Page 88 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 88
PAS 4 ţ lUUlU.. > D 3U M U I S O ~l*U S M U lU t - JOI 29 IANUARIE 1970 m eiq botm naiWFwm^iw i-^wiiJUH.w
Luptele din Din ţ ă r ile s o c ia lis te Incidente laininirea Consiliului
Vietnamul Mafitnal al nalageziei Carenţele şi
R.P. MONGOLA ci va produce circa 2 milioa o deosebită productivitate. Pe violente
ne tone de fontă. loturile unde a fost experi disparităţile
BATOR 2« (Agcr-
ULAN
K U A L A LUMPUR 28 (Ager-
de sud pres). — Marti s-au deschis la R.P. UNGARA mentată această varietate s-au prrs). — In capitala Malaye- sînt prezidate de vîcepremier.
obţinut rerolte medii dc 250—
care poate hotărî, fără a pune
Ulan Bator lucrările celei 260 chintale la hectar în Pakistan zici s-a întrunit marţi Con la vot. care sint „concluziile
de-a doua sesiuni a celei do-a BUDAPESTA 28 (Agerpres). siliul Naţional — organism dezbaterilor“
SAIGON 20 (Agerpres). — şoptea legislaturi a Marelui — fn sezonul 1960— 1970, fu- R.P.I). COREEANA format din 67 de personalităţi Deşi Consiliul Naţional a
Marţi noaptea şi miercuri di Ilural Popular al R.P. Mon brîcilc dc zahăr din Ungaria politico — care Înlocuieşte fost creat cu scopul de a cu sociale
mineaţa. forţele patriotice din gole. Cu acest prilej, A. Rin- au livrat 405 000 tone dc za PHENIAN 2R (Agerpres). — Parlamentul, dizolvat ca ur prinde reprezentanţi ai celor
Vietnamul de sud au bombar tzcnpiljee, preşedintele Comi hăr. Această cantitate satisfa In ultimii ani, in satele R.P.D. CARACî 28 (Agerpres) — mare a instituirii stării de ur mai largi cercuri politice şi
dat cu rachete şl mortierc 12 tetului dc Stal ol Planificării, ce toate cererile interne, asi- Coreene a crescut continuu In a doua zi consecutiv. în genţă după incidentele rasia sociale din ţară, din cl nu fac Pentru a evita declanşa
baze ale trupelor S U .A. ţi a- a prezentat „Proiectul planu gurîlndu-sr, totodată, impor numărul de locuinţe noî. con oraşul pakistanez Hyderabad. le din luna mai 1960 Intr a parte reprezentanţi ai celui rea de greve Federaţia pa
|o administraţiei saigoneze. lui de stat de dezvoltare a o- tante canlitâli pentru export. struite pentru ţăranii coope situat la 160 km nord de declaraţie făcută În faţa Con mai marc partid de opoziţie tronatului suedez (S.A.F.) a
I‘rinlre principalele obiective conomiei naţionale şi a cultu ratori din fondurile statului Caraci, au avut loc incidente siliului. primul ministru Tun- — Partidul Muncii — şi ai hotărlt. recent, să recurgă
ale atacurilor lansate de pa rii R.P. Mongole pe anul R.P. POLONA violente intre poliţie şi ma ku Abdul Rahman a anun altor două partide de stingă. la aplicarea de amenzi Îm
tricii s-n aflat una dintre ba 1970“. In ultimii cinei ani. infor nifestanţi. soldate cu 26 de potriva întreprinderilor ca
zele de artilerie ale primei di mează agenţia ACTC, numă răniţi. Acestea au izbucnit ţat că guvernul său nu poate
C. Molom, ministrul finanţe VARŞOVIA 28 (Agerpres). intre populaţia autohtonă, a- înrâ să reinstaureze democra re vor accepta să negocie
vinii de cavalerie aeropurtată lor al R.P. Mongole, a prezen — Specialiştii polonezi au rul locuinţelor puse la dispo parţinînd comunităţii etnice ţia parlamentară. datorită ze cu reprezentanţii sala
americană, amplasată la 100 tat in continuare raportul a obţinut o nouă varietate de ziţia sătenilor a totalizat Sind şi cca provenind din menţinerii in continuare a riaţilor lor în timpul unor
kilometri nord de Saigon. Tot supra „Bugetului de stat ol cartofi, denumită „Fionia", de 197 000 apartamente. alte părţi ale Pakistanului, tensiunii dintre principalele acţiuni greviste ale acesto
in ultimele 2-1 de ore, detaşa R.P. Mongole pe anul 1070 şi stabilită aici. In cursul inci comunităţi etnice ale ţării. ra din urmă. In acelaşi
a îndeplinirii bugetului de Va fi „dizolvat“ scop, S.A.F. va acorda in
mentele patrioţilor au supus stat pe anul 1969". dentelor. un mare hotel din ★ demnizaţii întreprinderilor
oraş a fost incendiat, iar re
unui intens tir de mortîcre Sesiunea Marelui Hural dacţia cotidianului „Hilal-i- Cei 67 dc membri ai Con tratatul ! „atinse de greve", în cazul
postul primei divizii de infan Popular o adoptat holârîrile Pakiston“ a fost devastată siliului Naţional sint persoa cînd ele vor refuza să ne- j
ne particularo sau oficialităţi
terie americană, situat la 48 corespunzătoare asupra pro Importante forţe militare şi guvernamentale, precum şi japono-american ? gocieze sub această presiu- !
blemelor dezbătute. ne. Cu toate acestea, valul j
kilometri nord de capitala de poliţie au fost mobilizate membri ai partidelor de opo acţiunilor revendicative
sud-vietnamozâ. U.RS.S. pentru a face faţă situaţiei, ziţie. Deşi acest organism în ,.Nu trebuie să ne sprijinim continuă
locuieşte Parlamentul, el nu
In cursul nopţii de marţi care a devenit îngrijorătoare are competenţa de a adopta pentru totdeauna pe tratatul Cea mai recentă dintre
spre miercuri, forţele patrio NOVOKUZNETK 28 (Ager- şi în alte localităţi din apro legi. Potrivit regulamentului de securitate japono-ameri grevele spontane declanşa
te în Suedia a afectat o fi
preş). — Într una din uzinele can“ — a declarat Yasuhiro
tice au bombardat, dc aseme pierea Hydcrabad-ului. . lialâ a uzinelor Volvo, din
metalurgice din vestul Sibe de funcţionare, lucrările sale Nakasone. director generai al
nea, Instalaţiile militare ale riei au început lucrările de Agenţiei japoneze pentru au ! localitatea Skovde. Munei-
trupelor inamice din oraşul montaj la cel mal mare fur toapărare. într-un interviu a- j torli nemulţumiţi de preve
Fo Ham Tan. nal din Uniunea Sovietică, cu eordal cotidianului „Asahi“. } derile noului contract de
o capacitate de 3 200 mc care Nakasone consideră terme
Totodată au fost semnalate
va fi terminat pînă la sfîrşl- nii «abolirea tratatului“ con
ciocnlrj Jntre unităţi ale for S itu a ţia dios C ip ru
tul anului stituie totuşi o expresie „ne Din presa străină
ţelor americano-saigoneze şi potrivită" şi că ar fi mai bine
Furnalul va fi prevăzut cu
detaşamentele patrioţilor la trei guri de evacuare. ceea ră m în c în c o rd a tă să sc vorbească despre „adap
marginea junglei U Minh, în ce va permite realizarea unei tarea flexibilă a acestuia Ia muncă în legătură cu sala
Delta Mekongului. producţii neîntrerupte. Anual cerinţele anului 1970, determi riile au reclamat o aliniere
NICOSIA 28 (Agerpres) — narhia. că guvernul nu este nate, printre altele, de dezvol a acestora la cele acordate
Din Nicosia sc anunţă că si capabil să întreprindă mă tarea economică a Japoniei de filiala din Goteborg. Pe
tuaţia din Cipru continuă să suri pentru apărarea legalită şi de schimbările intervenite de altă parte. Federaţia sin
râmlnâ încordată. Membrii ţii şi ordinii publice în poziţia S.U.A.". Tratatul de dicală a poliţiei, care nu
aproximativ
14 000
mără
• C U R I E R organizaţiei teroriste Ilegale clandestine, a spus cl. poate securitate japono-american, a dc membri, a anunţat că va
organizaţiilor
Activitatea
„Frontul Naţional" refuză să
declara o grevă
dacă re
îndeplinească ordinul guver
precizat cl, trebuie să fie „di
insulă, să ducă la întrerupe
nului de a preda armele. Ei să complice situaţia de pe zolvat“ in conformitate cu e vendicările sale nu vor fi
întreprind atacuri asupra in rea tratativelor dintre comu satisfăcute Înainte de 1 iu
stituţiilor civile şi militare, nităţile greacă şi turcă şi. tot voluţia situaţiei internaţionale lie.
provoacă explozii şi îşi însu odată. să pună în pericol in şi pe baza acordului cu cea Intr-un interviu acordat
Janos Kadar, prim-secretar lin detaşament dc partizani şesc armament şi muniţii. cotidianului liberal „Dagens
al CC. al P.M.S U., şi Jeno columbieni a ocupat timp dc Referindu-se la acţiunile a- tegritatea teritorială şi inde laltă parte. Nyheter", primul ministru
Fnck, preşedintele Guvernului şapte ore localitatea Mutata, cestci organizaţii, G. Klcri- pendenţa statului. (Agerpres) suedez. Olof Palme, a afir
Revoluţionar Muncitoresc Ţă situată la graniţa dintre de dis. preşedintele Camerei re mat că dacă aceste greve
rănesc Ungar, au- sosit mier partamentele Anlioquia şl prezentanţilor din Cipru. a spontane vor deveni siste
curi dimineaţa la Berlin, un Cordoba. In cursul luptelor menţionat că ele urmăresc să matice, ele vor afecta situa
de vor face n vizită la Invita cu trupele guvernamentale creeze impresia că în ţară B •• V A V ţia socială şl economică a
ţia C.C. al P.S.U.G. şi o Con doi soldaţi au fost ucişi Par domneşte haosul politic şi a- Lup» nu se mamnea ţârii Vorbind în continuare
siliului de Miniştri al R.D.G. tizanii au organizat un miting VI despre cauzele care au ge
în cursul căruia i-au chemat
pe locuitorii din Mutata să J l nerat actualele acţiuni gre
* 0 * între ei viste, primul ministru a a-
nu participe la alegerile pre
Miercuri a sosit la Buda zidenţiale din luna aprilie. dâugat t
pesta Niculac Bo/dog, minis ATENA 28 (Agerpres). — Atena. Aceasta va avea o ca- „Poate că noi am consi
trul comerţului interior ol Sesiunea Consiliului economic Cunoscutul dicton „lupii nu 1>acitate anuală de producţie derat prea multe lucruri su
Republicii Socialiste România, Societatea americană „Do se mănincă intre ei" pare să dc 7 milioane tone. Onassis ficient de evidente în spri
rare va semna in capitala un mestic Air Expres", una din fie fncâ o dată verificat in s-a angajat să-i asigure apro jinul ideii unei păci socia
gară protocolul privind schim role mai mari firme de efec practică. Uiţind de implacabi vizionarea pe timp de 15 am. le în domeniul muncii.. Po
burile directe dc mărfuri şi tuare dc transporturi mariti şi social interamerican la luptă care-i opune dc mai De asemenea, el va construi sibilităţile individului de a
colaborarea dintre ministere me şl aeriene din S.U.A., a mult timp in diverse domenii şi exploata o uzină de alumi transforma şî a exercita o
le de comerţ interior din anunţat că a cumpărat între de activitate, cei doi magnaţi niu, a cărei producţie va a- influenţă asupra muncii sa
România şi Ungaria. La sosi gul pachet de acţiuni al so CARACAS 28 (Agerpres). — o lovitură mortală dală efor şi investiţiilor particulare din ai economiei greceşti, Onassis linge 500 000 tone pe an. le sînt in continuă scăde
rea in Gara Nyugati au fost cietăţii vc.st-europcne „Inter- In capitala Venozueloi s-au turilor întreprinse pentru per strâinâlate, cooperării tehnice şi Niarchos, par să sc orien La rinrtul său, Niarchos va re.. Conflictul de la Kiru
dc fată S/.urdi Ist van, minis (Irnn". „Intcrdean“ , care dis deschis lucrările celei de-a fecţionarea relaţiilor dintre etc. Concluziile comisiilor vor teze spre încheierea unui a obţine 70 la sută din acţiu na a deschis mai mult o-
trul comerţului interior al pune dc filiale în Germania opta sesiuni a Consiliului in ţările producătoare de materii fi prezentate reuniunii la .ni cord cu statul care să-i satis nile rafinăriei de la Aspro- chiî oamenilor „flsypra ca
R. P. Ungare, şi Dumitru Tur- federală, Franţa, Italia, Spa teramerican economic şi so prime şi puterea industriali vel ministerial care va înce facă deopotrivă. Potrivit aces pyrgos, localitate situată la 18 renţelor şi disparitâţilor ca
Cuş. ambasadorul României la nia. Suedia, Marea Britanic, cial. la care participă 150 de zată din nord". O asemenea pe la 3 februarie, tot la Ca tui acord, a cărui semnare km dc Atena. Restul acţiuni re există încă în societatea
Budapesta. Belgia şi Olanda, a realizat delegaţi din ţările Americii politică, a adăugat el, „ar re racas. este prevăzută pentru m ijlo lor vor fi deţinute In continua suedeză şi a întărit exigen
în lflfifl un venit de 7 milioa Latine. încă din şedinţa inau prezenta o contradicţie fla Potrivit relatărilor agenţiei cul lunii februarie, Onassis re dc stat. In plus, lui i se va ţa pentru o maî mare ega
<000 ne de dolari, fiind considera gurală. numeroşi participanţi grantă cu lot ceea ee a fost Prensa Latina, în cercurile va obţine dreptul de o. con mai acorda dreptul de a con litate între grupurile socia
tă drept cca mat mare firmă şi-au exprimat nemulţumirea enunţat pînă in prezent de delegaţiilor prezente se expri strui şi exploata rafinăria de le“ .
Tai S:infero|iol a avut loc O faţă dc actualele relaţii co Administraţia din Washington strui fie o uzină de aluminiu,
solemnitate in cadrul căreia pentru efectuarea de transpor merciale inechitabile dintre privind colaborarea în sropul mă pesimism în legătură cu petrol de la Megara, oraş si („Le Monde")
ministrul plenipotenţiar Ion turi din Europa occidentală Statele Unite şi America La învingerii subdezvoltării“ . perspectivele unei revizuiri a tuat la aproximativ 43 km de fie o oţelărie.
Este pentru prima oară cînd actualei politici comerciale a
Ciubolam. consilier al Amba tină Vicepreşedintele sesiunii, Conferinţa din Caracas îşi
sadei Republicii Socialisto o companie americană „înghi Antonio Casas Gonzales (Ve desfăşoară lucrările în cadrul S.U.A. faţă dc ţările latino-a-
te“ o firmă europeană din a mericone. Numeroşi delegaţi
România în U.R.S.S., şi colo nezuela). a criticat politica co mai multor comisii de experţi,
nelul Cornel Berar, ataşatul cest sector de activitate. mercială discriminatorie a- care se ocupă de problemele şl-au expus părerea că State
militar, aero şi naval al plicatâ de Statele Unite faţă comerţului, transporturilor şi le Unite vor încerca mai cu-
României în Uniunea Sovicti- * 0 A de materiile prime şi mărfu rînd „să continue dialogul“ ,
Peste 20 «Ic persoane şi-au
<*a. au inintnat unui grup de rile latino-amcricanc, precum turismului, finanţării externe dccît să propună soluţii.
cetăţeni sovietici ordine şi pierdut viaţa, iar sute dc fa şi condiţiile grele impuse la
medalii româneşti, conferite milii au rămas fără . adăpost acordarea de „ajutori! ţârilor
pentru participarea acestora ca urmare a ploilor lorcnţia- din această regiune.
Ic şi a inundaţiilor cc s-au
la eliberarea {arii noastre de „America Latină doreşte ca A început procesul privind
«ul> jugul fascist şi pentru produs în regiunile centrale Statele Unite să elimine toa
contribuţia lor la întărirea şl de sud-est ale Braziliei.
Inundaţiile au provocat, de te restricţiile impuse asupra
prieteniei roinâno-sovietice. asasinarea lui J. Yablonski
asemenea, importante pagube importurilor de produse de pe
materiale. Circulaţia pe prin arest continent“ — a afirmat,
♦ O * cipalele şosele din aceste re la rlndul său. Manuel San Mi- CLEVELAND 28 (Ager miliei lui Paul Gilly, unul
Guvernul belgian a adoptat giuni a fost întreruptă, iar un gucl, preşedintele Conferinţei pres) — In faţa unui Mare dintre acuzaţi.
marţi mai multe holărîri ca mare număr dc şcoli au fost Consiliului interamerican e juriu federal din Cleveland a Ziarul „Cleveland Plain
re, potrivit unei declaraţii a închise. conomic şi social, care este şi Început marţi faza prelimina Dealer" a prezentat marţi o
primului ministru. Gaston conducătorul delegaţiei A r ră a anchetei în legătură eu serie de amănunte legate de
Uy6kcns. slnt menite să ducă ❖ O O gentinei la actuala sesiune. El asasinarea liderului sindica această crimă. Potrivit ziaru
la o „destindere“ în bazinul Doi pasageri ai unui avion a adăugat că „în prezent este tului minerilor din S. U. A., lui, o a patra persoană se a-
minier Limbourg. llolărîrile prăbuşit, care au petrecut 15 necesar ea Statele Unite să Joseph Yablonski. care a fost flâ In prezent arestată In le
guvernamentale nu satisfac zile în carlinga înzăpezită a răspundă grabnic la necesită găsit împuşcat, la 31 decem gătură cu asasinatul din 31
însă decit parţial revendicări lături de corpul pilotului u ţile vitale ale ţârilor Ameri brie anul trecut. împreună cu decembrie. Această persoană,
le muncitorilor, fapt care a cis, au fost salvaţi după ce au cii Latine", afirmind că o soţia şl fiica sa. Poliţia fede al cărei nume nu a fost dez
făcut ca minerii să continue fost observaţi de un elicopter biectivul delegaţiei argentini- rală americană a arestat pînâ văluit. a fost implicată în
greva declarată în urmă cu 3 ţntr-un canyon din Sierra Nc- ene este „sporirea posibilită acum trei persoane, care sînt complotul iniţial, dar a re
săptâmînl. vada, la 56 km de localitatea ţilor desfacerii produselor la- acuzate de a-1 fi asasinat pe nunţat în ultimul moment.
■Jackson (California). Eugene tino-amcricane pe piaţa nord- Yablonski cu scopul de a-1 „Cleveland Plain Dealer“ a-
amcricariâ".
♦ O * Bell în' vîrstă de 33 de ani şl împiedica să fie audiat de o firmâ că au fost făcute mal
Comitetul suedez pentru Uobrrt Staar de 17 ani, sufe Pe de altă parte, într-o con romisie din Washington ce e multe încercări de ucidere a
Vietnam, ale cărui lucrări ră numai dc degerături la ferinţă de presă ţinută la fectua o anchetă asupra felu lui Yablonski. fiecare din cei La periferia capitalei
6-nu încheiat la Slockholm. a miini şi picioare. Santiago dc Chile, ministrul lui In care s-au desfăşurat a trei asasini primind 1 700 do spaniole, la numai 8-10
cerut ca Suedia să recunoas chilian al afacerilor externe, legerile pentru desemnarea lari pentru 'lichidarea lideru km de centru, domneşte Greva minerilor din Asturia
că Guvernul Revoluţionar Gabricl Valdes. a declarat că preşedintelui sindicatului mi lui sindical. Toate aceste In sărăcia şi mizeria. Mul
Provizoriu al Republicii Viet „Războiul“ împotriva poluă problemele care sint dezbă nerilor americani. Yablonski formaţii ar fi fost obţinute in te familii se adăpostesc MADRID 28 (Agerpres). —
namului de Sud Totodată. rii îmbracă în Statele Unite tute la Caracas „constituie un îşi prezentase candidatura la cursul interogării asasinilor in colibe, construite din te puţuri de extracţie, con-
Comitetul a adresai un apoi forme dintre cele mai neobiş subiect dc profundă preocupa aceste alegeri, dar a fost în de către agenţii F.B I.-ului. placaj şi scinduri putrede, In bazinele carbonifere din rediindu-i pe muncitori da
guvernului suedez în care ce nuite. Astfel, un grup de 25 re pentru ţările latino-amen- vins. Pe de altă parte, surse ale apa şi confortul elemen Asturia continuă grevele mi că aceştia nu se vor prezen
re să nu se permită regimu dc mame, însoţite de copiii cane“ . Rcfcrindu-se ia inten Procurorul federal, Robert poliţiei au anunţat că scafan tar lipsind cu desăviişi- nerilor Marţi nu s-au prezen ta la lucru In ziua de 26 ia
lui dc la Snigon să deschidă lor. au demonstrat în faţa u ţiile unor cercuri financiare Krupansky, care se ocupă de drii au descoperit pe fundul re. tat la lucru 5 668 de munci nuarie, minerii continuă gre
un birou de informaţii Io nui mare magazin de jucării şi politico din S.U.A. de a im acest caz, a anunţat că In zi nulul Monogahela pistolul de In foto : Aspect din tori de ia societatea de stat va. Tot marţi au declarat o
Slockholm. mecanice din New York, pro- pune noi bariere In calea im lele următoare vor fi citaţi calibru 38 cu care a fost u- „Hunosa“ şî 300 de la socie grevă 200 de mineri de la în
testînd împotriva punerii in cls Yablonski In urmâ cu eî- cartierul sărăciei de la tăţile particulare Deşi eon treprinderile „Gareia Simon*
porturilor de produse primare peste 25 de martori pentru
vlnzare a unei jucării de a- teva zile fusese găsită în a periferia Madridului. dueeTea întreprinderilor m i din localitatea Leon, în semn
♦ O * din America Latină, Valdes a a depune mărturie. Printre a celaşi ioc şi o carabină folo niere „Hunosa" a anunţat eâ
I.a Festivalul internaţional ccst gen care emite fum. De de solidaritate cu 8 muncitori
monstranţii purtau măşti de spus că aceasta „ar însemna ceştia se află şi membrii fa- sită dc unul dintre asasini. va închide definitiv mai mul concediaţi de conducere.
nl filmelor de scurt metraj,
care a început ieri seară la gaze şl pancarde cu inscrip
Tours. vor fi prezentate 100 ţia „afară cu poluarea din
de filme din 22 de ţări. Fil camera copiilor“ .
mele au fost selecţionate de Dificultăţile tntîmplnate fn acest sens că, din cei 2,2
un comitet special al festiva ❖ 0 4 in ultima vreme de S.U.A. miliarde dolari acordaţi
lului Filmul animat va fi. de I)oi copii au fost ucişi, iar fn domeniul economiei, infla N A S .A . pentru programul
asemenea, larg reprezentat, mai multe persoane au fost ţia galopantă şi controversa „Apollo“ in anul trecut, nu
printre producţiile dc acest rănite în timpul unei ciocniri declanşată fn legătură cu in t A F R l Şl A mai 200 milioane dolari au
gen se vor afla şi creaţii ale dintre poliţie şl 240 dc persoa mijloacele de combatere a fost repartizaţi pentru cerce
cunoscutului cineast român • ne lipsite de locuinţe, care acestui pericol au pus fn dis tările ştiinţifice. Mai mult,
Ion Popescu-Gopo. şi-au improvizat nişte adă cuţie şi viitorul programului afirmă ei, savanţii s-au aflat
posturi primitive în apropie spaţial american Recenta A frîna este tentant după staţii orbitale) va necesita, inflaţioniste, războiul din care astronauţii americani pc poziţia a 14-a in ordinea
rea capitalei chiliene. hotărfre a N A.S A. de a re rezultatele obţinute fn cu potrivit specialiştilor, dubla Vietnam, ajutorarea pături au reuşit să pună piciorul pe in care au fost distribuite
Opt studenţi au fost răniţi duce zborurile din progra cerirea L u n ii: programul rea bugetului său anual. lor sărace ale populaţiei, re Lună, s-a făcut mult prea fotografiile luate pe Lună de
la Santo Dnmingo în cursul <►©<!> mul „ Apollo“ prevăzute pen „ Apollo” nu ar mal prezen Discuţiile Îmbracă, de ase construcţia oraşelor, dese puţin pentru uşurarea condi astronauţl.
ciocnirilor ce au avut loc în Consumul de stupefiante, tru anul 1070, şi de a pre ta, după părerea unora, in menea, o varietate de aspec gregar ea rasială etc. Pentru ţiilor de viaţă ale unor pă Problema esenţială rămlne
tre poliţie şi studenţii cc ma îndeosebi în rîndurile tinere lungi termenele dc lansare 2 teresul pc care l-au sttrnlt te care merg de la conside- prima dată un sondaj de o- turi largi ale poporului ame insă revizuirea priorităţilor
nifestau în semn dc protest tului, ia proporţii îngrijoră navelor spaţiale „Apollo-13" primele două aselenizări, iar rican pe Pămînt. în ansamblul preocupărilor
împotriva dispariţiei misteri toare în R. F. a Germaniei. şl „ Apollo-14" nu alimentat in faţa inflaţiei ameninţă Nu mai puţin controver guvernului S.U.A. Şi tocmai
oase a trei colegi de ai lor. Conform datelor oficiale pu 1>ărerilc, potrivit cărora M l- toare din economia america NOTA EXTERNA sată este şi problema modu din acest motiv alegerea de
precum şi a arestării unui blicate la Stuttgart, numai în ministraţia ezită srt adopte o nă fondurile cc urmau să lui in care fondurile din bu către Administraţie a peda
profesor universitar. Cîţiva landul Badcn-Wurtembcrg au linie definitorie privind vii fie destinate continuării cer getul N.AS.A sint dirijate. lei dc frînarc sau de acce
dintre răniţi se află în stare fost confiscate în primele trei toarele programe de cerce cetărilor spaţiale vor furni rente economice plnă la cele pinie efectuat fn S.U.A. asu Un grup de personalităţi lerare depăşeşte prin impor
gravă, fiind atinşi de gloan săptămini ale anului mai mult tări ale S.U A. fn acest do za un bun prilej de econo social-umanitare. In interva pra necesităţii de continuare ştiinţifice americane, care tanţă cadrul restrins al fon
ţe. Autorităţile au anunţat că dc 21 kilograme de haşiş, can meniu. Guvernul american mii Nici accelerarea progra lul de timp care s-a scurs de a eforturilor prioritare con au contribuit direct la rea durilor ce vor fi acordate in
alţi 30 dc studenţi au fost a titate egală cu aceea confis sc află in prezent in faţa mului spaţial nu este mai la ultima aselenizore, fn Sta sacrate programului spaţial lizarea programelor spaţiale, viitor N.A.S.A. De rezolva
restaţi. cată în tot anul 19G8. sarcinii dificile de a alcgp puţin tentantă, mai ales fn tele Unite se profilează un a arătat că numărul celor a reproşat faptul că oficia rea ansamblului dificultăţi
intre a apăsa „pe fr'nă sau perspectiva cercetărilor asu curent de opinie majoritar care se opun depăşeşte, pe lităţile pun accentul pe as lor actuale intîmpinatc de
pe accelera torM otivele dc pra planetelor Vcnus sau In direcţia restnngcrii pro al acelora care se pronunţă pectele legate de tehnica economia americană va de
gramelor spaţiale şi îndrep pentru. Procentele respective propriu-zisă a lansării şi de
ezitare stnt mudiple, după Morte — următoarea etapă pinde, în ultimă instanţă, şi
tarea atenţiei spre soluţio sînt de 55 contra 45. Argu barcării pc Lună. acordind traiectoria pe care se va în
C U R I E R « contra pledează cu şanse atingerea obiectivului apro narea unor probleme „teres majoritare este acela că fn mai mică însemnătate aspec scrie programul spaţial al
In planurile N.A.S.A, — dar
cum argumentele pro
squ
mentul esenţial al tendinţei
tre" devenite acute : creşte
tului ştiinţific al acestor a
S.U.A.
sensibil egale. piat al acesteia (crearea de rea criminalităţii, tendinţele ultimul deceniu, perioadă în selenizări. Ei argumentează ION PUTINELU
TIPA RUL: Întreprinderea poligrafică Deva 44 065