autohtone, a|>arţin»nd aceluiaşi compozi­ lar comunal este răspunzător sele sale de schimb ocupă un
rilor. este un simbol al forţei. dă a preocupărilor pentru atît de bine reliefat in opere­ tor. de buna aprovizionare şi de­ volum marc in diverse caie­
te de şedinţe
perpetuarea datinilor străbu­ le lor. Un capitol însemnat l-a servire a cumpărătorilor ? A-
Ritmul aduce a ritual tribal, Numeroşi participanţi s-au eest organ trebuie să veghe­ încă nu s-a ţinut o şedin­
ne, unele echipe „mari" au n-
cu rezonanţe dc patriarhat, dus şi echipe de „juniori", Orâştia. oraş cu rezonanţă poezia s-a împletit cu muzi­ rezervat plasticii contempora­ întreţinut cu poeţii, plasticic- ze şi la respectarea regulilor ţă în care să sc ndă, dar să
unde bărbaţii îşi etalează cum au fost cele din Vârma- in istoria culturii româneşti, ca şi artele plastice. Partici­ ne, comcnlind sculpturile lui nii şî muzicienii prezenţi in generale de comerţ se rida in hohote, de cri care
cultivă pc vrute şi
demnitatea şi puterea Purtind ga sau Buceş. Şî dacă majo­ a găzduit duminică seara o parea unor binecunoscuţi oa­ BiAncuşi, D. Anghel şi pictu­ sală De aceea, cerem consiliului cultul notarii fură neurale
urmări.
ciomege in mină, costumaţi ritatea artiştilor amatori erau nouă ediţie a „Convorbirilor meni dc cultură din Bucureşti rile lui Ţuculcscu şi D Ghia- popular să nc comunice ce Am vrea să partidunm vi
măsuri concrete s-au
luat
specia), cu panglici colorate şi tineri — a plăcut indeosebi hunedorene“, în cadrul căreia şi dîn judeţul nostru a creat ţâ. Expunerea sa a fost inso- AURELIAN SlRBU pentru a lichida practicile a­ noi la una. De o astfel de
mintite şî pentru sancţionarea albie are mare nevoie rîsul.
celor vinovaţi. C. ARMEANU