Page 89 - Drumul_socialismului_1970_01

• v 4
Anul X.XII proletari din to a te t a r ile, u n iţ i-v a ! Redacţia

_N r 4687 şi administraţia

ziarului
Vineri

DEVA, Str. Dr. Petru Grota nr .?$
30 ianuarie
telefoane : redactor şei - 11588 ; re­
dactor şef adjunct, secretai de redacţie
1970 şi administraţia - 12138; secţiile cui-
tură-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; sec|ia scrisori, documentate şî
externe - 12317 ; secţiile industrie şl
viata de partid - 11275 : telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - 11585

C O M U N I C A T

cu privire la îndeplinirea planului

de stat de dezvoltare a economiei

naţionale a Republicii Socialiste

România pe anul 1969

Tn 1069 s-au înregistrat rea­ sporit venitul naţional, a con­ II.9 la sută. depâşindu-se ast­ murile de care depind pro­ La majoritatea produselor
lizări de seamă in toa­ tinuat procesul de moderniza­ fel Urnita superioară — 11.4 gresul tehnic şi valorificarea planul a fost Îndeplinit, obţi- F.C. Orâşlie, secţia mase plastice.
te domeniile vieţii eco­ re a ramurilor economice, de la sută — prevăzută prin pla­ superioară a resurselor econo­ nindu-se importante cantităţi Operatorul loan Brad luc reazâ la maşina de navete pen tru legume şl frucle.
nomice şi sociale. Au fost dezvoltare a ştiinţei, culturii nul cincinal pentru această miei. Faţă de anul 1968. pro­ peste prevederi La unele pro­
obţinute rezultate pozitive în şi artei, de ridicare a nivelu­ perioadă. In aceşti 4 ani. pro­ ducţia industriei electrotehni­ duse planul nu s-a realizat da­
realizarea obiectivelor stabili­ lui de trai al populaţiei. ducţia mijloacelor de produc­ ce şi electronice a crescut cu torită întârzierilor în punerea
te pentru cel de al patrulea Tabloul dezvoltării de an­ ţie a sporit în medie anual cu 22.G la sută, a industriei de în funcţiune n unor capacităţi
an al cincinalului ; economia 12,8 la sută, iar producţia bu­ mecanică fină şi optică cu 1G.4 de producţie. în special din in­
naţională a cunoscut şî în a­ samblu a economiei naţionale nurilor de consum cu 10.4 la la sută. a industriei petrochi­ dustria chimică, unor neajun­ Cuvintul de ordine in întrecerea feroviarilor:
cest an o evoluţie dinamică, a în anul 1069 este caracterizat sută. mice eu 37.5 la sută. suri in aprovizionarea cu ma- li
crescut producţia materială, a de următoarele date r Infâptuindu-se indicaţiile Volumul producţiei obţinute terii prime şi materiale şl în |
Congresului al IX-lea al în anul 1969 la produsele in­ cooperarea dintre intreprin- jl
Partidului Comunist Român, dustriale de bază. in compa­ deri. îndeosebi în industria I Satisfacerea nevoilor de
Anul 1969 în procente construcţiilor de maşini. In in- B
faţă de 1968 o dezvoltare mai rapidă nu raţie cu realizările din anul dustria alimentară, râmînerile |
cunoscut ramurile şi subra* 1968. se prezintă astfel : în urmă nu fost determinate
Produsul social 107,4 de neasigurarea eu materii transport în condiţii de
Venitul naţional 107,3 Producţia Anul I960 In •prime agricole, precum şi de
Volumul investiţiilor din fondurile centra­ U nilotec obţinută în procente ţaţă unele deficiente in organiza­
lizate ale statului 105,1 de iwôïuré anul 1969 de I960 rea preluării şi transportului
Fondurile fixe puse în funcţiune din inves­ produselor vegetale. S-au ma­
tiţii centralizate ale statului 114.2 nifestat de asemenea defici­ eficienţa sporita
Producţia globală industrială 110,7 Fontă mii tone 3 477 116.2 enţe in domeniul respectării
Producţia de construcţii-montaj 105.7 Otel mii tone 5 540 116.6 disciplinei contractuale de că­
Producţia globală agricolă 104.8 .din care : tre unele întreprinderi, ceea
Volumul comerţului exterior 108,4 — oţel aliat mii tone 330 104.4 ce a avut repercusiuni negati­
Numărul salariaţilor 103.4 Laminate finite pline mii tone 3 816 112.5 ve asupra îndeplinirii planului U tilizarea izoto­ In etapa actuală, cînd sporirea eficienţei direcţio-
Productivitatea muncii în industria republi­ Cărbune extras mii tone 19 152 112.5 de producţie de către unele ncază întreaga «activitate economică, reducerea preţu­
cană 105,5 Ţiţei extras mii tone 13 246 99,7 unităţi, realizării prevederilor
Veniturile băneşti ale populaţiei de la secto­ Benzine mii tone 2 G20 99.4 la investiţii, la livrări pentru p ilo r radioactivi lui de cost capătă o însemnătate esenţială. Aşa cum se
rul socialist 106.1 Motorină mii tone 4 593 105.2 export şi către fondul pieţei. arată in cuvîntarca tovarăşului Nicolae Ceauşescu Ia
Vînzărilc d* mărfuri cu amănuntul prin co­ Gaze naturale — total mii mc 24 087 109,8 In anut 1969 potenţialul in­ la an aliza plenara CC. al P C R din decembrie 1969, „In toate
merţul socialist 104.7 din care : dustriei a crescut prin pune­ ramurile trebuie intensificate preocupările pentru eli­
Cheltuielile social-culturale de la bugetul — gaz metan extras mii. mc 19 066 110.7 rea în funcţiune a unui nu­ oxigenului minarea risipei, a cheltuielilor neeconomicoase. a imo­
de stat 110,0 Energie electrică mii. kWh 31 491 113.2 măr de 250 capacităţi şi o­ bilizărilor de mijloace materiale şi băneşti. pentru
Aluminiu primar şi biective importante. creşterea vitezei de rotaţie a fondurilor şi reducerea
aliaje de aluminiu tone 89 650 117,5 In industria energiei electri­ La fabrica dc oxigen dc la continuii a costurilor de fabricaţie, pentru sporirea e-
In anul 1969 a crescut po­ Aplicarea în continuare a Maşini-unelte pentru ce şi termice au fost date în Combinatul siderurgic Hune­ fectivâ — prin efort propriu — a rentabilităţii produc­
tenţialul de producţie şi s-a măsurilor de perfecţionare a «qşehierea metalelor buc. 13 578 116.1 funcţiune grupuri electrogene doara s-a consemnat o rea­ ţiei".
lărgit baza materială a acti­ organizării, conducerii şi pla­ Mijloace de automatizare mii . Ici 75Ê 147,6 cu o putere instalată de peste lizare tehnică deosebită, no­ Transportul feroviar, cu rolul său bine definit în
vităţii social culturale şi de nificării economiei naţionale, Locomotive Diesel şi 800 MW în centralele Borzeşti. uă în ţară. A fost instalat mecanismul economici naţionale, se cere să se înscrie
servicii pentru populaţie, prin înfiinţarea în anul 1969 a cen­ electrice magistrale buc. 214 128,1 Deva. Galaţi şi altele ; au fost şi experimentat cu rezultate organic în fluxul «acestor preocupări şi sarcini mobili­
darea în exploatare a peste tralelor, combinatelor şi grupu­ Vagoane de marfă pentru construite noi linii electrice bune un aparat special care zatoare Activitatea de la calea ferată trebuie să so
700 capacităţi şi obiective im­ rilor de întreprinderi au creat linii magistrale buc echi\ aeriene de 110, 220 şi 400 kV, serveşte la determinarea pe desfăşoare nu numai sub imperiul satisfacerii prompte,
portante în industrie, agricul­ 4 osii 7 838 107,9 în lungime de aproape 1 100 calc cromatograficâ a hidro­ in depline condiţii de regularitate şi siguranţă, a ne­
tură, transporturi, comerţ. în- condiţii pentru mai buna func­ Autovehicule buc. 56 993 146,8 km. carburilor din aerul şi oxi­ voilor sporite de transport ci, în acelaşi timp, să se
vâţâmînt. cultura. ocrotirea ţionare a întregului mecanism din care : In industria petrolului au genul lichid. Operaţia este caracterizeze printr-o economicitate şi rentabilitate
sănătăţii şi in alte domenii. economic, îmbunătăţirea acti­ — autocamioane buc. 28 331 118,8 intrat în producţie Rafinăria necesară în procesul dc ob­ sporită Expresia concretă a acestor cerinţe se oglin­
Au crescut acumulările bă­ vităţii productive, folosirea — autoturisme buc. 19 145 249.5 Piteşti. Rafinăria Crişana şi ţinere a oxigenului tehnolo- i deşte şi in Legea pentru adoptarea planului dc stat
gic care se utilizează la ela­
neşti ale statului, s-au întă­ mai raţională a mijloacelor — autobuze buc. 1750 109,1 instalaţii ia Rafinăria Brazi- borarea oţelului şi în alte ac­ pe 1970. in care pentru transportul feroviar se nomi­
rit finanţele ţârii, au sporit re­ Tractoare fizice (40, 65 Ploieşti. tivităţi industriale din cadrul nalizează preţul dc cost maxim de 148,5 lei la 1 000
sursele necesare dezvoltării e­ materiale şi a forţei de muncă, •şi 130 CP) mii buc. 24,9 117.4 In industria minieră au fost combinatului huncdorcan. tone km convenţionale, şi sporirea productivităţii
conomiei naţionale. creşterea eficienţei economice. Rulmenţi mii buc 22 182 110,3 date în funcţiune carierele de muncii la ccl puţin 332 920 tone km convenţionale pe
Aparatul amintit foloseşte
Produse sodice mii tone 91 fi¡ 121.5 lignit Gîrla, Betereaga. Tis- o sursă de izotopi radioac­ salariat
I. Industrie Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 108,5 mana, minele de lignit Lupoa- tivi, ccca ce asigură deter­ Confrunlind propriile realizări cu cerinţele astfel
îngrăşăminte chimice (100
ia şi Roşiuţa din bazinul Mo-
la sută substanţă activă) mii tone 720 119.5 tru-Rovinari. precum şi noi minarea cu marc precizie a exprimate, ajungem la concluzia că în anul care a
Negru de fum tone 56 421- 102,8 capacităţi de producţie pentru prezentei hidrocarburilor şi trecut eforturile lucrătorilor şi consiliului dc admi­
Volumul producţiei globale, peste prevederi reprezintă Materiale pl.nstice şi ră­ în special a conţinutului dc nistraţie «ni Regionalei dc calc ferată Deva se regăsesc
realizat în anul 1969. însu­ 472 milioane lei. şini sintetice (sută Ja sută) mii tone 137 105.8 extracţia minereurilor nefe­ acctilcnâ care in concentra- in obţinere«*! unor indicatori superiori celor planificaţi.
roase.
mează aproape 265 miliarde Pe ministere şi la întreprin­ Fibre şî fire chimice tone 56 437 105,5 tic m.Vi marc, ce depăşeşte o Perfecţionarea sistematică a procesului de transport —
derile industriale ale consili­ In Industria metalurgiei fe­ anumită limită, prezintă pe­
Ici, planul fiind îndeplinit in Anvelope auto-tractor- fără a epuiza prin «aceasta rezervele de care dispunem
ilor populare, planul produc­ avion roase. la Combinatul siderur­ ricolul deteriorării inst.il.Tţi- — a determinat pe «ansamblul regionalei reducerea
proporţie dc 100.2 la sută; ţiei globale industriale a fost Cauciuc sintetic mi! buc. 2 147 117.4 gic Galaţi s-a dat în funcţiu­ iJor fabricii. Utilizarea nou­ preţului dc cost la 1 000 tone km convenţionale cu 2.27
tone
valoarea producţiei obţinute îndeplinit astfel : Hîrtie mii tone 55 207 102.3 ne un furnal de 1 700 mc, s-a lui «aparat prezintă avantajul b» sulă, realizînd prin efort propriu o economie supli­
104,7
398
Ciment mii tone 7 515 107,0 mărit capacitatea sectorului o- că dă posibilitatea să se cu­ mentară dc 7,44 milioane Ici
ţelârie cu încă un convertizor
Procentul de în­ Prefabricate din betnn de 1 250 000 tone; la Combina­ noască şi să se intervină la Ing. IOAN D. CINCU
timp în corectarea compozi­
deplinire a planului armat mii mc I 921 112,9 tul siderurgic Hunedoara a ţiei oxigenului lichid con­ director economic al
Geamuri trase (in echi­ Regionalei de cale ferată
sporit capacitatea pentru pro­
valent 2 mm grosime) mii mp 32 385 114.3 ducţia de oţel electric cu form normelor tehnice dc Deva
Ministerul Energiei Electrice 103,7 Cherestea mii mc 5 262 100,5 125 000 tone şi a sectorului dc producţie Se asigură astfel
utilizaren mai deplină şi mai .
Ministerul Minelor 101.5 Plăci din particule aglo­ laminare cu peste 900 000 tone raţională a capacităţii fahri- j
Ministerul Petrolului 102.1 merate şi fibrolemnoase mii tone 379 111.6 laminate cii. XXE3E3
Ministerul Industriei Metalurgice 100.6 Mobilă mii. lei 5 087 115.5
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100.4 Ţesături mii mp 561 738 109.3 In industria construcţiilor
Ministerul Industriei Chimice 99.8 Tricotaje mii buc. 121 642 116,7 de maşini au fost date în func­
Ministerul Industriei Materialelor de Con­ Confecţii textile mii. lei 11 438 112,1 ţiune noi capacităţi de pro­
strucţii 100.5 încălţăminte mii per. 62 898 102.2 ducţie la Uzina „Electropu-
Televizoare mii buc. 221 137,8 tere“-Craiova, la Fabrica de Şi chiar nu vor Joienele să
Ministerul Industriei Lemnului 101.5
Ministerul Industriei Uşoare 103.3 Aparate de radio mii buc 428 110.3 cabluri şi materiale electroizo-
Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Frigidere mii buc. 147 99.2 lante Bucureşti, la întreprin­
Ministerul Transporturilor 102.6 Carne mii tone 417 97,1 derea „Electroprecizia,l-Sâcele, ţină seama de promisiunile
Consiliile populare 101,0 Preparate .şi conserve la Uzina „EIectronica"-Bucu-
din carne mii tone 118 112.G reşti. la Uzina „Tractorul“-
Planul producţiei marfă şî că cu 25,4 miliarde lei. Poten­ Peşte mii tone 42 2 108,7 Braşov.
al prestărilor de servicii a ţialul industriei noastre socia­ Bere mii hl. 3 707 105,6 In industria chimică s-au o r g a n e l o r a g r i c o l e ?
fost îndeplinit în proporţie de liste este oglindit de fAptul că Lapte de consum (inclusiv dat în funcţiune Instalaţii la
108,5 la sută de către unităţile producţia anului 1969 este a­ lapte praf) mii hl. 4 003 103,2 Combinatul petrochimic Pi­
cooperaţiei meşteşugăreşti şi proape egală cu producţia ob­ Brînzeturî tone 67 545 114.7 teşti. la Combinatul chimic Rentabilitatea activităţii de animal. Analizind sub a­ tiv de peste 100 vaci s-a con­
de 107.1 la sută de către cele ţinută în întreaga perioadă Unt tone 30 806 107.8 Rîmnicu Vîlcea şi la Uzina de sectorului zootehnic, se ştie cest aspect situaţia din fer­ tractat o producţie anuală de
ale cooperaţiei de consum. 1951—1956. In cci patru ani Zahăr mii tone 428 111.7 bine, este condiţionată in mă­ mele de creştere a vacilor numai 350 hl. revenind în me­
In comparaţie cu anul 1968 ai cincinalului, producţia glo­ Ulei comestibil mii tone 291 108,7 sură hotârîtoare de volumul pentru lapte ale C.A.P. se con­ dic pe cap de animal ca pro­
producţia globală industrială bală industrială a crescut in- Conserve de legume producţiei marfă, de reduce­ stată că an de an se perpe­ ducţie marfă mai puţin de 1 li­
a crescut cu 10,7 la sută, adi- (r-un ritm mediu anual de şî fructe mii tone 300 120.3 rea cheltuielilor şi creşterea tuează o serie de neajunsuri tru pe zi! Mai poate fi vorba în
veniturilor realizate pe cap care sînt concretizate în ni­ acest caz de rentabilitate, de
velul scăzut al producţiei li­ eficienţă ridicată in activita­
vrate la fondul centralizat. tea fermei ? Asemănător
Numai in anul trecut, spre prezintă situaţia şi în cazul
— Parcă eşti supărat l Al pri­ numai principial, dar mal ales exemplu, cooperativele agri­ cooperativelor agricole din
mit vreo veste neplăcută ? Te practic. cole din judeţ au înregistrat Gurasada. Holdea. Lâpugiu,
văd cu o hîrtie în mină. — Ai încercat, nu-i vorbă, o restanţă de peste 14 000 hl Eintoag şi altele, unde pro­
— Mai mult nedumerit, decit [ducătorul si modernizarea invătămintului dar n-aî reuşit total. Mi se pa­ lapte la îndeplinirea contrac­ ducţia marfă nu depăşeşte
supărat. Am primit azi o te­ re că folosirea mijloacelor au- telor, ceea ce a dus la dimi­ 400 1 oe cap de vacă. Deşi se
matică, Ea conţine problemele dio-vizuale şi a instruirii pro­ nuarea veniturilor băneşti ştie că producţia marfă con­
care vor face obieotul unui gramate conduce la o mare pa­ planificate cu mai mult de stituie indicatorul sintetic c^re
simpozion naţional. După felul rii şi, în al doilea rtnd, trebuie care este. poate, mai importan­ — Pe lingă această evoluţie Multiplele mijloace de expresie 2,3 milioane lei. reflectă eficienţa activităţii
cum e întocmită adresa, cred să depăşim stadiul discuţiilor, tă dccît analiza în sine. „Înnoi­ firească, aşa cum spui, care oferă copiilor o cantitate imen­ sivitate a elevului, adică tocmai Era firesc — în acest sens desfăşurate in cadrul ferme­
că s-a transmis tuturor şcolilor să aplicăm... rea metodelor, arăta cercetăto­ mai e şi necesară, există şi ce­ să de informaţii şi cunoştinţe a aceluia care trebuie antrenat Direcţia agricolă şi U J.C.A.P. lor de vaci. că aceasta consti­
din judeţul nostru. — Nu m-vii înţeles 1 Ce să rul italian Mario Mencarelli, rinţe obiective, constatate şi re­ — presa, radioul, televiziunea, mai mult. tuie o sursă principală şi per­
— Nu cumva este vorba de modernizăm? Invâţămîntul nos­ nu trebuie confundată cu înnoi­ cunoscute, care presupun, în cinematografia — care înainte au dat şi unele asigurări — ca
simpozionul iniţiat de către Bi­ tru, aşezat pe baze noi, ştiin­ rea tehnologică a învăţAmlntu- mod implicit, perfecţionarea erau asigurate de către şcoală. — In parte, ai dreptate. Dar deficienţelor întîlnile privind manentă de realizare a unor
în
roul executiv al Comitetului U­ ţifice, cu slujitori din ce în ce lui. O concepţie greşită face să metodelor pedagogice, adapta­ Acest iapt conferă o importan­ nu uita că ineficienta se dato­ hrănirca şi îngrijirea anima­ venituri băneşti sporite. amin­
cooperativele agricole
niunii sindicatelor din învâţâ- mai bine pregătiţi, mai necesi­ se creadă că tehnicile noi con­ rea lor Ia situaţii noi, unanim ţă mai mare formării deprinde­ rează nu numai mijloacelor a­ lelor să li se pună capăt, astfel tite nu se depun cîtuşi dc pu­
mînt şi cultură, care va avea tă modernizare ? rilor şi aptitudinilor, faţă de mintite, cit, mai ales, utilizări! Incit in noul an să fie asigura­
loo în septembrie 1070 ? — Bine, dar modernizarea nu însuşirea cu ajutorul memoriei, te condiţii depline pentru li­ ţin eforturi pentru a ieşi din
— Ba da I Numai că in adre­ este o schimbare in exclusivi­ ceea ce face ca metodele să de­ lor exagerate. fără suficient vrarea unor cantităţi sporite impas, nu se acţionează ener­
să se spune că un simpozion a- tate, o răsturnare totală a tot vină — am putea spune — o­ discernâmînt. Tocmai aici, tn de lapte şi valorificarea su­ gic în vederea înlăturării nea­
semânâtor va avea loc şi la ni­ ceea te a fost. înseamnă, mai C o lo c v ii d id a ctice biecte de tnvâţâmînt. In acelaşi selectarea momentelor şi a pon­ perioară, pc această bază, a junsurilor care frînenzâ creş­
vel judeţean degrabă, perfecţionare, un plus timp, ritmul mare de uzură a derii lor. este un teren foarte potenţialului productiv al a­ terea producţiei de lnntc
— Da. ştiu, tn luna aprilie calitativ, dacă vrei Dacă ai cunoştinţelor cere şcolii de as­ larg de cercetare şi experimen­ nimalelor. Deosebit de semnificativă în
1970. Dar nu înţeleg ce te de­ studiat bine tematica, ai putut tăzi să asigure, In primul rînd, In primele două decade ale acest sens este compararea
ranjează ? Tema este foarte in­ constata că simpozionul se va feră şcolii un caracter structu­ cunoscute. N-aş vrea sâ-ţi a­ orientarea spirituală, metodele tare. Unele cercetări şi experi­ lunii ianuarie ac. restanţa la realizărilor a două coopera­
teresantă ; „Rolul şi Jocul edu­ axa pe „modernizarea conţinu­ ral modern In realitate, şcoala mintesc decit cîteva. moi im­ cele mai adecvate care să sti­ mente de la noi şi din alte ţâri livrarea laptelui este de ordi­ tive agricole. De la un efec­
catorului Sn procesul de moder­ tului şi a metodelor". nu se înnoieşte o dată cu teh­ portante... muleze interesul elevilor către au arătat că elevii pot inter­ nul sutelor de hectolitri, deşi tiv de 65 dc vaci cooperatorii
nizare a învăţămintului. Spori­ — Adică, ce vrem să moder­ nicile. cită vreme mentalitatea — Te referi la unele schim­ o continuă informare chiar du­ veni cu succes în alcătuirea u­ cantitatea prevăzută a se pre­ din Brânişca au livrat pînâ q-
rea contiibujici sindicatelor din nizăm ? caic foloseşte, conduce şi fina­ bări din structura Invăţâmlntu- pă absolvirea şcolii. Şi. să nu lua în perioada respectivă nu eum o cantitate de lapte mai
¡nvăţănitnluJ dc cultură gene­ — Metodele Metodele peda­ lizează «aceste tehnici rămînc lui nostru, cum ar fi : diversi­ uităm, tehnicizarea. — dacă nor documente vizuale sau so­ reprezintă nici 4 la sută din mare cu 300 1 faţă de cea pre­
rală in pregătirea şi perfecţio­ gogice. capabile să răspundă veche" (sn.), ficarea formelor de pregătire, vrei — a metodelor pedagogice nore sau a unor scurte mate­ contractul anual. Din analiza dată dc C.A P. Gurasada de la
narea profesională a cadrelor conţinutului nou, din ce în ce — Bine, prietene, dar fiecare apariţia unor obiective noi, prin folosirea mijloacelor au- riale programate. In general, a­ contractelor încheiate de co­
didactice*’. Nu-i aşa ? mai bogat, mai complex. Este învăţător sau profesor In evo­ şcolarizarea obligatorie de la 6 dio-vi2uale şi a maşinilor de ceste metode active, care pot operativele agricole cu baze­ peste 200 vaci mediu furaja­
— Nu ştiu ce să spun. Parcă necesar să se analizeze in pro­ luţia sa didactică îşi îmbunătă­ ani la 16 ani, funcţionarea unor instruire, aplicarea instruirii le de preluare a laptelui se te (?). Slaba îngrijire şi fura­
prea mult vorbim despre aceas­ funzime esenţa metodelor, a ţeşte continuu metodele şi pro­ clase speciale de elevi, reorga­ programate Cred câ-i de-ajuns Frof. FA VEL M1RZA desprinde cu uşurinţă faptul
tă modernizare. modernizării fji aplicării lor as­ cedeele folosite. în funcţie de nizarea activităţii de îndruma­ pentru a încerca să tc conving că nu s-a urmărit cu întreaga N. TIRCOB
— Vorbim, dar mai avem în­ tăzi şi în perspectivă, necesita­ conţinutul obiectului respectiv, re şi control... răspundere valorificarea de­
că. Şi asta din două motive : tea unor metode noi Desigur, de specificul clasei şi al şcolii — Da. la acestea, dar şi la că sînt necesare preocupări plină a rezervelor existente In
tn primul rînd, n-au fost abor­ această analiză presupune şi o unde funcţionează. E ceva fi­ altele. Au apărut situaţii noi în pentru a găsi modalităţi dc lu­ unităţi «Spre exemplu, la
date toate aspectele moderniză­ concepţie nouă, <lc perspectivă, resc, după părerea mea. procesul instructiv - educativ. cru In aceste situaţii noi, nu C.A.P. Sălciva de la un efec-