Page 90 - Drumul_socialismului_1970_01

PAG. 2 *77« nr DRUMUL SOCIAUSMUIUI - VINERI

C O M U N I C A T

ce p r iv ir e la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a eco­

n o m ie i naţionale a Republicii Socialiste R o m â n ia pe anul 1969

S-au perfecţionat caracteristi­ saivane pentru oi, sere şl so­ în anul 1969, faţă de In anul 1969, din volumul determinat o alabâ producti­ ceea ce reprezintă circa 40 la pregătire a cadrelor a fost
cile calitative la laminate de larii. 1968. cu 4,8 la sută ; pro­ total al investiţiilor, s-au rea­ vitate a muncii, întîrzieri în sută din numărul total al sa­ absolvit de 143,6 mii persoa­
oţel, autoturisme de teren, u- S-au efectuat amenajări ducţia a crescut faţă de 1960 lizat 56,8 Ja sută In industrie, realizarea lucrărilor de inves- lariaţilor. ne : 85,8 mii de muncitori ca­
neie maşini şi aparate electri­ pentru irigat pe o suprafaţă la porumb, floarea-soarelui, 12,3 la sută în agricultură, 11,9 tiţii-construcţii. Ca urmare, Economia naţională a dis­ lificaţi prin învâţâmîntul pro­
ce, transformatoare de forţă, de 140 mii hectare, din care struguri şi îndeosebi la fruc­ la sută în transporturi şi tele­ pînă la sflrşitu! anului nu au pus în anul 1969 de peste 300 fesional, 33,9 mii cadre cu
fibre sintetice laşi De aseme­ rulmenţi, fibre poliesterice, po­ 100 mii hectare în sisteme te ; a fost mai mică la griu- comunicaţii, 8,7 la sută pen­ fost puse în /uncţiune 40 ca­ mii cadre cu pregătire supe­ pregătire medie de specialita­
nea. s-a dezvoltat capacitatea
lietilenă, ţesături şi tricotaje mari $> 40 mii hectare in sis­ secarâ, sfeclă de zahăr, la car­ tru construcţii de locuinţe şi pacităţi de producţie din in­ rioară şi peste 700 mii cadre te şi 23,9 mii cadre cu pre­
de producţie cu 300 mii garni­ din fibre naturale şi sintetice teme locale ; de asemenea au tofi şi legume Deşi, ca urma­ obiective social-culturale. dustria chimică, din agricul­ cu pregătire medie ; peste un gătire superioară Totodată,
turi anvelope şi camere de aer ş.a. La uncie produse însă tre­ fost terminate lucrările pe o re a condiţiilor climatice ne­ Cea mai mare parte a in­ tură, din industria uşoară, in­ sfert din numărul acestora au au fost calificaţi ori şi-au ri­
Ja Uzina de anvelope „Viclo- buie depuse. în continuare, e­ suprafaţă de 31 mii hectare, favorabile şi a unor deficien­ vestiţiilor industriale a fost dustria alimentară, construc­ absolvit învâţâmîntul în anii dicat calificarea şi specializa­
i ia“-Floi eşti, precum şi la U- forturi pentru ridicarea per­ la care urmează să se efectu­ ţe in organizarea producţiei destinată ramurilor hotârîtoa- ţia de maşini, industria lem­ rea prin cursuri organizate la
ziua de aluminiu Slatina cu formanţelor tehnico-economi- eze probele generale Ca ur­ şi a munci, recoltele la unele re pentru progresul economiei. nului ; pentru cea mai mare actualului cincinal In indus­ locul de muncă un număr de
27 000 tone aluminiu. ce. mare, suprafaţa amenajată culturi au fost sub prevederi­ In industria energiei electrice, parte a acestor obiective sînt trie, muncitorii calificaţi au 193 mii salariaţi.
Tn industria materialelor de In anul 1969 au fost obţinu­ pentru irigat a ajuns la sfir- le planului, totuşi, în ansam­ metalurgiei, construcţiilor de create condiţii pentru a fi da­ reprezentat 86 la sută din to­ In cadrul acţiunii pentru
construcţii s-au dat in funcţi­ te unele realizări în folosirea şitul anului 1969 la 676 mii blu, producţia agricolă asigu­ maşini şi chimică s-au inves­ te în funcţiune in primele tal, un număr mare din aceş­ perfecţionarea organizării şi
une două linii tehnologice a mai bună a capacităţilor dc hectare ră aprovizionarea populaţiei tit aproximativ 59 la sută din luni ale anului 1970 Din pla­ tia fiind absolvenţi ai şcoli­ conducerii economiei au fost
320 000 tone ciment la Medgi­ producţie şi în economisirea Pentru dezvoltarea patrimo­ cu produse agronlimentare şi fondurile destinate întregii in­ nul pe 1969 au rămas nedate
dia. o capacitate de 5.3 milioa­ materiilor prime şi materiale­ niului vitipomicol s-au efec­ satisface nevoile economiei dustrii. Industriei uşoare şl in folosinţă peste 11 000 apar­ lor tehnice şi profesionale In luate măsuri pentru folosirea
ne metri pătraţi geam la Tîr- lor In industria siderurgică a tuat plantaţii pe o suprafaţă naţionale Recoltele scăzute la alimentare le-au revenit 10.5 tamente. anul trecut, învâţâmîntul de mai judicioasă a cadrelor.
nâveni, trei fabrici de produ­ crescut cu 9 la sută gradul de de aproape 21 mii hectare, unele produse au fost influen­ l«i sută. Investiţiile din dome­ De asemenea, au continuat
se ceramice la laşi, Urziceni şi utilizare a furnalelor şi cu 2,5 din care 12.9 mii hectare cu ţate nu numai de factorii na­ niul social-cultural şi pentru lucrările de construcţii pe
Bîrseşti, o fabrică pentru pro­ la sută a cuptoarelor Martin ; viţă de vie şi 7.9 mii hectare turali, ci şi de unele neajun­ marile şantiere ale ţării: Sis­
ducţia elementelor prefabrica­ în industria materialelor de cu pomi suri in executarea lucrărilor construcţii de locuinţe au în­ temul hidroenergetic şi de na­
te din beton armat la Hune­ construcţii a crescut cu peste In anul 1969 în agricultură de întreţinere a culturilor, în sumat 5.4 miliarde lei, din ca­ vigaţie „Porţile de Fier", Cen­ VII. Nivelul de trai
doara. 3 la sută utilizarea cuptoare­ s-au folosit 1046.1 mii tone asigurarea cu seminţe de ca­ re pentru locuinţe 3,6 miliar­
In industria lemnului s au lor de clincher. In acelaşi îngrăşăminte chimice — sub­ litate. în combaterea dăunăto­ de lei. trala termoelectrică de la De­
dat în exploatare Fabrica de timp, datorită unor neajunsuri stanţă brută — cu 9.5 la sută rilor şi in organizarea recol­ Planul de investiţii pe anul va. Hidrocentrala de pe Lo­ material şi cultural
mobilă Oradea. Fabrica de în organizarea producţiei, au mai mult decit in anul pre­ tării şi valorificării producţiei. 1969 nu a fost realizat în în­ tru. Combinatul siderurgic
platforme pentru autocamioa­ existat maşini, utilaje şi su­ cedent ; planul de livrare a Producţia principalelor pro­ tregime; nu au îndeplinit pla­ Galaţi. Combinatul petrochi­
ne Braşov, secţia furnir din prafeţe de producţie incom­ îngrăşămintelor chimice către nul de investiţii mihisterele: mic Piteşti. In anul 1969 au
cadrul Combinatului de ex­ plet folosite. îndeosebi în uzi­ agricultură nu a fost îndepli­ duse vegetale, obţinută în a­ Industriei Chimice, Agricultu­ început lucrările la un număr Dezvoltarea economiei, va­ Acţiunea <le generalizare O
ploatare şi industrializare a nele din ramura construcţiei nit. nul 1969, comparativ cu me­ rii şi Silviculturii. Industriei de 250 obiective industriale, lorificarea mai eficientă a re­ experimentării noului sistem
lemnului Sighet de maşini şi în;unităţile meca­ Valoarea produci iei glo­ dia anilor 1961— 1965. se pre­ Materialelor de Construcţii. printre care : Centrala termo­ surselor materiale şi umane de salarizare a cuprins în a­
In industria uşoară au intrat nice de întreţinere din cele­ bale agricole a crescut zintă astfel : Industriei Construcţiilor de electrică Chiscani, hidrocen­ s-au oglindit sintetic in creş­ nul 1969, un număr de 2.7 mi­
în producţie Fabrica de trico­ lalte ramuri industriale Maşini Industriei Alimentare. tralele Marişelul şi Tarniţa de terea. in anul 19G9. a venitu­ lioane salariaţi, care au bene»
taje de bumbac Suceava. în­ Faţă de normele de consum, Industriei Uşoare, unele con­ pe rîul Someş, Uzina de con­ lui naţional cu 7,3 la sută fa­ ficial dc venituri suplimenta­
treprinderea de ţesături şi fire tn industria construcţiilor de Mii tone In procente silii populare strucţii metalice Caransebeş. lă de 1968- Pe această bază, re in sumă dc circa 2,5 mi­
din lină, fibre artificiale şi sin­ maşini au fost obţinute eco­ fală de media In realizarea planului de Fabrica de armături indus­ au fost create condiţii pentru liarde lei. Salariul mediu a
triale din oţel şi fontă Zalău,
tetice „Argeşana'‘ -Piteşti. Fa­ nomii de metal de 10 570 to­ anilor 1961-1965 investiţii au existat unele ne­ unitatea de îngrăşăminte cu sporirea acumulărilor şi ridi­ fost dc 1 300 lei. cu 4.2 la sută
brica de talpă şi încălţăminte ne. îndeosebi la producţia de : ajunsuri şi greutăţi ; la unele azot Slobozia. Combinatul de carea in continuare a bună­ mai mare faţă de anul 1968.
din cauciuc Drâgâşani, Tâbâ- tractoare S-G50, prese mecani­ obiective a intîrziat elabora­ stării populaţiei. Au continuat să crească e­
câria minerală Corabia. ce pentru balotat paie şi fîn, Cereale boabe * 12 820 117,0 rea documentaţiilor tehnice celuloză, hîrtie şi carton Tur- Veniturile băneşti obţinute conomiile populaţiei la C.lvC.,
99,5
In industria alimentară au vagoane de marfă, diverse ti­ — grîu-secarâ 4 395 131.2 şi pregătirea lucrărilor de in- nu Severin, fabricile de ci­ de populaţie din retribuirea la sfîrşitul anului 1969 soldul
— porumb
7 680
început să producă Fabrica de puri de remorci auto De a­ Floarea-soarelui 750 148.8 vcstiţii-construcţii, nu s-a sin­ ment şi var Cîmpulung Mus­ muncii şi din fondurile soci­ depunerilor fiind cu 14,9 la
ulei Slobozia. Fabrica de za­ semenea s-au redus consumu­ Sfeclă de zahăr 3 800 132,5 cronizat livrarea utilajelor cu cel şi Aleşd-Bihor. Fabrica de ale de consum au crescut cu sută mai mare faţă de 1968.
hăr Oradea, fobricile de pro­ rile specifice la lemn de Cartofi 2 229 85.7 termenele de punere în func­ ţesături din fibre chimice şi 6.1 la sută faţă de 1968 In a- Cheltuielile social-culturale
duse lactate Luduş şi lirăila, mină. la lemn pentru pro­ legume 2 000 120.7 anul trecut, deşi s-a înregis­ finanţate de la bugetul de
Fabrica de bere Piteşti. Fabri­ ducţia de cherestea şi pla­ Struguri 1 250 137,7 ţiune planificate. La o serie bumbac Giurgiu trat o creştere a indicelui pre­ stat au fost de 33.8 miliarde
ca de conserve de legume şi caj. la combustibil pentru Fructe 1 675 185.1 de şantiere au existat nea­ Producţia de construcţii- turilor mărfurilor şi tarifelor lei. mai mult cu 10.0 la sută
fructe Calafat. producţia de energie e!cc- junsuri în organizarea muncii, montaj realizată a fost de serviciilor, puterea de cumpă­ decit in 1968.
tircâ. ţiţei prelucrat, clincher. rare a populaţiei a crescut
In anul 1969 a continua! Cu toate acestea. în industria în folosirea utilajelor şi a for­ 36,5 miliarde lei ; faţă dc anul Pe principalele acţiuni.chel­
introducerea şi extinderea constructoare de maşini, in Potrivit rezultatelor provi- r;c 1970, situaţia efectivelor ţei de muncă. în aproviziona­ precedent s-a înregistrat o faţă de 1968, datorită sporirii
tehnicii noi. prin înzestrarea industria materialelor de con­ zorii ale recensâmintului ani- , într-o măsură mai mare a ve­ tuielile social culturale s-au
întreprinderilor cu meşini, n- malelor domestice, la 3 ianua- se prezintă astfel : rea cu materiale, ceea cc a creştere de 5.7 la sută niturilor nominale. repartizat astfel :
strucţii. chimică, a petrolului,
lilaje şi instalaţii de înaltă
uşoară, şi în alte ramuri se
tehnicitate. aplicarea unor menţin incâ norme de con­
tehnologii avansate, mecani­ — mii capete — — milioane lei —
zarea şi nutomatizaren unor sum ridicate V. Circulaţia mărfurilor
noi procese de producţie, asi- Productivitatea muncii în Efectivul de 1968 1969
milorca de produse cu perfor­ industria republicană a crescut Efectivul la 3.1. 1970
manţe superioare. Aproape în­ cu 5,5 la sută faţă de anul existent la faţă de Invâţâmint 7 797 8 889
treaga producţie de fontă şi o­ 1968. Din cauza deficienţelor 3 1 1970 3 1 1969 Prin comerţul socialist s-au 3.5 la sută la mărfuri nealî- Cultură, artă şi ştiinţă 2 805 2 941
ţel s-a obţinut în instalaţii la în folosirea maşinilor şi utila­ vîndut în anul 1969 mărfuri mentare ; a sporit varietatea Sănătate şi asistenţă socială 6 227 6 397
care principalele operaţiuni jelor. in utilizarea timpului de în valoare de 88.7 miliarde sortimentelor de mărfuri vîn- Asigurări sociale 9 508 10 426
sînt automatizate, iar peste pa­ lucru. în organizarea muncii Bovine — total 5 033.8 _ 102,5 (ci. cu 4.7 la sulă mai mult dute prin unităţile comerţu­ Ajutorul de stat pentru copii 3 246 3 975
tru cincimi din producţia de şi n producţiei, precum şl da­ din care : decit în anul 1968. Desfacerile lui socialist.
laminate finite pline s-a rea­ torită depăşirii numărului pla­ — vaci şi juninri 2 495 6 4- 34.8 au crescut cu 6.0 la sută la La principalele grupe de
lizat pe laminoare automatiza­ nificat de Salariaţi, 'sarcina de Porcine — total 5 971,4 4- 118.2 mărfuri alimentare — inclusiv mărfuri, desfacerile sc prezin­ Sporirea importantă a chel­ produs un număr Be 14 filme
te Industria construcţiilor de creştere a productivităţii mun­ .din care : alimentaţia publică — şi eu tă astfel : tuielilor bugetului de stat pen­ artistice de lung metraj şi 139
maşini a fost dotată cu noi cii nu s-a rrttlizât în întregi­ — scroafe de prâsilâ 647,2 + 81.3 tru acţiuni social-culturale a filme documentare.
maşini-unelte automate şi cu me. Pe seama creşterii pro­ Ovine — total 13 835,5 — 462 2 creat condiţii tot mai bune Peniru îmbunătăţirea ocro­
comandă program: in indus­ ductivităţii muncii s-a obţinut din care : tirii sănătăţii populaţiei s-au
tria textilă a sporit numărul numai 53 la sută din sporul — oi şi mioare 10 856.8 4- 43,7 *3 / pentru dezvoltarea tnvâţâmin- dat in folosinţă noi unităţi
lului. culturii, artei, ocrotirii
războaielor automate de ţesut. producţiei industriale — rea­ ■O _ o CK S £ sănătăţii şi asistenţei sociale.
2 c -
lizare inferioară celei din anii 3 - CK spitaliceşti şi a continuat acţi­
a i
e i S
Volumul de lucrări mecani­ precedenţi In întreprinderile agricole 2 2 w _ 2 v Pentru a veni în sprijnul unea de utilate şi moderniza­
3 Û-
zate a sporit. în principal la Cheltuielile de producţie la păşind cu 7,7 la sută realiză­ i i c >o familiilor de salariaţi cu ve­ re a celor existente. Numărul
de stat şi cooperativele agri­
C «,
lucrările miniere, la operaţiile I 000 lei producţie marfă au cole de producţie s-au înre­ rile anului precedent D -o T> nituri mai mici. începînd de paturilor de asistenţă medica­
grele din secţiile de turnăto­ fost reduse într o proporţie gistrat creşteri de efective fa­ In silvicultură au fost efec­ la 1 martie 196!) a fost majo lă a sporit cu 3.4 In sută faţă
rie, precum şi la unele lucrări mai mare decit s-a prevăzut lă dc 3 ianuarie 1969. la bovi­ tuate lucrări de împăduriri pe rat cuantumul alocaţiei de de 1968
de exploatare forestieră. o suprafaţă de 55.6 mii hecta­ Carne şi preparate din stat pentru copii. Au fost date în folosinţă cir­
în plan Au avut cheltuieli de ne eu 6f> mii capete, la vaci re, planul fiind îndeplinit în
La extracţia minereurilor producţie mai mari decit ce­ şi juninei cu 75 mii capete, la proporţie de 103 la sută Pen­ carne mii tone 275,9 102,4 S-a dezvoltat baza materială ca 7 1)00 locuri în hoteluri, pre­
neferoase, peste G0 la sută din le planificate Ministerul Mine­ porcine eu 54fi mii capete. tru sporirea resurselor de ma. Grăsimi — total (sută a învâţâmîntului de toate gra­ cum şî alte spaţii în noile n-
producţie a fost obţinută prin lor. Ministerul Industriei Con­ întreprinderile pentru me­ tor ia I lemnos s-au plantat la sută) miî tone 147,2 99,1 dele. dindu se in folosin­ menajâri lurislicc de pe litoral
aplicarea de metode avansate, strucţiilor de Maşini. Ministe­ canizarea agriculturii au înde­ plopi în aliniamente pe 5 500 din care : ţă peste 2 700 săli de şi de la munte Fn anul 1969
iar în industria petrolului fo­ rul Industriei Alimentare. plinit planul de lucrări în km. cu 9.5 la sută mai mult — ulei mii tone 127,8 98.0 clasă în învâţâmîntul de şî-au petrecut concediul in ca­
rajul eu jet a crescut cu 46 la In cursul anului 1969 s-au proporţie de 100 7 la sută de­ decit nivelul planificat — unt mii tone 13.0 114.5 cultură generală. mediu, sele dc odihnă au urmat
sută faţă de anul 1968 In in­ obţinut noi rezultate în cer­ Lapte mii hl 3 861,3 106.1 profesional şi tehnic; în învâ­ tratamente In sanatoriile din
dustria siderurgică mai mult cetarea ştiinţifică fundamen­ Brinzcturi mii tone 54,6 113.3 ţâmîntul superior s nu dat în staţiunile balneoclimaterice
de trei pătrimi din producţia tală şi aplicativă, mai ales in Zahăr mii tone 226.3 103,8 folosinţă 44 200 mp, din care 825 mii persoane.
de oţel Martin s-a obţinut domeniul teoriei sistemelor III. Transportori Produse zaharoase mii tone 02,8 112,4 la Institutul politehnic din Condiţiile de locuit âle popu­
prin folosirea oxigenului în automate, al disciplinelor ma­ Pîine albă. integrală. Bucureşti 28 240 mp şi la A ­ laţiei au continuat să se îmbu­
cuptoare Martin cu lance, iar tematice moderne, al structu­ specialităţi şi alte cademia de studii economice nătăţească S-au construit şi
la turnarea oţelului calmat 73 rilor compuşilor chimici, uti­ şi telecomunicaţii produse de panificaţie mii tone 1 740,2 104.0 4 000 mp; s a continuat dota­ dat in folosinţă 139 mii locu­
la sulă din producţia de oţel lizării izotopilor radioactivi Paste făinoase mii tone 47.5 114.6 rea învâţâmîntului de toate inţe, la oraşe şi sate; din aces­
lingou s-a realizat prin folosi­ şa Unele cercetări au contri­ Conserve de legume mii tone 70,7 117.9 gradele cu materiale didactice tea. 78 mu au fost construite
rea de noi metode şi materiale. buit la valorificarea superioa­ Transporturile au fost dota­ 12 500 tdw, iar flota aeriană Conserve de fructe mii tone 57.2 110.4 şi aparatură tehnică de labo­ din fondurile statului
In industria construcţiilor de ră a resurselor naturale, lăr­ te in continuare cu mijloace cu 4 avioane de călători. Peşte, semiconserve şi rator. Au fost date în funcţiu­ Fondurile de investiţii alo­
63,1
maşini au fost asimilate circa girea bazei de materii prime, moderne, s-au extins automa­ Planul de transport a fost conserve de peşte mii tone 3 564.3 107,1 ne 10 cămine studenţeşti cu o cate gospodăriei comunale au
102.4
540 noi tipuri de maşini, uti­ perfecţionarea tehnologiilor de tizarea şi electrificarea proce­ realizat în proporţie de 95,4 la Bere mii hl 63,9 105,5 capacitate de peste 4 000 locuri. permis creşterea volumului de
laje şi instalaţii, din care: ma­ fabricaţie şi îmbunătăţirea ca­ selor de exploatare. sută la volumul mărfurilor Orez mii tone 5 462,8 96.5 Cheltuielile statului ce revin servicii prestate populaţiei Re­
mii. lei
şina de rectificat universală racteristicilor tehnice alo u­ In anul 1969, căile ferate expediate şi de 103.2 la sută Ţesături — total inii. lei 3 832.6 106,2 in medie anual pentru un elev ţeaua de distribuţie a apei po­
0350. strungul carusel 01 600. nor produse. Ca rezultat al a- au fost înzestrate cu 159 Io la traficul de călători. Com­ Tricotaje mii. lei 5 881,8 100,4 din şcolile de cultură generală tabile a crescut în anul 1969
rulou) compactor vibrator au­ plioârii unor cercetări înche­ comotive electrice şi Diesel parativ eu anul 1968 au fost Confecţii mii. lei 3 932,5 104.5 au crescut de la 1 180 lei în cu peste 230 km. de gaze cu
topropulsat de 6 fi tone forţă, iate. s-au pus In funcţiune noi dc diferite tipuri. 9 875 vagoa­ transportate in plus 21 milioa­ încălţăminte mii lei 2 877,7 108,7 1968 la I 353 lei în 1969; pen­ circa 120 km şi de termofica-
compresorul de aer de 100 mc/ instalaţii industriale la Com­ ne de marfă (in echivalent 2 ne tone marfă şi 33 milioane Mobilă tru un student de la 11500 lei re cu aproape 50 km S-au n-
min., locomotiva do rrrinâ Die­ binatul chimic Tirnâvcni. la osii). 275 vagoane pentru tre­ călători. Satisfacere«! la timp la 12 278 lei. siguiat. condiţii mai bune in
sel antigrizutoasâ. nava de că­ întreprinderea „Sinteza" din nuri de călători. S-au efectuat a nevoilor de transport ale De asemenea au crescut blică. cu o suprafaţă comer­ In anul şcolar 1969/1970 un domeniul transportului urban
lători fluvială de 300 locuri, Oradea, la Combinatul chimic lucrări de extindere a blocu­ economiei a fost îngreunată desfacerile la mărfurile de cială totală de peste 240 mii număr de 3.3 milioane elevi de călători; numărul călători­
un nou tip de vagon de călă­ Rorzeşti : s-au realizat noi u- lui automat de linie, centra­ de imobilizarea îndelungată folosinţă îndelungată cum mp. urmează învâţâmîntul de cul­ lor transportaţi a sporit faţă
tori. trei tipuri noi de tractoa­ lilaio tehnologice la l'zinele lizări electrodinamiee In sta­ în unele perioade a mijloace­ sint : autoturisme, maşini dc Volumul comerţului exterior tură generală In învâţâmîn­ de anul 1968 cu 6.3 la sută.
re agricole de 40 CP. combina I Mai Ploieşti şi Hidromeca­ ţii. electrificarea liniei Cra- lor de transport, de folosirea gătit cu gaze. maşini de spă­ a fost în 1969 mai mare faţă tul profesional au fost înscrişi
autopropulsată pentru cereale nica Braşov : s-au obţinut u­ iova—Orşova dublări dc linii incompletă a capacităţii aces­ lat rufe. aparate de radio, as­ de anul anterior cu 8,4 la sută 263.4 mii elevi, cu 13,7 mii mai *
Au fost produse primele ma­ leiuri minerale pentru maşini pe o lungime de peste 150 tora. de efectuarea unor trans­ piratoare de praf şi altele. pe total, cu 10.4 la sută la mulţi decit fn anul şcolar 1968/
şini electronice de calcul cu şi utilaje, aparate şi instalaţii km Din volumul total al porturi încrucişate In unele perioade nu a fost export şi 6.5 la sută la im­ 1969, iar în liceele de speciali­ Rezultatele obţinute in d*."-
4 operaţii, maşini de facturat mecanico electrice şi electro­ transporturilor de mărfuri şi Telecomunicaţiile au conti­ satisfăcută cererea populaţiei port tate 109 mii. cu 21 mii mai voltarea economiei naţionale
şi contabilizat cu program, nice. medicamente, precum şi călători. 74 la sută s-a efec­ nuat să se dezvolte prin ex­ la came. preparate din carne, mulţi. Fn şcolile de specializa­ în anul 1969 — anul jubiliar îl
precum şi noi tipuri de ma­ alte produse şi materiale dc tuat cu tracţiune Diesel şi e- tinderea şi perfecţionarea ba­ ouă. brînzeturi. legume, pre­ In anul 1969 Republica So­ re postliceală şi de maiştri au celei de-a XXV-a aniversări a
şini de calculat de birou e- calitate superioară ; s-au rea­ lectricâ zei tehnice materiale, punin- cum şi la anumite sortimente cialistă România a avut rela­ fost cuprinşi In anul 1969/1970 eliberării patriei de sub ju.
leclromecanice şi electronice. lizat noi hibrizi de porumb şi Transporturile auto de de­ du-se în funcţiune noi obiec­ ţii comerciale cu 109 ţâri şl un număr de 43.3 mii elevi, iar fascist, al istoricului Congn
S-au produs noi sortimente floarea-soarelui Cu toate a- servire generală au fost do­ tive. printre care staţia de ra­ de ţesături şi tricotaje de a participat la 68 tîrguri şi în învâţâmîntul superior 151,7 al X-lea al Partidului Como
de ţesături, tricotaje, confecţii, westea. tematica cercetării tate cu 5 973 autovehicule de diodifuziune Banat. 27 staţii bumbac, articole de uz casnic expoziţii internaţionale. mii studenţi nist Român — sînt rodul ai i -
încălţăminte, produse alimen­ ştiinţifice nu este axată in su­ marfă. 1 513 remorci auto, translatoare de televiziune, şi materiale de construcţie. Turismul internaţional s-a In domeniul culturii au fost vitâţii creatoare a muncite.r-
tare. ficientă măsură pc cerinţele 762 autobuze Au fost moder­ noi centrale telefonice la Pentru dezvoltarea şi mo­ luate măsuri fn continuare lor. ţăranilor, intelectualilor t
In acelaşi timp au fost ob­ progresului tehnic şi ale eco­ nizate 361 km de drumuri na­ Bucureşti. Suceava. Craiova, dezvoltat în continuare, Româ­ pentru dezvoltarea bazei ma­ tuturor oamenilor muncii. fAră
ţinut'' rezultate oo'zitive în îm- nomiei. durata efectuării unor ţionale. la sfîrşitul anului lun­ Alba lulia. Brad şi Rîmnicu dernizarea reţelei comerciale, nia fiind vizitată de 1 839 mii teriale. Au fost construite noi deosebire de naţionalitate, cu
lînn- tT¡••■'a calităţii produselor* cercetări şi a aplicării lor In gimea acestora fiind de fi 245 Sărat şi s-a extins reţeaua de au fost alocate în 1969 inves­ turişti, cu 26,7 la sută mai aşezăminte dc cultură, s-au
în tonic ramurile industriei producţie osie încă mare. km. De asemenea, au fost a­ cabluri telefonice interurbane tiţii de peste 1 miliard lei mult decit in anul 1968 ; în dat în folosinţă 3 studiouri la re urmează neabătut politie*
coperite cu Imbrâcâminţi as- eu peste 900 km Numărul noul Centru de Televiziune, partidului, muncesc cu entu­
faltiee uşoare circa 370 km posturilor telefonice instalate Au fost Înfiinţate peste 3 500 acelaşi timp, numărul turişti­ noi cinematografe, se continuă ziasm pentru realizarea o*
drumuri naţionale în acest an a crescut cu circa unităţi comerciale cu amă­ lor români a crescut cu 11,1 lucrările pentru construcţia ectîvelor stabilite prin planul
IL Agricultura trată eu un mineralier de 8 la sută faţă de anul pre­ nuntul şi de alimentaţie pu­ la sută. Teatrului Naţional din Bucu­ Bilanţul pozitiv al realizSr,
cincinal.
Flota maritimă a fost înzes­
cedent.
reşti şi a teatrelor din Craiova
şi Tg. Mureş lor din anul 1969, precum «
angajamentele colectivelor
*,e
şs silvicultura IV. Investtţti- Numărul abonamentelor la oameni ai muncii din între­
VI. Populaţia televiziune la sfîrşitul anului prinderile industriale, agricole
1969 a fost de peste 1 286 mii,
de pe şantiere, din institute dr
construcţii mai mare cu 15 la sută faţă cercetări şi proiectare peniru
de 1968; abonamentele la ra­
lo agrioulî’îcâ a continuat prafaţa arabilă ce revine In şi forţa de muncă dio au ajuns la 2,2 milioane. îndeplinirea şi depăşirea p i
mod,-r ¡uzarea bazei tehnice medic pe un tractor fizic a Numărul spectatorilor la cine­ nului pe anul 1970 constituie
materialo prin înzestrarea a- fost dc 96 hectare faţă de 102 matografe a fost de peste 200 chezăşia îndeplinirii cu suc­
cestri ramuri cu noi tractoa­ hectare in 1960. Tn anul 1969. investiţiile volumul realizat fn anul pre­ milioane, iar la teatre şi insti­ ces a întregului cincinal I9<¥J-
re şi maşini, s-au extins lu­ In întreprinderile agricole realizate din fondurile centra­ cedent. Populaţia ţării a fost la 1 prinderi şi seclii, precum şî tuţii muzicale de 12,2 milioa­ 1970, reprezintă premise trui-
crările di* irigaţii şi îmbună­ de stat s-a mărit cu aproape lizate ale stalului au fost de In comparaţie cu anul 1968, ionuarie 1970 de 20 140 000 lo­ prin darea în folosinţă a unor ne nice pentru trecerea la înfAp
tăţiri funciare, s-au dai în ex­ 490 mii locuri capacitatea 61,4 miliarde lei. S-nu dat în investiţiile realizate pe an­ cuitori. mai mult cu peste un unităţi social-culturale, s-au Au fost editate 4,4 mii titluri
ploatare noi construcţii agro­ complexelor de creştere şi în- funcţiune fonduri fixe în va­ samblu) economiei naţionale milion dccît la sfîrşitul a- creat noi locuri de muncă, de cărţi şi broşuri cu un tiraj tuîrea programului de dezv. >1
zootehnice, au fost folosite grăşare industrială a porcilor loare dc 56.7 miliarde lei. cil şi pe principalele ramuri se nuluî 1965, In 1969 sporul na­ ceea ce a făcut ca numărul taro social-cconomirâ ;i 1 :'.HÎ,
cantităţi sporite de îngrăşă­ şi s-au dat in folosinţă com­ 14.2 la sulă moi mult dccît prezintă astfel : tural al populaţiei a fost de salariaţilor în economia na­ de 73.4 milioane exemplare. elaborat de Congresul al \-
minte şi substanţe chimice. plexe avicole cu o capacitate 2.3 ori mai mare decit In 1965 ţională să ajungă la circa Tirajul anual al ziarelor a lea al Partidului Comunist F -
f)in fondurile centralizate de 437 mii locuri pentru pui Anul 1969 in procente ca urmare a creşterii nata­ 4 950 mîi, cu 1G0 mii mai mult crescut în 1969 faţă de 1968 cu
ale statului s-au alocat agri­ şi 730 mii locuri pentru găini; faţă de 1968 lităţii. decit în anul 1968, sporind 5,1 la sută, iar al revistelor şi man. în vederea făuririi soc.
culturii 7,5 miliarde lei pen­ au intrat in funcţiune fabri­ Prin intrarea în funcţiune astfel ponderea salariaţilor In lăţii socialiste multilateral
tru investiţii, cu 10.6 la sulă cile de nulreţuri combinate totalul populaţiei ocupate In al altor publicaţii periodice cu dezvoltate, a progresului cm
mai mult decit in anul l%S; Reregsâu şi Giurgiu. De ase­ T O T A L 105,1 a noi unităţi de producţie şi industrie au lucrat in 1969 a­ 13 la sută linuu şi a prosperităţii Rom i­
din acestea cooperativele agri­ menea, s-au dat in exploatare din care : prin dezvoltarea unor între­ proape 2 milioane pereoane, In studiourile româneşti s-au niei socialiste
cole de producţie au primit 107 hectare de sere lcgumiecle Industrie 103,5
credite pe termen lung in va­ şi alte obiective. Construcţii 96,5
loare dc 1.2 miliarde lei. Cooperativele agricole de Agricultură 110.6
Agricultura a fost dot’ lâ in producţie au dat in folosinţă Transporturi şi tclcromun iraţii 113.1
anul 1969 cu aproape 9 400 din fonduri proprii şi din cre­ Invâţâmint, cultură, artă. ocrotirea CONSILIUL ECONOMIC COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII
tractoare fizice, peste 2 000 se­ dite acordate de stal un nu­ sănătăţii, cultură fizică şi sport 100,6
mănători mecanice, circa 4 400 măr important de grajduri Construcţii de locuinţe 104,2
combine pentru cereale şi cu pentru animale, maternităţi şi Gospodărie comunală 97,5
alic maşini perfecţionate ; su­ ingrăşătorii pentru porcine, DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ