Page 9 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 9
Anul XXII PROLETARI d in to a te ţ ă r ile, UNIŢI-v X ! Redacţia
Nr. 4667 şi administraţia
ziarului
Miercuri
DEVÂ, str. Dr. Petru Groza, nr. 35.
7 ianuarie telefoane i ledocloi joi • 11588 ¡ ««•
dactoi şef adjunct sectelai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cu!-
1970 tură-sporl >1 piobieme cetăţeneşti -
72317 ¡ secţia scrisori, documentai« «I
externe - 12317 j secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
seiviciu intre orele 16*24 - 115B5.
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. . Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
4 PAGINI, 30 BANI
Acum, în primele zile ale anului Colectivul U.M.M.R. Simeria a demarat in noul an de mun-
câ holârit sâ obţină realizări de seamă la toţi indicatorii
de
plan. Aceeaşi dorinţă ii animă şi pe maistrul Emil Ivonici şi ÎN PAGINA A ll-A
strungarul Aurel Popa, de la atelierul de rotârîe vagoane.
Să cunoaştem în « „Ridicări de cortină" încă ne
convingătoare pe scenele că
profunzime, sa rezolvam minelor culturale
¡N PAG INA A III-A
operativ problemele m Documentarea în slujba ştiinţei
şi tehnicii avansate
specifice ale fiecărei
Acţiuni recreative
întreprinderi pentru elevi [
Activitatea recreativă a \ TELEX
elevilor în perioada vacan- j
ţei de iarnă se află în aten- j
Ioachim Moga ţia organizaţiilor U.T.C. din j
i localităţile Văii Jiului. | i
Astfel, la toate liceele şi : I AL DOILEA LOT DE j
prim-secretor ol Comitetutui judeţean Hunedoara al P.C.R. i
j şcolile profesionale func- | AVIOANE B.N.-2 A j
j ţionează cluburi şcolare, | 1SLANDER
Prin dimensiunile şi com- * permanentă, problemele pri portante rezerve suplimenta ! dotate cu jocuri de $«h, te- j
plexitatea sarcinilor sale, pla vind asigurarea desfacerii pro re Trebuie sâ arătăm însă câ nis de masă. aparate de ra- | La întreprinderea dc repa
nul de stat pe anul 1970 pu duselor, realizarea ritmică a deşi dinamica consumurilor dio, televizoare etc. şi se j i rat material aeronautic din
ne in fata organizaţiei jude planului de livrări conform specifice înregistrează o ten desfăşoară interesante ac- j I Capitală a început fabricarea
i
ţene de partid Hunedoara clauzelor contractuale dinţă continuă de scădere, nu ţiuni cultural-educative şi j i celui dc-al doilea lot dc avi
i
mari răspunderi în ridicarea Asigurarea unui ritm con meroase rezerve rămin încă concursuri distractive. Co- j oane dc tipul B.N.-2 A Islan
eficienţei întregii activităţi e stant de lucru din primele zi ncvalorifieate, studii cuprin- mi tetele orăşeneşti Lupeni şi i i I der, produs pe baza unei co
conomice. Este de-ajuns sâ le ale anului este insă condi zînd soluţii valoroase aşteap Petrila ale U.T.C. au orga- j i laborări româno - britanice.
menţionez câ anul acesta pro ţionată în bună măsură şi de tă zadarnic sâ fie aplicate | nizat in cadrul liceelor j I Intr-o scurta convorbire avu
ducţia industrială a judeţului modul in care ministerele de Spre a se pune capăt acestei I „Carnavalul fulgilor de | tă cu un redactor al Agcn- :
urmează sâ crească cu 10,5 la resort sprijină întreprinderile stări de lucruri, biroul comi 1 nea“. j ţici „Agerprcs“ , directorul :
întreprinderii respective, in- ;
sută faţă de prevederile anu în contractarea materiilor pri tetului judeţean de partid □ IOAN COVRIG j cincrul Constantin Oprişan, !
lui 1909. productivitatea mun me şi a materialelor, ca şi in cerut organizaţiilor de partid, activist al Comitetului î a declarat că muncitorii, teh- :
cii cu 6,5 la sută, iar preţul desfacerea produselor. Comite conducerilor întreprinderilor municipal Petroşani al U.T.C. j nicicnii şi inginerii acestui !
de cost va înregistra o scăde tul judeţean de partid consi sâ treacă, fără întirziere, !a sector ol industriei acronau- :
re importantă In realizarea a deră inadmisibilă prelungirea intensificarea eforturilor pen ticc române au obţinut re* i
cestor sarcini ne sprijinim pe situaţiei existente la noua în tru reducerea cheltuielilor ma zultatc dc scamă, printre ca- i
un fundament solid, concreti treprindere de prefabricate teriale. ridicarea gradului de re proiectarea tuturor suban- i
zat în rezultatele pozitive ob din beton din Bîrcea. care prelucrare a materiilor prime, N sun cuna I samblurilor, executarea în :
ţinute anul trecut în atinge deşi intrată în funcţiune în micşorarea pierderilor din re I 1000 tone fabrică a peste 50 la suta din ■
rea unor indici mai înalţi de vara anului trecut, nici acum buturi. I piesele necesare, calificarea j
utilizare a maşinilor şi a agre nu ştie cui îi va vinde produ In acest sens, este deosebit | de cărbune şi specializarea în ţară a 95 ;
gatelor. optimizarea fluxuri sele. Deşi implicaţiile econo de valoroasă iniţiativa Comi I I Ia sută din personalul (clini- :
lor de fabricaţie, folosirea mai mice ale unei asemenea stări tetului municipal Hunedoara | peste plan co-cconomic necesar.
,-aţională a materiilor prime şi de lucruri sint cunoscute şi a Comitetului orăşenesc i CONCRETE Rcfcrindu-sc la calitatea c- ;
materialelor. Ip -acest sens. (stocuri supranormative. imo Brad ale P.C.R., de a exami I Abatajele din adîncurile xccuţici, inginerul Oprişan a ;
este demn de remarcat câ. bilizări de fonduri), Ministe na multitatcral posibilităţile : Văii Jiului şi-au recăpătat j arătat câ toate organele ae- j
prin depăşirea planului de rul Industriei Materialelor de de reducere a consumurilor i freamătul şi o dală cu pri- încheierea unui trimestru de de cunoaştere şi interpretare stabilităţii propagandiştilor şi ronauticc de avizare din ţară 1
creştere a productivităţii mun Construcţii şi centrala indus specifice. La Hunedoara, co j ma zi dc muncă din noul studiu in învâţâmîntul de par logică a politicii interne şi lectorilor: din 312 lectori şi şi străinătate au acordat nu
cii cu 1.9 Ia sută, s-a obţinut trială de resort intirzie adop lective alcătuite din membri j an răzbat spre ziuă primele tid de la oraşe permite să se externe a partidului şi statu propagandişti, aproape 200 au mai calificative bune şi foar
o producţie în valoare dc 232 tarea unor măsuri energice ai comisiei economice şi alt» i fapte dc muncă. Din noia- tragă concluzii utile De a- lui nostru. o vechime de peste trei ani in te bune. Acest lip dc avion
milioane de lei. Ca efect al . pentru redresarea situaţiei e- specialişti întreprind acum un i nul lor sc detaşează prin ceca au procedat bine acele Comitetul municipal de această muncă. I este deja cunoscut şi apre
eforturilor pentru diversifica conomico-financiare a între studiu asupra posibilităţilor ; valoarea sa remarcabilă, în- organe şi organizaţii de par partid Deva a dobîndit, pe Semnificativ este faptul câ, i I ciat in numeroase ţări din
rea producţiei, la CS.H. gama prinderii. care a intrat şi în de apropiere a normelor noas \ tîiul succes din acest an al tid — între care şi biroul Co parcursul anilor, o anumită ineluzind in formele de invâ- I lume. printre care Australia,
de sortimente s-a îmbogăţit cu acest an cu un asemenea „ba tre de consum de nivelul a- \ colectivului minei Lupcni. mitetului municipal Deva — experienţă în organizarea şi ţâmint cele 5 teme comune i I Taliiti, Noua Zcclandă, Sta
9 mărci de oteluri şi 3 tipo- last“. Trebuie sâ arăt că nu e tîns pe plan mondial. încă de | In ziua de 5 ianuarie mine care au analizat modul cum conducerea învăţămintului do privind documentele Congre I tele Unite, RF, a Germanici,
I
dimensiuni dc laminate. vorba de un caz singular : nici pe acum. fără a se aştepta de i rii au extras 6 667 tone de sc desfăşoară studierea şi în partid. De fapt şi condiţiile — sului, expuneri, referate, dez I Gliana şi Sudan.
I
Dezvoltind experienţa acu acum două din marile unităţi finitivarea studiului, se va : cărbune, cu aproape 1 000 suşirea documentelor Congre existenţa unui corp valoros bateri pe marginea lor, comi i B.N.-2 A este un avion cla
mulată în valorificarea cit economice ale judeţului — trece neîntirzint' la aplicarea j tone peste sarcinile de plan sului al X-lea al P C R . in sis tetul municipal a indrumat sic, care arc o viteză dc
mai amplă a rezervelor inter Combinatul siderurgic din Hu numeroaselor propuneri judi : ale zilei. temul învâţămîntului de par organizaţiile de partid sâ pu croazieră de 268 km pe oră şi
ne ale producţiei, concentrăm nedoara şi Uzina „Victoria" cioase făcute anul trecut cu î Este un rezultat deosebit tid. Este bine pentru câ se nă in dezbatere şi teme spe poate transporta 10 persoane
eforturile tuturor organelor şi din Călan — nu sînt In pose prilejul dezbaterii şi funda : de valoros la care au con pot lua la timp măsuri pen cifice formelor respective şi sau o încărcătură intre 580 !
organizaţiilor de partid, ale sia tuturor datelor cu privire mentării cifrelor de plan. Nu i tribuit toate zonele de pro tru anumite ,,retuşuri", mai a /\ profilului unităţii sau institu şi 720 kg, în funcţie de dis- !
comitetelor de direcţie şi co la structura materiilor prime mai poate fi admis decalajul : ductieale minei, evidenţiin- les la conţinut Invătămîntul ţiei, corespunzătoare nivelului tanţă. Utilizarea sa prezintă j
lectivelor de întreprinderi spre din import necesare realizării de multe luni care apare atît i du-se în mod special colcc- După cum se ştie, in acest de cunoştinţe al cursanţilor, o eficienţă deosebită în mi- |
îndeplinirea ritmică. încă din producţiei pe primul trimes de frecvent intre adoptarea : tivul zonei a Il-a care a an de invâţămint, in toate * realizindu-se o mai mare dife siuni agricole, silvice şi poş- :
primele zile, a sarcinilor de tru. planurilor de măsuri tehnieo- ; realizat peste plan 500 tone formele (universitatea serală de partid renţiere a studiului Astfel, în tale, în transportul călători
plan pe anul 1970, dcsprinzînd O caracteristică principală a organizatorice şi traducerea i de cărbune, nc-a comunicat de marxism - leninism. şcoli ciclurile de expuneri s-au in lor şi mărfurilor. j
concluziile care se impun din planului pe anul 1970 este loc în viaţă. Tocmai de aceea, \ telefonic ing. Vasile Cîri- serale economice, şcoli uzina clus teme despre sarcinii© sta
bilite de Congresul al X-lea
deficienţele care s-au manifes dună eum a subliniat plenara biroul comitetului judeţean de i peru. directorul minei. La le, cercuri şi cursuri ete.) se la oraşe în domeniul reducerii cheltu DESCOPERIRE
tat in organizarea muncii, in CC al PC R., punerea unui partid a cerut comisiei econo | baza acestui succes au stat studiază documentele Congre ♦ ielilor materiale de producţie ARHEOLOGICA
în principal
sului al X-lca,
aprovizionarea tehnico-mate- accent deosebit pe ridicarea mice,* tuturor organelor locale • în primul rind măsurile în- Raportul prezentat de tovară (I P B Bircea). reducerea chel
rială relevate de plenara C.C. eficienţei întregii activităţi c- de partid, să controleze în fie- j treprinse încă din anul tre şul Nicolae Ceauşescu. Pu- tuielilor dc Circulaţie a măr La Mangalia, pe locurile :
al P C R . din decembrie 1969. copomice. Asigurarea sporirii i cut pe linia asigurării fron- nind această sarcină funda furilor (O.C L produse indus anticei cetăţi Callatis, arheo- !
loch constănteni au doscopc- :
Astfel. întrucit cnul trecut u producţiei în condiţii de ma j tului dc lucru, mai buna a mentală în faţa propagandei, de lectori şi propagandişti, ni triale), cointeresarea şi răs rit in interiorul unui monu- ■
nele unităţi industriale şi de ximă eficienţă preocupă cu i provizionare a fiecărei for- s-a avut în vedere eâ după velul ridicat de pregătire cul punderea materială a salaria ment funerar un basorelief j
construcţii au întîmpinat se atît mai mult comitetul jude (CONIfMtMRK N PAO. a > a] j moţiuni de lucru din sub congres nu s-a organizat o turală a unei părţi însemna ţilor in realizarea integrală a infâţişînd un dascăl ţinînd ;
rioase greutăţi In aproviziona ţean de partid, cu cît 67 la : teran, disciplina şi răspun- nouă dezbatere a documente te din membrii de partid — planului la toţi indicatorii o lecţie elevului său. Scrisul :
re şi desfacere, generate de sută din producţia judeţului : derea dovedite. lor sale, învăţămintului de dau posibilitatea organizării (panificaţie), la cercurile de e- şi cititul sînt atestate pen- i
insuficienţa mijloacelor de se realizează în siderurgie, ra (Din „Scînteia" nr. 8298) partid revenindu-i aprofunda de forme superioare de stu ticâ se abordează teme* ca tru aceeaşi perioadă (sec. :
transport, secretariatul comi mură în care cheltuielile ma rea tezelor, ideilor şi holârî- diu. Aceasta este oglindită şi „Cinstea, corectitudinea, prin 4-5 înaintea cici noastre) şi ;
tetului judeţean de partid a teriale ocupă un loc prepon rilor adoptate, studierea lor de raportul existent intre nu cipialitatea — însuşiri dc ba printr-un papirus descoperit t
analizat, împreună cu Direc derent în structura preţului complexă, in strînsâ legătură mărul cursanţilor din forme ză ale omului societăţii socia tot pe aceste meleaguri, în- i
ţia regională C.F.R.. T.T.A. şi de cost. Ponderea importantă cu preocupările concrete ale le de tip superior (2 590) şi cei liste", „Rolul crescînd al opi tr-un alt monument funerar. :
principalii beneficiari, gradul a cocsului şi metalului in ba S u cce se le ce fe riştilo r | comuniştilor, ale colectivelor de la ciclurile de conferinţe, niei publice ca factor educa Descoperirile dovedesc câ ;
de asigurare a mijloacelor dc lanţa economiei naţionale a de muncă din întreprinderi, cercurile de studiere a Statu tiv" (O.C.L., Termocentrala încă cu circa 2 500 dc ani in :
transport, împulsionînd adop determinat conducerea Combi i şantiere, instituţii S-a dat in tului PC R., a problemelor de Mintia), la cercurile dc studie urmă, în această parte a ţă- :
tarea de măsuri menite sâ natului siderurgie din Hune j încă din primele zile ale goane cu laminate şi alte pro- j dicaţia de a asigura în invâ- etică (4 900) rii transmiterea cunoştinţelor ;
determine utilizarea mai ra doara sâ organizeze sâptămî- \ anului, lucrătorii de la ca duse siderurgice fabricate in j ţâmînt nu o simplă repetarea ' In acest an dc învâţâmînt re a problemelor eeonomtee dc la o generaţie la alta a- :
ţională a vagoanelor şi parcu nal. de la începutul acestui : lea ferată au obţinut uncie primele zi!e ale anului la j tezelor, ci studierea şi însu au fost cuprinşi 95 la sută din şi cu tematică specială cu pro vea loc într-un cadru inşii- :
lui auto. scurtarea duratei de an, analiza consumurilor la a- ! realizări de seamă. Intre al Hunedoara şi expediate be- ! şirea lor temeinică, accentul numărul membrilor organiza fil economic — teme referi tuţionalizat.
încărcări şi descărcări, preci reste materiale la nivelul sec ! fele, demn de amintit este că neficiarilor. j sâ fie pus pe elementele noi. ţiei municipale şi peste 1 000 toare la creşterea productivi I
zarea unor priorităţi. Pornind toarelor. In acelaşi timp. ca i la R.C.M. Simeria au fost în- Totodată, media de incâr- j legate de fiecare specific de de utecişti şi din activul fără tăţii muncii ca legitate a o I FEBRILA ACTIVITATE
tot de la lipsurile care s-au urmare a propunerilor făcute • că rea te peste 2 300 vagoane care şi descărcare în staţia j activitate, pe analiza şi sta de partid. Peste 500 de tova i PORTUARA
făcut simţite anul trecut. în de întreprinderi pentru redu cu aproape 80 000 tone. iar Simeria călători s-a redus cu { bilirea modalităţilor de trans răşi studiază în cadrul uni I. MlRZA
drumăm organizaţiile de par cerea consumurilor de mate : alte .1784 de vagoane au fost 26,25 la sută, iar Ia Ilia cu I punere in viaţă a sarcinilor versităţii serale de marxism- La danele portului Con- :
trasate de partid O altă ce
tid să-şi lărgească aria dc ac rii prîme, materiale, combus ; descărcate. Numai în staţia 50 la sută. i rinţă este de a stimula gindî- leninism, unde în acest an s-a stanţa sc află peste 30 dc :
! Peştiş s-au încărcat 1 610 va- I. JURA j înfiinţat şi o secţie de esteti nave româncşli şi străine suh \
tivitate. înglobînd în cimpul tibil şi energie, s-au depistat. rea vie, creatoare a cursan că. Demnă de reţinut este şi ICOfflIMUAII M MO. • f 4 operaţiuni de încărcai1r-des- .;
lor vizual, ca o preocupare Pe ansamblul judeţului, im ţilor, de a le lărgi orizontul preocuparea pentru asigurarea fărcarc Dc pe navele „Itc- :
şiţa“ şi „llucogi“ sc descarcă ;
30 000 tone de minereuri, a- i
duse din porturile Madras ;
(India) şi Anaba
D ezvoltarea continuă a Iară. Va cunoaşte dezvoltare dc pc petrolierul (Algeria), ;
„Argeş** :
prestaţiilor şi servici
(pe măsura primirii uti'lajelor
ilor către populaţie P re s tă rile de s e rv ic ii la sate din import) şi activitatea de 33 443 tone dc ţiţei, dc pc :
prin spdrirea roiului lor în prestaţii pentru executarea de nava grecească „Sanins“ *c •
următorul cincinal reflectă tricotaje, in special în zonele descarcă canlin, iar de pe na- :
grija partidului pentru ridi- Pui, Vaţa de Jos, Balşa, Den- va libaneză „Floris K*\ dife- :
cai*ca pe o treaptă superioară suş, Bulzeştii de Sus. Bâiţa. rile mărfuri generale In a- :
a nivelului de trai al oameni v o r cu noaşte o la rg ă d e zv o lta re cclaşi timp, pe cargourile ;
lor muncii de la oraşe şi sate. In domeniul construcţiilor, „Bacău", „(trăita" şi „Deva" ;
Realizarea acestor sarcini so întreţinerii şi reparării locu sc încarcă mărfuri româneşti ;
licită perfecţionarea continuă inţelor. unităţilor de prestaţii destinate exportului'.
a activităţii şi orientării pre mărului de secţii pe comună tricotaje din fir P.N.A şi li zenţa noastră in mijlocul ce Studiul, efectuat anul tre li se acordă atenţie sporită : , In zilele dc 1 şi 2 iunua- !
stărilor de servicii spre cu sâ fie dc 7-0. nă, diferite articole de mobilă tăţenilor şi aplicarea de noi cut in comunele din jurul o ca : Dobra Vaţa de Jos, Geon- Va creşte capacitatea dc e rie. navele „Tirgnvişic", j
prinderea în cit mai mare O dezvoltare substanţială ca: dormeze, paturi, dulapuri; modalităţi de deservire Preo raşului Brad, ne va permite ca giu. Pui, Bâiţa, Zam etc. xecuţie complexă, printr-o do „¡Mangalia" şi „Arad" au pic- j
măsură a teritoriului, adapta au cunoscut serviciile din do garnituri brodate pentru pat, cuparea noastră, în acest an, in viitorul apropiat sâ dezvol Vor fi dezvoltate şi dotate tare tehnică corespunzătoare, cal in prima cursă a anu- j
rea la cerinţele populaţiei din meniul construcţiilor ce se oferindu-se totodată servicii va fi orientată pe linia orga tăm activitatea de prestări in unităţile de ficrâric-mccanicâ pentru a face faţa pronunţa lui. transporlînd produse ro- :
mediul rural, Ia o deservire desfăşoară in cele 100 de u ca : remaiatul ciorapilor, bro nizării in fiecare comună a comunele Tomeşti (tîmplârie), din comunele Dobra. Geoagiu, telor tendinţe de urbanizare mâne.şti pentru Anglia şi Le- :
multilaterală dat, inrămat tablouri etc. Ilia, Sâlaşu de Sus, cu unele a satelor. Astfel, in cadrul co vânt, iar la 5 ianuarie, nava j
nităţi, din care peste 30 înfi unei reţele largi şi cuprinză Uulzeştii de Sus (cojocărie, utilaje ea: grup eonvertizor operativelor din Dobra şi Be- „Ti nu iii" ridica ancora cu \
Cooperaţia de consum din inţate in 1969 in profiluri ca r Progresele înregistrate au dus toare, sporind şi producţia de croitorie). Ribiţa (cizmărie), pentru sudură, maşini de gău riu, prin dotarea cu prese de
judeţul Hunedoara a dezvol zidărie, zugrăveli, dulghcric,. la depăşirea încasărilor cu pe serii mici a bunurilor de uz Crişcior (frizerie). In alte co rit electrice, forjă electrică, un transport dc mărfuri pen- ■ i
tru R.F. a Germanici.
tat continuu reţeaua şi gama linichigcrie, sobari-teracotişti, ste 500 000 Ici, planul pe anul casnic şi artizanat, in care să mune ca Bretea Română ur- pentru a se satisface cerinţe cărămidă, vom asigura presta
serviciilor in mediul rural, timplărie, mecanică ete., uni 1969 la prestări de servicii fi fie cuprins un număr mai mînd să se dezvolte serviciile le cetăţenilor dc confecţiona rea de servicii către populaţie B O B î
creînd astfel un nou sector ind realizat înainte de ter
tăţi ce pot asigura lucrări marc de femei Astfel sint cu secţii dc argâsit pici, la re de garduri şi porţi metali la domiciliul cetăţenilor fir In
de activitate Numai în cursul complexe în activitatea de men prevăzute a se înfiinţa 25 noi Pui cojocărie, la Rîir Alb tîm ce La fel se vor dezvolta tini- producerea de cărămizi pre La Cortina d’Ampezzo, sta-j
anului 1969 $ au înfiinţat 70 construcţii şi amenajări (vo Pentru satisfacerea Intr-o unităţi in profiluri ca : frizeric- plârie, la Ohaba-Stînceşti tîm- chigeriilc dc la Zam, Pui, Bre sate nearse ţiunc de sporturi italiană, I
lumul acestei activităţi repre măsură şi mai mare a cerin coafurâ, plisat fuste, eroito- plărie, la Ilia plisat fuste, la tea Română pentru produce
de noi unităţi prestatoare de în cursul zilei dc luni a nins j
zjntâ cca 35 la sută din ser ţelor de servicii, atenţia noas rie-femei, tîmplârie, cojocărie, Pui, Zam şi Bâiţa remaiat rea unor articole de uz cas din abundenţă. Din această \
servicii în 16 profiluri. La sfîr- viciul de prestaţii). tră se va îndrepta, în perioa remaiat ciorapi şi altele, ur- ciorapi etc. nic ca găleţi, sobe diferite, FRANCISC RAPOLTI cauză organizatorii au sus- 1
şitul anului 1969 funcţionau In unităţile de prestare au da următoare, nu numai spre mind ea. în baza studiului cc Se studiază posibilitatea în stropitori şi altele. Timplâri- şeful secţiei prestón-paniíicatie pendat antrenamentele bobu- J
a U.J.C.C.
in mediul rural peste 250 dc fost executate şi unele noi dezvoltarea serviciilor exis sc va efectua in satele de fiinţării unor . unităţi des tăiat ile din comunele Dobra. Bâi- rilor de 4 persoane care ur- \
munte din jurul Haţegului, să la, Geoagiu. Ilia vor fi
unităţi prestatoare de servicii, produse ca : haine din P V C. tente. ci, mai ales, spre diver se asigure sporirea serviciilor geamuri, înrămat tablouri sau organizate şi profilate in mcază să participe la cam- •“
pionatclc europene.
în 33 profiluri de activitate, pe suport textil, haine imita-/ sificarea gamei de prestaţii. şi pentru lucrătorii de la ex funcţionarea lor in cadrul al vederea satisfacerii solicitării C22SS3333IZI
ceea ce a făcut ca media nu ţie de blană, pălării, diferite Aceasta impune mai mult pre ploatările forestiere. tor secţii (tîmplârii) în centre unor tipuri de mobilă popu-