Page 91 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 91
uuuBiaum PAG. 3
gr a Ba n ^ u ^ w iw z ig DRUMUL SOCIALISMULUI VINERI 30 IANUARIE 1970
ANGAJAMENTELE CONSI-
L POPULAME MUNICÏ- EDUCATORUL Şl MODERNIZA
PALE SI 0RÂSENES1Í REA ÎNVÂTÂMÎNTULUI
0 nouă victorie
în Brazilia
Zilele acestea au loc sesiu şl Instalaţiilor, introducerea u amenajarea bazelor sportive populaţiei prin comerţul de | cesare. pentru dezvoltarea crea lii în organizarea ştiinţifică a
nile consiliilor populare mu nor noi procedee tehnologice de la şcoala generală, liceul stat se va asigura depăşirea n ItIO DE JANEFRO 29 (A- tivităţii. activităţii didactice" sau. am
nicipale. orăşeneşti şi comu şi a altor măsuri tehnico-or- economic şi liceul „Aurel planului de aprovizionare cu g gerpres). — Echipa de fot n — Da. am citit şl eu undeva mai adăuga noi. mobilizarea co
nale pentru adoptarea planu ganizatorice se vor realiza, la Vlaicu“. 1,1 milioane lei, a celui de bal a României şi-a conti despre acest mod nou de pre lectivelor didactice pentru au-
lui de stat al economiei loca preţul de cost şi cheltuielile de Pentru dezvoltarea activită desfacere cu 2 milioane lei, nuat turneul în Brazilia, dare. care presupune găsirea şi lodepâşire continuă pe linie
le pe anul 1970 şi a bugetului circulaţie, economii peste plan ţii cultunal-artistice vor fi reducerea cheltuielilor de cir jucind miercuri seara în o fi şi trebuie găsite, în oadrul că a unor noi structuri ale lecţiei. profesională In multe ţâri, ca
local. în valoare de 185 000 Ici. sprijinite manifestaţiile cultu culaţie cu 150 000 lei, realiza- ' raşul Curitiba în compania rora copilului nu i se mai tra Lipseşte insă ceva. Esenţial, de racteristică pentru Înnoirea me
Exprimind voinţa colective Din contribuţia voluntară rale ale tineretului de la Cns- rea de beneficii peste plan In H formaţiei F. C. Curitiba. E sează un program rigid, ci i se altfel. In ce măsură cadrele di todelor pedagogice este antre
lor de muncă din organizaţi a cetăţenilor în bani se vor teşti, activităţile casei de cul valoare de 140 000 lei, moder- [ voluţia fotbaliştilor români deschid perspective, este nece dactice pot răspunde formării narea unor largi mase de edu
ile economice subordonate, a realiza 11 obiective, iar prin tură şi se va deschide la mu nizarea a 4 unităţi de desfa- | a fost aşteptată cu un ma sar sâ se caracterizeze prin şi dezvoltării creativităţii elevi catori. Aş aminti. în acest sens,
maselor de cetăţeni, sesiunile munca patriotică se vor exe zeul oraşului un punct infor cere. re interes de localnici. A promovarea activităţii de cer lor ? numai mişcarea pedagogică,
consiliilor populare au răs cuta lucrări în valoare de mativ al cetăţilor dacice din Prin antrenarea locuitorilor l ceasta pentru că selecţiona cetare a elevului, de descoperi — Foarte simplu ! Prin studiu creată de prof Goblot in Fran
puns, prin angajamente care 5 500 000 lei. munţii Orâştiei. In activitatea de înfrumuseţa ta română a lăsat o fru re activă a fenomenelor. şi perfecţionare continuă. Nu ţa, tn jurul revistei ..Cahiers
mobilizează resursele locale, In vederea dezvoltării bazei In activitatea de ocrotire a re şi ridicare a nivelului edi- moasă impresie in primele — Din ceea ce îmi spui. se numai individuală, dar şi colec pedagogiques“ , care îşi propu
la chemarea la întrecere adre tehnico-materiale a turismu sănătăţii, un accent deosebit ^•tar-gospodâresc al munici- ! Jocuri ale turneului, iar a pare câ transformările de care tivă. Un cercetător american, ne experimentarea şi difuzarea
sată de Consiliul popular al lui. pentru crearea condiţiilor se va pune pe munca profi piului şi comunelor se va asi poi că ea va evolua in gru vorbim vizează, In primul rînd, abordînd problema cultivării ta metodelor care pun accentul pe
Judeţului Constanţa tuturor de folosire plăcută a timpului lactică in rindul populaţiei, gura realizarea de lucrări din pa a 111-a a campionatului raportul profesor-elcv. lentelor creatoare In elevi, pre iniţiativele elevilor. Organizaţi
consiliilor populare, oameni liber al oamenilor muncii se folosirea raţională a aparaturii contribuţie voluntară in bani mondial din Mexic, avînd — Da, pentru câ tendinţa ac conizează organizarea unor ile sindicale de la noi din şcoli
lor muncii din municipiile, o va acorda o atenţie sporită şi instrumentarului din uni în valoare de 182 000 lei (4 săli printre adversare şi repre tuală În învâţâmînt, datorită cursuri de perfecţionare, la ni pot şi trebuie să-şi trăiască mal
raşele şi comunele de pe în amenajărilor de pe principa tăţile sanitare, mărirea spaţiu de clasă, 3 cămine culturale, ţ zentativa Braziliei. Din nou cerinţelor noi despre care am vel local sau naţional, in care intens viaţa, nu numai pe linia
treg cuprinsul ţârii. lele trasee turistice şi a zone lui unităţilor sanitare prin a amenajări de drumuri), prin , fotbaliştii români au pre vorbit, necesită modificarea, să se ofere cadrelor didactice respectării legislaţiei şcolare, a
sau, mai bine-zis, reanalizarea
lor de agrement existente, ast menajarea noului local pentru contribuţia voluntară în mun- [ stat un joc de bună calita acestui raport. Profesorul tot posibilitatea de a trăi noi ex rezolvării unor probleme admi-
nistrativ-gospodăreştî, cit. mai
perienţe de predare, de a răs
te obţinînd victoria cu sco
Municipiul Deva fel îneît pregătirea acestora policlinică. că în valoare de 301 700 lei, rul de 2-1 (0-1). Gazdele, mai mult trebuie sâ sugereze, punde complexului de împreju ales, în ceea ce priveşte for
sA fie terminată plnâ la 1 a iar prin muncă patriotică în sâ sfătuiască, sâ controleze, să rări cărora slnt obligaţi sâ le marea convingerii ferme asupra
prilie 1970. Municipiul Hunedoara valoare de 5 622 000 lei. ; care au atacat dezlănţuit in susţină, cu alte cuvinte, rolul necesităţii iniţiativelor creatoa
In Industria locală a muni Se va urmări şl realiza r In anul 1970 so va începe prima parte a meciului, au său formativ şi educaţional dea soluţionare. re, a inovaţiei, dar nu de dra
— In orice caz, râmîn sâ mă
cipiului. prin îmbunătăţirea dezvoltarea bazei didactico- construcţia unei scoli cu 16 j deschis scorul în minutul creşte substanţial. De aceea. în mai gtndeso la cele discutate. gul acesteia, ci...
41 prin Werneck.
continuă a procesului de pro materiale a învâţâmîntulul şi Prin mobilizarea resurselor săli de clasă şi se vor amenaja I După pauză. fotbaliştii cadrul noilor metode perfecţio Nu Înţeleg. Insă, ce-ar putea — Destul I Mi-ajunge! Şi mie
ducţie, a organizării muncii, crearea de noi spaţii de şco existente in unităţile econo în cadrul unităţilor şcolare 5 j români au Jucat deschis, o nate slnt promovate autoapre face, din acest punct de vede şi celor care ne-ar fi ascultat.
diversificării producţiei, valo larizare prin darea în folosin miei locale, organizarea supe baze sportive simple, 2 loturi E fensiv. reuşind să egaleze in cierea şi confruntarea scopuri re, organizaţiile sindicale. Fiind convins de mult asupra
rificării de noi resurse inter ţă pină la 1 septembrie a c. a rioară a producţiei şi a mun experimentale, 1 000 mp spa- minutul 56 prin Noagu, ca lor şl a mijloacelor, autodeter — Multe, chiar foarte multe. celor spuse de tine, am vrut,
ne, reducerea consumurilor 22 săli de clasă (20 din fon cii se va asigura, In industria ţîi verzi şi se vor planta un ; urmare a unor schimburi minarea conduitelor şi adaptă Dacă nu mâ-nşcl. în tematica o dată tn plus. sâ-i spun con
specifice şi a costurilor de duri de investiţii şi 2 din con locală, depăşirea planului pro număr de 3 000 arbori, arbuşti de pase cu Dobrin. Sc sub rilor acestora precum şi auto pe care o ai. se indică, printre ştiinţei mele câ, modernizarea
producţie se va asigura : tribuţia voluntară In bani a ducţiei globale şi a producţiei ornamentali si trandafiri liniază că acelaşi Neagu a controlul rezultatelor. altele, „contribuţia grupei sin învâţâmintului izvorăşte din
— depăşirea planului pro cetăţenilor) şi amenajarea la marfă vindutâ şi încasată cu Pentru dezvoltarea activită marcat şi cel dc-al doilea — Aproape câ m-ai convins î dicale la cultivarea şi dezvol realitatea de azi şi din perspec
ducţiei globale şi marfă cu boratorului la Liceul pedago ţii cultural-artistice se vor punct in minutul 77. In co Predarea noilor cunoştinţe, în tarea receptivităţii faţă de nou" tivele de miine, şi nu din anu
300 000 lei ; gic Deva. 100 000 leî. reducerea costuri organiza manifestaţii ca : : mentarii sc mai arată că să. mai ridică probleme de stu sau „sprijinirea conducerii şco mite speculaţii.
— depăşirea sarcinilor sta Consiliul popular al muni lor planificate la preţul de „Ştafeta folclorică", „Căută- || antrenorul echipei. prof. diat. De modernizat ?
bilite în unitâti naturale la cipiului Deva, toţi deputaţii cost cu 50 000 lei, beneficii torii de comori", nedeile tra- I Angelo Niculescu, încearcă — Da, şi Încă destule. Ai au
următoarele sortimente princi nu vor precupeţi nici un e peste plan în valoare de dlţlonale la Izvoarele şi la I diferite formule ale echipei, zit de lingvistica cantitativă ?
pale : bentonită prelucrată — fort pentru mobilizarea mase 500 000 lei. Govâjdie, festivalul „Obiceiuri j| dornic să alcătuiască pen Se referă, bineînţeles, la voca
120 tone ; criblură — 100 to lor de cetăţeni la Îndeplinirea In gospodăria comunală şl şi tradiţii de iarnă*. tru turneul final al cam bular. Diferenţa dintre numărul ÎNTREPRINDEREA DE
ne ; calcar — 1000 tone. sarcinilor de plan pe anul întărind necontenit legătu pionatului mondial cel mai total de cuvinte din limbă şi al
celor frecvent folosite, necesar
Se va Înfiinţa o secţie nouă 1970 şi a angajamentelor lua locativâ se prevede depăşirea ra cu masele de oameni al bun ,,11". folosite, ca şi evoluţia perma
de producţie şi se vor asimila şi te. planului de producţie şl pre muncii, stimulînd iniţiativa nentă a vocabularului, impun o
introduce în fabricaţie 6 noi staţii cu 500 000 lei şi îmbună creatoare a cetăţenilor, vom In „Cupa selecţie riguroasă, ştiinţifică, a GOSPODĂRIE COMUNA
sortimente de produse. Oraşul Orăştie tăţirea coeficientului de utili face totul pentru a 6pon a lexicului pe care trebuie sâ-1
In sectorul de gospodărie zare a parcului auto cu 3 la portul municipiului Hunedoa europeană înveţe elevul. Inlâturînd subiec
comunală şi locativâ. printr-o ra la ridicarea continuă a tivismul educatorului, această
sută.
mai raţională folosire a mij Consiliul popular al oraşu României pe noi trepte' de ci a tîrgurilor“ selecţie poate fi făcută, în prin LĂ Şl LOCATIVĂ DEVA
loacelor materiale şi băneşti, lui Orăştie se angajează să In domeniul aprovizionării vilizaţie şi bunăstare. cipiu. prin metode şi procedee
se va asigura realizarea unul mobilizeze resursele existente DINAMO BACAU — ARSE matematice, adică prin evalua
volum suplimentar de produc In unităţile economice locale N A L LONDRA rea cantitativă a utilizării di Str. Gh. Bariţiu nr. 5,
ţie — prestaţii in valoare de pentru a asigura depăşirea verselor cuvinte ale limbii. A
100 000 lei. Faţă de anul 1969 sarcinilor de plan şi creşte ZURICH 29 (Agerpres). — cest lucru îl face lingvistica
se va îmbunătăţi indicele de rea eficienţei economice în Joi, la Zurich s-au tras cantitativă şi ţine exclusiv de ANGAJEAZĂ 30 ŞOFERI PENTRU AUTOBUZE.
utilizare a parcului auto cu 7 toate domeniile de activitate. Ia sorti meciurile din ca predare. So poate pune chiar
la sută, al folosirii fondului de La întreprinderea de Indus drul sferturilor de finală problema unor modalităţi noi Solicitanţii sâ fie posesori ar permisului categoria C
timp cu 1.5 la sută şi se vor contînd pentru competiţia de realizare a educaţiei intelec
trie locală, prin îmbunătăţirea
reduce pierderile de apă pe procesului de producţie, di de fotbal „Cupa europeană tuale. Cercetătorul sovietic Ku- şi D cu vechime de 5 ani în producţie fărâ întrerupere.
reţea cu 2 la sută. versificarea produselor Şi fo a tîrgurilor". Echipa Dina dreanţev susţine prin exemplifi
In vederea îmbunătăţirii a- losirea pe o scară largă a mo Bacău va juca în com cări principiul didactic de în De asemenea, mai angajează 7 MECANICI AUTO.
pania echipei Arsenal din
ptrovîzlonârli populaţiei, re resurselor locale se vor rea văţare prin „situaţii problema
ţeaua comerţului de stat va liza : depăşirea producţiei Londra. Potrivit tragerii la • Informaţii suplimentare se pot obţine la biroul perso
moderniza şt dota cu mobilier marfă cu 300 000 lei, din care sorţi. Dinamo Flăcău susţi tice", create de profesor, pen
II unităţi din credite de mi la piese turnate din fontă cu ne primul Joc pe teren pro tru o Însuşire temeinică, pen nal, telefon 13236.
că mecanizare, iar planul de 50 tone. Iar la «palieri cu 25 priu. tru stimulare, pentru formarea
desfacere va fi depăşit cu mc ; depăşirea planului de priceperilor şi deprinderilor ne
400 000 lei. livrări de mărfuri către fon
In sectorul de investiţii şl dul pieţei cu 50 ni îl lei ; a-
construcţii-monta), prin creş simllarea a 9 noi produse de
terea graduiuLde folosire a u- larg consum destinate fondu Coincidentă?! CINEMA
ttlajelor, introducerea de noi lui pieţei : îmbunătăţirea j v !
procedee .şi soluţii tehnologi indicelui de utilizare a parcu DEVA t B ătălia pentru Roma - I N V I T A Ţ I E
ce. se vor da In folosinţă îna lui de utilaje şi maşini cu 3 Miercuri, 28 ianuarie 1970. j lo riilo M I (C inem olograful „P a
inte de termen următoarele la sută ; obţinerea a 50 000 j Pe şoseaua Brad - Deva ou- j u lo ") ; O rogojto la Las Vegoi
obiective : liceul din cartierul lei economii la preţul de cost j tocamioanele cu numerele de ! („A rta ” ) ; SfM ERlA; Tig»oI („M u
HUNEOOARA :
Coma
reşul") ;
„Dacia* cu 20 zile mal devre peste sarcina de reducere pre j Imatriculare 21 -HD-1514 şi j I d ia n ţii — seriila l-JI („C o n Direcţia de sistematizare, arhitectură şi proiectarea
şi
pace
R uiboi
structorul") ;
me ; internatul pentru liceul văzută în plan. ■ 2I-HD-685 rulează maiestuos. ! - seriile H 7-IV („F la că ra ") \ construcţiilor, invită factorii interesaţi la vizionarea unor
pedagogic — cu 15 zile ; La întreprinderea de gospo | Ce vreţi, şoferi experimentaţi 1 | Jacul car« ucide („S id e ru rg isiu l") ; filme documentare in domeniul construcţiilor.
— blocurile de locuinţe 7, dărie comunală şi locativă se ! Cine ştie mai bine ca ei sâ \ CA LAN : V irile le om ului („11 Iu Vizionarea filmelor va avea loc in zilele de 30 şl 31
C2. P2 şi P3 — cu 5 zile. va realiza o depăşire Ia pro j „taie" cu 60 pe oră zonele de ! nie") j TELIUC : Sparlocus - ie ianuarie a c. cu începere de la ora 18.
rni«
(„M in e ru l") ;
PETRO-
IU
ducţia globală şi marfă în va I restricţie pe care scrie clar : \ $A N I ; Beru ji comisarul San An Vor fi pcoiectate următoarele filme :
Planul valoric anual la şan loare de 360 000 lei. tonio (,,? N olam bri«*) ; Un dolar
tierul de construcţii nr. 1 j 30 km/h ? Sau cine ştie. tot \ găurit („R e p u b lica ") ; LUPENI : Q Construcţii de locuinţe din panouri mari sistem
Deva va fi îndeplinit cu 6 zile Prin antrenarea locuitorilor 1 ca ei, ca acum, iarno, in con- i Cosa momei noastre („M u n c ito Larsen şi Nielsen.
raai devreme. în activitatea de înfrumuseţa j diţiI dificile de circulaţie, sâ i resc") ; Femeia îndărătnică („C u l
re si de ridicare a nivelului ! treacă prin localitâti cu 70 ! tu ra l") : LONCA • Prinţul negru 0 Potistiren explandat, proprietăţi fizico-mecanice şi
Printr-o mai judicioasă folo edilitar-gospodâresc al oraşu i pe oră, peste viteza maximă ! („M in e ru l") ; Hombre (,,? N oiem domeniile de întrebuinţare.
sire a materiilor prime şi a i admisă ? brie*) ; PETRILA : U ltim a tură
(„M uncitoresc") ; VULCAN : Omul
materialelor, prin reducerea lui se vor efectua lucrări in | Dînşii ruleoză maiestuos. Nu j momentului („M uncitoresc") ; O- Imagini din Anvers.
consumului specific, se vor valoare de 1 800 000 lei. RAŞTIE : Riscurile meseriei (,.Pa 0 Materiale plastice in construcţii.
realiza următoarele economii : In domeniul învâţâmlntului, ! le pasă de nimic. Şi - coinci- i tria ") ; Torton, omul junglei („F ia -
22 tone metal : 30 nic mate culturii şi sănătăţii se vor rea denţă 1 - în aceeaşi zi apă- j cărn") \ GG OAGIU-64! : Anna Ko- Proiecţiile vor avea loc la sediul D.S.A.P.C. str. Victo
l-!l ;
HAJEG :
- seriile
r-n in c
ruseră in ziarul nostru noile •
ria] lemnos ; 50 000 bucăţi că liza : repararea şi întreţi reglementări privind stabilirea j Drum ul spre Soturn — seria I ; riei nr. 2 Deva.
rămidă ; 50 tone ciment. nerea spaţiului de şcolarizare, S firjîftil Saturnului — seria o ll-a D.S.A.P.C,
amenajarea unui laborator de j contravenţiilor circulaţiei pe | („P o p u lo r") ; BRAO : Bcru ţi co-
Pe baza creşterii producti | drumurile publice. Ei, asta e ! miserul Son Antonio („S teaua ro>
vităţii muncii cu 770 lei/sa ştiinţe naturale la liceul „Au ceva de care o să le pese I I î 8 }lc ") ; GURAOARZA : lntoc.ee te I vmmtrwwws,.- «a
(„M in e ru l'1) : H IA : Pensiune pen-
lariat in industria locală, rel Vlaicu* şl dotarea cu apa | tru Scitei („lu m in a “ ).
îmbunătăţirea indicelui de fo ratură a laboratorului de chi
losire a maşinilor, utilajelor mie de la şcoala generală ; poetic ¡ 21,25 Solistul serii — Juliette
RADIO Greco ; 22,00 Radiojurno! ; 22.2Û
Sport ; 22.30 M utică u jo o râ ; 0.03—J.00
ts iro d o nocturnă. DEPOUL Oi LOCOMOTIVE
sâ urmărească zl de zl modul I
Si chiar nu vor Joienele... ? cum se desfăşoară programul D jl o c tu o lilă ti ¡ 9.30 Mem orio pămin- tice i da dim ineo(ó ; 7,00 R adiojurnal;
PROGRAMUL II : 6 10 Piogfom mu
I :
A.0S-9.30 M utică
PROGRAMUL
de lucru în ferme, sâ inter- I
vină cu măsuri concrete pen- I tulul românesc : 10.05 Drog ml-e 7.10 Program m u re a i da d'm inooţa
(eontlnuore) ; 0,10 Tot înainte ; 0.25
M utică
u-
cintecul ji Jocul ;
10,30
tru îmbunătăţirea condiţiilor i sooră ; 11,15 Să înjelogem m utica : M ari interp re ţi - Edwin Fucher ; 9,00
de hrânire a animalelor. Iată 1 11.45 Sfotul m edicului : 12,00 Din Toragolislul lo sil M ilu ; 9,10 C urj da C. 1 0.
12.15
semenea. greu în balanţa pro ta o pierdere pentru unitate, una din problemele esenţiale ] m utica papeorelor : Ş tiinţa M e lo d ii lim bo ip o n iolă ; 9.30 P e ie corole ¡
9 45 M otm eu leo tro l ; 11,20 Ani din
12.25
tl ;
distracllvo :
Io
ducţiei de lapte marfă reali recuperarea căreia impune ca care trebuie sâ ocupe un loc H 12.30 M e lo d ii populare : 13,00 Radio opere ; 11 35 Şirag da molod i ;
(u tM u ţ dim na' » 12,03 Avonprem iero cotidlonó ; 12.15
zată la unităţile respective Ba cei vinovaţi să fie făcuţi răs de seamă în cadrul dezbate- m jurnal : 13.10 Avanprem iera ro tid io n o ; Concert de p rin ţ ; 12.35 Soeculum ;
13.22 Din creotio eam potilorulu! N.-
mai mult, deşi ştiau câ la sor punzători ? rilor adunărilor generale ale H coloo Kirculescu : 13.45 Orchestra 13.00 Concert de prîn* ; 13.30 Cartea
timentul imuri au un deficit Este un adevăr arhicunos cooperatorilor, la imbunâtâ- g Trandafir de la M oldova din B irlad, jtiin ţific ă : 13.40 Selecţlum din ope Angajează imediat meseriaşi
Jare a animalelor cooperativei de aproape 200 tone. coope cut că doar regretele tardive ţirea radicală a activităţii ser- H d irijo r N lcolac Bălon : l i , 00 Colei- reta „A m orul m a ica l" de Ion Hortu-
lory-Dorclee ; 14.03 Dm tom ooro fol
agricole din Gurasada, neusi- ratorii din Bejan au manifes nu pot redresa cu nimic si torului zootehnic fiind dosrop m urecil ; 14.40 Rod'o publici- clorului nostru ; 14,30 M a lo d " de Au
che- M laie : 14.50 Lo microfon Nalu O rion :
gurarea furajelor necesare în tat o neglijenţă crasă In ceea tuaţia nesatisfâcâtoare a rea maţi să-şi aducă o contribu- u 15.00 Rato violurilor ; 15.25 C om peti rel M onolocht- Ji Ştelon Kordoj ¡ cu şcoală profesională, secţia
tocmirii unor raţii de Dro- ce priveşte asigurarea sucu lizărilor în sectorul zootehnic. ţie cit mai substanţială condu- ■ torul sâptăm ’ nll ; 16.00 R od'0)um cl : 14.55 Ş tllnţo la tl i 15,00 Opero pen
ducţie slnt cit se poate de e 16 20 Clntece populoro : 16.30 Tribuna tru to ţi ; 15.30 Cintâ til) L in d fo 't ¡
lentelor. Din cauza condiţiilor Aspectele relatate eviden cerile unităţilor, cadrele teh- IJ ro d ie ; 16,45 C iñió lonlaro din Sotu 13.40 Radio p ub licitate ; 16,00 Radio
vidente dacă avem In vedere ţiază cu prisosinţă necesita nicr. îngrijitorii de animale. U Mare - judeţul Vaslui ¡ 17.05 Pentru jurnal ; 16.20 Literatura română >■ metal, pentru a-i califica fo-
că zilnic nu se livrează nici proaste de însilozare (silozul tea ca în fiecare unitate consi toţi cooperatorii, ştiind câ de * patrie : 17.35 M utică populară ; o ria corală : >6,50 Pe teme m edica
le ; 17.00 Covolcodo ritm urilor ; 10,00
un 1 de lapte pe cap de a a stat sâptâmîni în şir nea liile de conducere şi cadrele 10,10 Revista economică ; 10,30 O V o rlo tă ţl muzicale : 19,30 A cojo Io...
nimal. Deficitul de cîte 50 coperit), clteva zeci de tone tehnice sâ se ocupe cu întrea acţiunile pe care le vor Intre- |1 m elodie pe adresa dv. ; 19,00 G o m Ion Biberi : 19,50 Noapte bună, co chişti locomotivă în vederea
Săpiăm ino unui me*
ia rad'O ; 19.30
depind ]
prinde in acest sens
250 t furaje fibroase existent» de nutreţ s-au depreciat ne- ga răspundere de organizarea nemijlocit progresul unităţilor y lomon ; 20 05 Tobleto de seară : pii I ; 20,00 M ică antologie lirică ;
II-o
La cooperativele agricole din 20 1 0 365 de cintoce ; 20.20 Ar^he- 22.10 Sim fonia a M utică de A d a lb crl
W inkler ; 22.45
penlru
pion
Zam. Bejan, Birtin. Banpo- putlnd fi folosite în hrana a şi conducerea judicioasă a ac si ridicarea nivelului retrlbu- i.j trono : 20 25 Zece m elodii prelerofe; de Cloude Debusiy ; 23,05 Oespre
21.00 Atentluno. p ărin ţi 1 ; 21.20 C in
toc, Hârâu etc atîrnă, de a- nimalelor. Nu este oare aceas tivităţii sectorului zootehnic. ţîei muncii în C A P. ta Jeon Pâunescu ; 21,30 Mom ent m utica tra d iţio n a lă Indiană ; 23,33 şcolarizării ca mecanici
Şelecţlunl din recitaluri ; 24,00-1,00
Lucrări de comerá. Llvlu Dondaro.
A drlon R oţlu. Ştefan M ongolanu |l
Gheorghe C o illn e jcu . de locomotive
clanşatâ în Judeţul nostru do &
răspunsul organizaţiei judeţe
SATISfACtKA ne de partid Hunedoara )a çm ijn :
chemările organizaţiilor jude
ţene de partid Braşov si T i
miş. Vom realiza şi depăşi
planul de transport în raport) - STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT
cu cerinţele economiei, iar - DOMICILIUL IN S1MERIA SAU COMUNELE DIN JUR.
lui trecut, ca urmare a dez Deşi preţul de cost planifi Colectivele din cadrul re cheltuielile de exploatare le
voltării şi modernizării capa cat pe acest an este sensibil gionalei au pornit cu toată - VIRSTA MAXIMA 32 ANI.
flflMMt OlN iMOlhl) vom reduce cu 2,5 milioane
cităţii de transport, a înzes egal realizărilor din anul tre convingerea la realizarea a INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA BIROUL PERSONAL
trării cu mijloace tehnice per cut. el reprezintă o sarcini cestor importante sarcini con lei. asigurînd în acelaşi timp DIN DEPOUL SIMERIA.
fecţionate şi a optimizării pro deosebit de mobilizatoare. A ştiente câ ele corespund pe acoperirea integrală a cheltu
Pentru a vedea însă dimen ceselor tehnologice, producti ceasta în primul rind datorită deplin nu numai nevoilor ge ielilor suplimentare legate de
siunile şi semnificaţiile reale vitatea muncii pe regională a faptului câ este cu 46 la sută nerale ale economiei ci şi po generalizarea noului sistem
ale strădaniilor depuse de fe sporit cu 9,4 la sută faţă de mai mic derit nivelul maxim sibilităţilor reale de care dis de salarizare şi majorarea sa 17.00 D eicblderea e m lilo n ll. -
roviarii noştri In direcţia eco nivelul planificat, ceea e- al preţului de cost admis pe punem In acest scop urmărim lariilor Nevam propus de a C o n îu lto ţii pentru elevi. Mo-
tom otieâ
(clasa a VIJI-a) ;
nomicităţii transportului, ci chivaleazâ cu un spor efectiv întreaga reţea de cale ferată a in mod deosebit reducerea semenea sâ depăşim cu 1 la Probleme, Soluţie algebrică
frele se cer completate Este de productivitate de peste ţârii Apoi, în acest an ne râ- rhcltuielilor materiale şi li sută sarcina de creştere a pro sau aritm etică ? .
deosebit de important faptul 34 000 tone km convenţionale mîne datoria sâ acoperim din chidarea tuturor cheltuielilor ductivităţii muncii şi sâ obţi 17.30 C onsultaţii pentru elevi. FI
zică (cl. a XIl-a) > O scila ţii
câ economiile din anul trecut pe salariat. surse proprii şi cheltuielile neeconom ¡coase Un loc im nem. pe seama reducerii con electrice ;
sînt mai mici cu 11.6 la sulă suplimentare ocazionate de portant în programul acţiuni sumului specific, economii dc 10.00 Lumea co piilo r - U cenicia
Ultimul an al actualului
faţă de preţul de cost mediu sporirea planului de transport. lor noastre il ocupă reducerea 265 tone combustibil lichid şi lui Boch ;
cincinal — prin sarcinile rara 10.20 Filmul de desene anim ate
realizat pe parcursul anului ni le impune — constituie La aceasta se adaugă şi creş manoperei prin măsuri de îm 564 tone combustibil solid con „C o ro b io p iro ţilo r* ;
precedent. Aceasta înseamnă pentru noi o perioada in caro terea fondului de salarii, ea bunătăţire a indicilor de fo venţional Toate acestea se vor 13.30 A ctualitofea în ocenomie ;
eâ într-un singur an. colecti irebuie sâ instituim un sever urmare a generalizării noului losire a materialului rulant şi oglindi in realizarea unui be 10 50 M inia tu ri coregrafice susţi
nute de Ansamblul folcloric
vele din cadrul regionalei sistem de salarizare şi ma- a coeficienţilor do utilizare a neficiu suplimentar de cel pu ,,D oino" ol m unicipiului
regim do economii în toate ţin 1 milion Ici.
noastre au executat planul dc lornron salariilor, rrestrre care maşinilor şi instalaţiilor, con- B ucurejli
sectoarele de activitate nlo re- 19.00 Telejurnalul de seară ,
transport eu o economie efec gionolri. Colectivelor de lu pentru Regionala C.V. Deva sn romitent cu o folosire raţio Realizarea planului dc 19.20 Reflector ;
tivă de cheltuieli de peste 42 crători feroviari specialişti ridică la mai bine dc 17 mili nală a forţei do muncă transport în condiţii de regu 19.30 Mai aveţi o întrebare t — e
milioane lei. lor şi cadrelor de conducere, oane lei. Cunoseînd sarcinile ce Io laritate si siguranţă deplină $i misiune de cultură ş tiin ţifi
Tema !
că
,C unoa)leti Ter
Factorii care au favorizat a ni se cere sâ oricnlâm întrea De asemenea, productivita nirm de îndeplinit, am anali ru maximum dc eficienţă ra I" ;
cest progres evident spre creş ga preocupare spre probleme tea muncii deşi prevăzuiâ <■ i zai mi exigenţă toate posibili constituie mobilul tuturor stră 20,40 Film c rlis lic : „U n om te ri
b il" ;
terea eficienţei orupâ o largă le majore, ce eontliţioneazu o creştere de numai 061 !e tăţile de valorificare a rezer daniilor lucrătorilor feroviari 22,05 Telejurnalul de noapte i
din cadrul regionalei noastre
arie de prcocuoâri. între care n-aii/.an-a planului sporit de sută faţă de realizările înregis velor existente în ■ unităţile
trate în 1960. ea este superioa noastre. Arestea s p reflectă in si vom face tot ce nc stă in 22.20 Cadran - emisiune de ac
locul primordial îl deţine dina transport, in condiţii de regu ră eu lH.r> la sulă productivi c'ngiijtimentele ni rare fero putinţă pentru ca sarcinile dc tu a lita te in le rno ţio n olo ;
mica ascendentă a producti laritate şi siguranţă şi eu tăţii planificate pc ansamblu! viarii hunedoreni vor fi pre plan şi angajamentele sâ fie 23.00 Închiderea em isiunii.
vităţii muncii. In cursul anu maximum dc eficienţă. transportului feroviar. zenţi în marea întrecere de- traduse în fapte.